 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Sectorul public in raport cu cel privat
|
|
Bunurile publice pure |
|
| Aceasta categorie de bunuri are doua trasaturi definitorii: - Non-exclusivitatea, care reprezinta imposibilitatea de a impiedica foloAŽsirea unui bun sau serviciu de mai multi indivizi. - Non-rilitatea in consum care consta in imposibilitatea ca un consum efectuat de o persoana dintr-un bun sa afecteze consumul efectuat de alta persoana din acel bun. Exemple clasice de bunuri publice sunt iluminatul public, apararea natioAŽnala, politicile de protejare impotri reziduurilor poluante, s.a. in mod virAŽtual, in toate aceste exemple, un numar mare de persoane poate beneficia simultan de aceste bunuri, nefiind, practic, posibil sa fie interzis cui sa foloAŽseasca asemenea bunuri si servicii. Cele doua caracteristici mentionate nu sunt labile pentru bunurile prite. Cum a mai fost mentionat, aceste buAŽnuri sunt exclusibile si rile in consum. Non-exclusivitatea La bunurile publice cum sunt apararea, serviciile de paza, iluminatul puAŽblic s.a. este imposibla, din punct de vedere tehnic, excluderea beneficiarilor acestor bunuri.In principiu, bunurile publice au caracteristica generala de non-excludere. Totusi, la unele se poate realiza excluderea din anumite ratiuni, cum sunt: evitarea aglomerarilor si degradarii unor mijloace, obtinerea unor venituri etc. Pentru a realiza excluderea se ridica probleme tehnice si economice. La unele bunuri cum sunt apararea, iluminatul public etc. nici problemele tehniAŽce si nici cele economice nu pot permite excluderea. La altele cum sunt parcuAŽrile, stadioanele, spectacolele tinute in locurile publice excluderea se poate realiza din punct de vedere tehnic insa necesita cheltuieli de investitii si chelAŽtuieli curente. Prin urmare, chiar daca la unele bunuri publice, excluderea s-ar putea realiza din punct de vedere tehnic, ea nu s-ar putea pune in practica din punct de vedere economic intrucat costurile ar fi foarte inalte sau prohibitive. Spunem, deci, ca din punct de vedere economic excluderea se doveAŽdeste a fi imposibila. Putine sunt bunurile publice la care excluderea este imposibla. Exista unele la care excluderea se infaptueste mai greu iar la altele mai usor. AceasAŽta depinde de caracteristicile lor tehnice si de resursele financiare de care dispun producatorii de a realiza excluderea prin folosirea diverselor mijloace cum sunt: constructia de garduri, instalarea unor instrumente de monitoriAŽzare, organizarea pazei, impunerea unor taxe de acces etc. Decizia de alegere intre excludere sau non-excludere are in vedere cei doi parametri de baza: (1) fezabilitatea tehnica; (2) costul mijloacelor folosite. Costul este at cu antajul obtinut. Atunci cand costul atarna mai greu decat antajele ce s-ar putea obtine, invinge decizia de non-excludere. Non-rilitatea in consum; curba cererii agregate Non-rilitatea in consum este cea de-a doua caracteristica a bunurilor puAŽblice. In cazul categoriei bunurilor prite, de acelasi bun nu mai poate beneAŽficia, in acelasi timp, alt individ (sau grup de indivizi). Spre deosebire de acesAŽta, la bunurile publice, consumul realizat de un individ nu reduce beneficiile obtinute de catre alti indivizi. Cu alte cuvinte, daca la consumatorii existenti s-ar adauga un consumator suplimentar, aceasta nu ar avea ca efect reduAŽcerea consumului la bunul public respectiv. De exemplu, adaugandu-se un individ la comunitatea care se bucura de iluminatul strazilor, acesta nu diminua cu nimic beneficiile iluminatului de care se bucura toti ceilalti inAŽdivizi ai comunitatii. Pe ul analizei economice aceasta inseamna ca cosAŽtul marginal, reprezentat de consumul suplimentar al noului individ, este egal cu zero. Caracteristici ale curbei cererii agregate. In general, adaugand unul sau mai multi consumatori ai unui bun public, aceasta nu inseamna adaugiri la costurile riabile ale producerii de bunuri non-rile si, deci, nici adaugiri de costuri marginale.1 Una dintre implicatiile acestei caracteristici este aceea a modului specific de agregare a curbelor individuale si anume: - la bunurile publice curbele se agrega vertical; - la bunurile prite curbele se agrega orizontal; |
|
|
Politica de confidentialitate
|
