 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
|
|
Optiunea fostelor tari socialiste europene pentru economia de piata. rezultatele principale obtinute in romania prin infaptuirea acestei optiuni |
|
| Dupa prabusirea socialismului de tip sovietic, in fiecare tara in care a fost impus acest sistem (inclusiv in Romania), s-a optat pentru realizarea unei profunde restructurari a vietii politice, economice, sociale si culturale. in acest context, s-a conturat orientarea fostelor tari socialiste spre economia de piata. Cum se justifica aceasta optiune?In perioada postbelica, in cadrul ONU si al altor organizatii internationale, tarile lumii au fost grupate, din punct de vedere economic, in trei mari categor Accentuarea crizei in economiile fostelor tari socialiste a fost, in mare masura, generata de folosirea unor mecanisme economice supercentralizate, intemeiate pe o ificare birocratica si nerealista, pe subaprecierea parghiilor economico-financiare, legate de productia de marfuri. incercarile de reformare a mecanismelor economice (inclusiv prin realizarea, in Romania, a autoconducerii muncitoresti" si autogestiunii economico--financiare") au esuat. Ca urmare, in fostele tari socialiste, s-a produs o incetinire considerabila a cresterii economice, a scazut eficienta activitatilor economice si nivelul de trai al populatiei. in acelasi timp, in tarile capitaliste dezvoltate si chiar in multe tari in curs de dezvoltare, mecanismele economice, intemeiate pe utilizarea parghiilor pietei si pe interventii adecte ale statului, au permis realizarea unui progres stiintifico-tehnic intens, cu efecte favorabile asupra eficientei economice, veniturilor si consumului populatiei. A devenit tot mai evident ca accentuarea decalajelor dintre fostele tari socialiste si tarile capitaliste dezvoltate este indisolubil legata de mecanismele economice diferite utilizate in cele doua categorii de tari. De aceea, dupa prabusirea socialismului de tip sovietic, fortele politice care si-au asumat conducerea in fostele tari socialiste au optat pentru realizarea economiei de piata in tarile respective. Pentru tranzitia fostelor tari socialiste spre economia de piata prezinta insemnatate cunoasterea economiilor de piata din tarile dezvoltate. insa, oricat de reusit ar fi un model de economie de piata, el nu poate fi transpus ca atare in alta tara. Fiecare model reusit de economie de piata, asa cum este cel suedez sau cel japonez, a fost creat plecandu-se de la necesitatile si interesele unui popor, prin lorificarea adecta a posibilitatilor acelui popor. De aceea, se impune ca tranzitia fiecarei foste tari socialiste spre economia de piata sa se realizeze pe baza unei strategii proprii, corespunzatoare conditiilor din acea tara.In prima parte a anului 1990, un colectiv larg de specialisti, coordonat de acad. Tudorel Postolache, a elaborat lucrarea Schita pentru strategia infaptuirii economiei de piata in Romania, axata pe doua obiective principale: 1) implementarea fundamentelor economiei de piata; 2) modernizarea structurilor economiei nationale. Desi, deosebit de loroasa, aceasta lucrare a ramas aproape nefolosita. Dupa alegerile din mai 1990, guvernul Petre Roman a elaborat si infaptuit partial Programul de concepere si coordonare a proiectelor de reforma, incluzand un set de legi si masuri pentru perioada septembrie 1990-iunie 1992, in vederea tranzitiei Romaniei la economia de piata. Acest proces ar fi urmat sa se realizeze, dupa programul mentionat, in mai putin de doi ani, ceea ce corespundea terapiei de soc, indicata de unii specialisti straini1. Dupa alegerile din septembrie 1992, guvernul N.Vacaroiu a elaborat si infaptuit Strategia de reforma a programului de guvernare (pentru perioada 1992-l996). Aceasta strategie a asigurat continuarea tranzitiei Romaniei spre economia de piata, insa cu unele modificari fata de strategia aplicata anterior, indeosebi in privinta implicarii statului in viata economica. Guvernul Victor Ciorbea, format dupa alegerile din noiembrie 1996, a elaborat Programul de macrostabilizare si de dezvoltare a Romaniei pana in anul 2000, in care se preconizeaza promorea rapida, consecventa si coerenta a reformelor pentru trecerea la economia de piata"2, reluandu-se astfel terapia de soc incercata de guvernul P. Roman.In fiecare dintre fostele tari socialiste, tranzitia spre economia de piata s-a conturat ca un proces extrem de complex, generator de rezultate profund contradictorii in toate domeniile vietii economico-sociale. in toate tarile aflate in tranzitie, rezultatele economice din primii 2-3 ani au fost preponderent negative. Apoi, s-a conturat o tendinta de redresare a economiilor nationale ale acestor tari. insa, desfasurarea tranzitiei este, in mod firesc, diferentiata de la o tara la alta. Care sunt rezultatele principale obtinute in Romania prin infaptuirea tranzitiei spre economia de piata ?In primul rand, s-a creat, in mare masura, cadrul legislativ-institutional pentru functionarea economiei de piata. insa cadrul creat nu a devenit pe deplin functional, el nefiind inca asimilat de numerosi cetateni si agenti economici. Ca urmare, foarte multe fapte economice se deruleaza in afara cadrului legislativ-institutional, extinzandu-se coruptia si economia subterana.In al doilea rand, s-a extins continuu sfera sectorului prit in economia nationala, ceea ce este evidentiat de cresterea ponderii acestui sector in PIB de la 12,8% in 1989 la 52,0% in 1996. Ca urmare, s-a creat un teren favorabil pentru manifestarea initiativei si raspunderii agentilor economici, pentru competitie si obtinerea de rezultate economice superioare. Dar acest teren este lorificat inca insuficient.In al treilea rand, au fost puse in functie unele mecanisme ale pietei, indeosebi cu privire la stabilirea preturilor, salariilor, dobanzilor si cursului lutar, ceea ce a dus la cresterea considerabila a rolului pietei in functionarea economiei nationale. insa, insuficienta pregatire a unor masuri de liberalizare" a pietei a favorizat extinderea manifestarilor de anarhie, precum si a faptelor economice antisociale.In al patrulea rand, s-a redus simtitor potentialul economic al tarii (prin distrugeri, furturi, Reducerile mari inregistrate de PIB in anii 1990-l992 n-au fost compensate in urmatorii 4 ani, prin cresterile obtinute. Ca urmare, in 1996, tara noastra a realizat un PIB cu 11,9% mai mic fata de 1989, ceea ce arata ca declinul economic este inca destul de mare si ca el mai dura inca mult timp.In al cincilea rand, s-a inrautatit considerabil situatia tarii in cadrul relatiilor economice internationale. Datorita unei integrari neadecte a economiei romanesti in cadrul pietei mondiale si indeosebi al celei europene, toti anii din perioada postsocialista au fost incheiati cu balante comerciale si de plati pasive. Ca urmare, a sporit rapid datoria externa a tarii, s-a accentuat dependenta sa economica fata de unele tari dezvoltate si fata de unele organizatii economice internationale (FMI, BIRD). ELUL II Evolutia PIB in Romania Indicatori 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1. Ritmul PIB (%) -5,6 -l2,9 -8,8 1,5 3,9 6,9 4,1 2. Nivelul PIB total (1989=100) 94,4 82,2 75,0 76,1 79,1 84,6 88,1 3. Nivelul PIB pe locuitor (1989=100) 94,2 82,1 76,1 77,4 80,5 86,3 In al saselea rand, derularea tranzitiei spre economia de piata a fost insotita de conturarea si accentuarea unor mari discrepante sociale, nejustificate prin rezultatele activitatilor economice. Pe de o parte, o minoritate infima de cetateni romani, adesea asociati cu straini, au adunat mari bogatii, indeosebi pe calea acumularii primitive de capital. Pe de alta parte, majoritatea populatiei a saracit, mai ales prin cresterea preturilor cu mult mai rapida decat cea inregistrata de salarii, pensii si alte venituri, precum si prin extinderea considerabila a somajului. Rezulta ca rezultatele principale obtinute de Romania, prin parcurgerea a 7 ani de tranzitie spre economia de piata, nu sunt favorabile pentru ansamblul economiei nationale, pentru majoritatea corsitoare a cetatenilor, afectand grav realizarea intereselor nationale ale tarii. Unele manifestari principale ale crizei economiei socialiste (privind ritmul cresterii economice, decalajele economice fata de tarile dezvoltate, nivelul veniturilor si consumului majoritatii populatiei) nu numai ca n-au fost depasite, ci chiar s-au accentuat. De aceea, se impun a fi cunoscute cauzele ce au determinat ca tranzitia tarii noastre spre economia de piata sa aiba rezultate preponderent nefavorabile. Prima cauza este reprezentata de optiunea fortelor politice, care si-au asumat conducerea tarii in 1990, pentru un tip anacronic al economiei de piata (care a existat, in actualele tari dezvoltate, in secolul trecut), respectiv pentru economia pietei libere, care sa functioneze preponderent spontan, fara o interventie substantiala a statului. Desi, dupa 1992, s-au operat unele corective cu privire la strategia folosita pentru realizarea tranzitiei, modul in care a fost croita" initial economia de piata pentru Romania n-a fost modificat substantial. Ca urmare, derularea tranzitiei a conturat, la noi, asa cum apreciaza acad. N.N. Constantinescu, un capitalism salbatic, dependent si periferic"1. A doua cauza o constituie concentrarea atentiei principale, in cadrul politicii economice a statului, asupra aspectelor monetar-lutare, neglijandu-se productia, desi statul era - si mai este - proprietarul principalelor unitati industriale. Aceasta orientare a politicii economice, realizata si sub presiunea unor organizatii internationale (FMI, BIRD),2 a contribuit substantial la declansarea si perpetuarea declinului economiei romanesti. A treia cauza este reprezentata de subaprecierea si chiar desconsiderarea factorilor interni, a efortului propriu pentru depasirea declinului economiei romanesti si suprasolicitarea, in acest scop, a sprijinului extern. Or, aceasta pozitie a multor oameni politici evidentiaza o inversare a raportului firesc dintre factorii interni si cei externi in asigurarea dezvoltarii economiei nationale a fiecarei tari. Adoptarea acestei pozitii, in perioada postsocialista, a dus la neglijarea dezvoltarii inclinatiei cetatenilor spre economisire si investire, ceea ce este imposibil a fi compensat prin ajutor extern. Chiar unii specialisti straini atrag atentia asupra reconsiderarii pozitiei mentionate3. A patra cauza este reprezentata de pulverizarea fortelor politice ale tarii din perioada postsocialista, prin constituirea unui numar exagerat de partide. Este evident ca aceasta tendinta, realizata in numele pluralismului politic, nu a slujit interesele tarii, deoarece a impiedicat elaborarea si infaptuirea unei strategii economice adecte pentru tranzitia parcursa de Romania. A cincea cauza este constituita de tendinta de reimpartire economica si politico--militara, conturata in Europa Centrala si de Est, prin inlocuirea dominatiei Uniunii Sovietice cu dominatia altor puteri.4 Pozitia geostrategica a Romaniei continua sa prezinte un interes deosebit pentru marile puteri. Ca urmare, tendinta de reimpartire, manifestata dupa incetarea existentei Uniunii Sovietice, a Tratatului de la Varsovia si a CAER, este resimtita negativ si de tara noastra, care continua a fi tratata de catre marile puteri ca obiect" al reimpartirii zonelor de influenta. Rezulta ca, pentru amplificarea efectelor favorabile ale tranzitiei Romaniei spre economia de piata, incat acestea sa devina preponderente, este necesar ca in politica economica a statului, sa se tina seama de cauzele ce au generat efecte preponderent nefavorabile. Altfel, pasii importanti realizati spre economia de piata nu pot da rezultatele asteptate de intreaga tara, de majoritatea corsitoare a cetatenilor sai. Or, fara a se asigura realizarea intereselor economice nationale, nici o tranzitie nu poate fi justificata. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
