| in economia fiecarei tari, in mod permanent, se manifesta continuitate si discontinuitate. Paralel cu asimilarea unor elemente noi, sunt eliminate unele dintre cele vechi, asigu-randu-se astfel progresul societatii. Deci, relatia continuitate-discontinuitate reprezinta o legitate obiecti a dezvoltarii societatii, inclusiv sub aspect economic.In perioade de cotitura ale istoriei, asa cum este si cea parcursa de fostele tari socialiste europene, intensitatea innoirilor este mai accentuata. insa, si pentru asemenea perioade, continuitatea vietii economice reprezinta o cerinta obiecti fundamentala pentru asigurarea existentei si dezvoltarii societati i. Ca urmare, tranzitia de la socialismul de tip sovietic spre un sistem economico-social superior celui anterior, este un proces in care se imbina elemente de continuitate si de discontinuitate in intreaga viata economico-sociala a fiecarei tari2. Realizarea tranzitiei cu rezultate preponderent favorabile depinde, in mare masura, de abordarea corecta a relatiei continuitate-discontinuitate. Care sunt principalele aspecte ale acestei relatii ce se impun a fi respectate in cursul tranzitiei parcurse de fostele tari socialiste ?In primul rand, este necesar ca relatia continuitate-discontinuitate sa fie respectata in privinta reproductiei. Pe de o parte, asigurarea satisfacerii nevoilor sociale, in mod normal, este posibila prin continuarea productiei si a celorlalte activitati economice pe scara largita. Or, in fostele tari socialiste europene, inclusiv in Romania, aceasta cerinta a fost, cel putin partial, ignorata. Ca urmare, in anii 1990-l993, majoritatea acestor tari au inregistrat scaderi accentuate ale PIB, urmate de cresteri atenuate.. Pe de alta parte, se impune realizarea unei restructurari a productiei fiecarei tari foste socialiste, pentru a corespunde mai bine nevoilor si posibilitatilor reale ale tarii respective. Acest proces include: a) restructurarea in profil sectorial, indeosebi prin reducerea ponderii sectorului secundar in favoarea celui tertiar; b) restructurarea in profil de ramura a fiecarui sector (in sectorul secundar, este necesara reducerea ponderii ramurilor energo si materialo-intensive in favoarea celor care realizeaza consumuri specifice scazute); c) restructurarea tehnologica, prin reinnoirea mijloacelor fixe uzate fizic si moral si cresterea gradului de informatizare in economia fiecarei tari; d) restructurarea organizatorica, prin reducerea ponderii intreprinderilor foarte mari si mari, in favoarea celor de talie mijlocie si mica, insa urmarindu-se, in fiecare ramura, preponderenta unitatilor de dimensiune optima. Restructurarea multilaterala a productiei necesita, in fiecare tara, o perioada relativ indelungata, fiind imposibila realizarea ei prin terapia de soc. Ca urmare, elementele de discontinuitate, generate de restructurarea productiei, se impun a fi operate pe fondul continuitatii activitatii in toate sectoarele si ramurile, iar in fiecare ramura - in majoritatea corsitoare a intreprinderilor.In al doilea rand, trebuie sa se tina seama de relatia continuitate-discontinuitate in evolutia sistemului de proprietate din fiecare tara. in economia fostelor tari socialiste era (si mai este in unele ramuri) dominanta proprietatea de stat. in cursul tranzitiei, o parte insemnata a sectorului de stat, incluzand ramurile de importanta strategica (productia de armament, industria miniera, sistemul energetic, majoritatea transporturilor si telecomunicatiilor), este reorganizata ca sector public. Paralel cu acest aspect de continuitate, se impune transferul majoritatii obiectului proprietatii de stat in proprietatea prita a cetatenilor, ceea ce constituie aspectul principal al discontinuitatii in evolutia sistemului de proprietate din fostele tari socialiste. Restructurarea sistemului de proprietate din aceste tari si asigurarea preponderentei proprietatii prite se contureaza a fi un proces deosebit de complex si dificil, imposibil a fi realizat prin terapia de soc. Insa, infaptuirea restructurarii sistemului de proprietate intr-un timp optim reprezinta o necesitate obiecti, deoarece, pe baza acestui proces, are loc restructurarea ansamblului de relatii economice si formarea unui alt sistem economico-social, diferit substantial fata de socialismul de tip sovietic.In al treilea rand, se impune ca relatia continuitate-discontinuitate sa fie respectata in privinta mecanismului economic. Pe de o parte, in evolutia mecanismului de functionare a economiei fostelor tari socialiste se manifesta continuitate atat in legatura cu folosirea unor parghii economice (
deoarece productia de marfuri a existat si in perioada socialista), cat si in legatura cu interventia statului, realizata indeosebi prin asigurarea cadrului legislativ-institutional si prin bugetul de stat. Pe de alta parte, in cursul tranzitiei parcurse de aceste tari, in mecanismul economic, se manifesta o puternica discontinuitate, prin inlocuirea reglementarii supercentralizate a vietii economice, cu ajutorul ului de stat, printr-un nou sistem de reglementare, in care pe primul se situeaza piata cu legitatile ei obiective, iar pe secund - interventia statului, realizata in conditiile cresterii considerabile a autonomiei unitatilor economice. Rezulta ca tranzitia fostelor tari socialiste de la vechiul mecanism economic spre unul nou nu este posibila prin terapia de soc, ci in mod treptat, prin perfectionarea elementelor de continuitate, concomitent cu inlocuirea elementelor in care se impune discontinuitatea.
Rezulta ca actiunea si utilizarea legitatii continuitate-discontinuitate in procesul tranzitiei postsocialiste determina, in mod obiectiv, ca terapia de soc sa fie inadecta pentru realizarea acestui proces.Incercarile efectuate cu aceasta terapie au generat, peste tot, efecte preponderent negative. in acest sens, profesorul american (roman de origine) Anghel Rugina arata ca: Nu e nevoie sa ai studii inalte de economie pentru a intelege ca daca la un corp economic deja slabit i se mai da inca un A«socA», atunci ineviil situatia se inrautateste. Exact asa s-a intamplat cu aplicarea metodei de soc nu numai in Romania, ci in toate tarile din Rasaritul Europei, inclusiv Rusia si celelalte republici foste sovietice"'. Desigur, fiecare tara este interesata sa parcurga tranzitia postsocialista intr-o perioada istorica cat mai scurta, determinata in raport cu conditiile obiective existente. insa, aceasta perioada nu poate fi comprimata prin terapia de soc, incalcandu-se legitatea obiecti a continuitatii si discontinuitatii.
Tranzitia parcursa de fostele tari socialiste, pe baza relatiei continuitate-discontinuitate, este un proces deosebit de contradictoriu2. in legatura cu aspectele principale ale acestei relatii (analizate mai sus), se manifesta contradictiile principale ale economiei de tranzitie : 1) contradictii intre ramurile favorizate aflate in ascensiune (datorita rolului lor accentuat in realizarea progresului stiintifico-tehnic, sau pozitiei de monopol a intreprinderilor, presiunilor sindicale si unor masuri guvernamentale) si ramurile defavorizate, aflate in declin (datorita inzestrarii lor tehnice depasite, neimplicarii adecte a sindicatelor si guvernului in evolutia lor); 2) contradictii intre sectorul de stat (initial cu o pozitie dominanta in economie, insa cu o eficienta scazuta si chiar descrescanda) si sectorul prit (care tinde sa devina dominant in economia fiecarei tari, indeosebi pe baza pritizarii si a obtinerii unei eficiente ridicate; 3) contradictii in cadrul mecanismului economic, indeosebi intre perpetuarea unor manifestari de centralism excesiv si birocratie, pe de o parte, si afirmarea puternica a autonomiei agentilor economici, insotita si de numeroase manifestari de anarhie, pe de alta parte. Datorita faptului ca, in majoritatea fostelor tari socialiste, inclusiv in Romania, procesul de tranzitie a fost orientat spre realizarea unui capitalism anacronic, pe social, s-a conturat o puternica contradictie intre imbogatirea unei minoritati infime de cetateni si saracirea majoritatii populatiei. Este evident ca posibilitatea fostelor tari socialiste de a evolua spre un sistem economico--social eficient, echiil, ecologic si cu o inalta functionalitate, presupune solutionarea adecta a contradictiilor ce se manifesta in cursul tranzitiei parcurse de aceste tari.
|
