 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Economia de piata si legitatile ei
|
|
Bugetul de stat al romaniei. rolul sau complex in mecanismul de functionare a economiei nationale |
|
| Functionarea mecanismului economiei nationale, cu asigurarea tuturor corelatiilor in economic si social, reclama afirmarea rolului bugetului de stat ca instrument de realizare a politicii fiscale si monetare. Cresterea cheltuielilor publice si atenuarea recesiunilor, redistribuirea veniturilor de catre stat, incercarea de a controla si ajusta" mersul economiei, de a eta socurile, de a reglementa economia in ansamblu etc. sunt conditionate in mare masura de bugetul de stat. in conditiile economiei moderne de piata, bugetul de stat reprezinta un instrument de silizare a economiei, prin care forta publica influenteaza cererea globala, volumul productiei si nivelul general al preturilor si asigura protectia sociala. in acelasi ti Satisfacerea cerintelor economice si sociale crescande ale societatii au facut ca prin intermediul bugetului de stat sa se redistribuie intre 25-40% din venitul national. Actitatea bugetara si organizarea financiara a statului sunt reglementate de reguli precise inscrise in legi si acte normative. in conformitate cu acestea bugetul are o structura proprie, variabila de la o tara la alta, in functie de mai multi factori structura formelor de proprietate in economie, gradul de descentralizare a actitatii economice, rolul impozitelor si taxelor in constituirea fondurilor economice, rolul impozitelor si taxelor in constituirea fondurilor de resurse financiare pentru acoperirea unor cheltuieli bugetare de interes general. Bugetul de stat se prezinta sub forma unei balante care cuprinde doua mari module : pe de o parte, veniturile sau incasarile banesti ale statului si, pe de alta parte, cheltuielile prevazute a se efectua, in perioada respectiva. Veniturile bugetare ce se constituie conform Legii finantelor publice cuprind veniturile curente si veniturile din capital. La randul lor, veniturile curente pot fi: fiscale si nefiscale. in categoria veniturilor fiscale sunt cuprinse impozitele directe (impozitul pe profit si impozitul pe salarii) si impozitele indirecte (taxa pe valoare adaugata, accizele si impozitele pe circulatie si taxe vamale), intre veniturile nefiscale avem : varsamintele din profitul net al regiilor autonome si varsamintele de la institutiile publice (taxe de metrologie, taxe consulare, taxe pentru brevete de inventii si marci, taxe pentru protectia mediului si alte taxe pentru diferite sercii). Veniturile obtinute din operatii de capital in cadrul institutiilor publice rezulta din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice si din valorificarea unor stocuri de la rezerva de stat si de mobilizare. Cheltuielile bugetare se grupeaza dupa mai multe criterii, in functie de care se inscriu in legea bugetului de stat care se apoba anual de parlament. Aceste cheltuieli pot fi: ordinare si extraordinare, curente si de capital. Prin aceasta lege se pot face cheltuieli pentru plata bunurilor si serciilor achizitionate de stat, plata salariilor si pensiilor cuvenite functionarilor publici, plata dobanzii aferente datoriei publice, acordarea unor subventii intreprinzatorilor particulari s.a. Dupa destinatia lor economica, cheltuielile bugetare servesc pentru asigurarea serciilor publice generale ocazionate de functionarea autoritatilor publice, presedintiei Romaniei, autoritatilor legislative, judecatoresti si altor organe ale autoritatilor publice si executive; apararii ordinii publice si sigurantei nationale; cheltuielilor social-culturale din invatamant, sanatate, cultura, religie, sport si tineret, asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii; functionarii serciilor pentru dezvoltarea publica, locuinte, mediu si ape; actiuni economice din industrie, agricultura, silcultura, transporturi si comunicatii, cercetare stiintifica etc. Cheltuielile bugetare mai cuprind imprumuturile acordate pentru obiective aprobate prin conventii bilaterale si guvernamentale si pentru acoperirea dobanzilor aferente datoriei publice. Pentru actiuni neprevazute ocazionate de calamitati si alte riscuri, bugetul de stat cuprinde o serie de fonduri de rezerva la dispozitia guvernului. In structura sa bugetul este o preziune, deoarece continutul lui este reprezentat prin ceea ce se anticipeaza in perioada respectiva, atat la venituri, cat si la cheltuieli. Executia bugetara, intr-o perioada sau alta, se poate prezenta in una din urmatoarele trei situatii: echilibrata atunci cand cheltuielile sunt egale cu veniturile prevazute; excedentara cand veniturile realizate in perioada respectiva sunt mai mari decat cheltuielile; deficitara in cazul in care cheltuielile sunt mai mari decat incasarile bugetare realizate. Atunci cand executia bugetara este echilibrata, functionarea economiei nationale se realizeaza sub semnul echilibrului si eficientei, al bunei gestionari a patrimoniului national. Totusi, practica economica demonstreaza si necesitatea unor deficite bugetare, care pot fi un motiv de relansare economica, de reasezare a structuri In economia moderna de piata, bugetul de stat este o realitate pe baza careia poate fi elaborata politica fiscala si monetara a unui stat sau poate fi influentata politica de investitii si de protectie sociala. O politica bugetara sanatoasa trebuie sa aiba la baza nevoia restructurarii, modernizarii si relansarii economice, a functionarii echilibrate a tuturor institutiilor statului de drept si a asigurarii unei protectii sociale adecvate diferitelor categorii socio-profesionale, copiilor, tinerilor, pensionarilor si a celor cu posibilitati de trai foarte reduse. Faptul ca prin politica fiscala se pot redistribui veniturile si pentru asemenea nevoi demonstreaza rolul social al statului in satisfacerea cerintelor celor nevoiasi. O politica bugetara pozitiva reprezinta acea conceptie si acele masuri si actiuni ale statului prin care cheltuielile publice si impozitele sunt orientate si folosite in directia cresterii economice durabile, a realizarii unui nivel de ocupare ridicat, a diminuarii inflatiei si controlarii altor factori de dezechilibru. Or, in realizarea acestei politici, statul are un rol deosebit, chiar daca in economia de piata rolul acestuia se diminueaza substantial.In tara noastra procesul tranzitiei la economia moderna de piata, presupune si realizarea reformei fiscale, in care bugetul de stat constituie mijlocul principal de atragere a resurselor banesti de la populatie si agentii economici, de moderare a politicii de impozitare si de formare a bugetului republican si a bugetelor locale. Politica fiscala a statului reprezinta o anumita conceptie a acestuia, precum si un ansamblu de masuri si actiuni prind locul impozitelor in sistemul veniturilor bugetare, categoriile de impozite si perceperea lor, modul de folosire a lor ca parghie de stimulare a cresterii economice, felul in care este gandita eficacitatea fiscala. Romania, din punctul de vedere al ratei fiscalitatii, se situeaza intre tarile europene cu o fiscalitate medie de 37-38%, dar cu anumite discrepante in sistemul impozitelor. Spre exemplu, la noi impozitul pe salarii este mai mare ca pondere in bugetul de stat decat impozitul pe profit. Pe masura ce economia se restructureaza din punct de vedere al proprietatii si al eficientei economice va trebui ca impozitul pe profit, din categoria impozitelor directe, sa aiba o pondere mai mare decat impozitul pe salarii. De asemenea, pe masura respectarii Legii prind evaziunea fiscala, vor trebui sa creasca substantial si impozitele si taxele indirecte prin diminuarea efectelor economiei subterane si a criminalitatii economice. Prin bugetul de stat va trebui, pe masura realizarii mecanismului economiei moderne de piata, sa se realizeze un compromis intre necesitatea de randament al politicii fiscale, adica aceea de a face sa intre cat mai multi bani in casieriile publice si grija de a asigura o anumita echitate, prind contributia fiecaruia la veniturile bugetului de stat. Elaborarea politicii fiscale este un act de decizie de mare complexitate, trebuind sa fie orientata spre reducerea fluctuatiilor datorate insilitatii economice, protejarea veniturilor consumatorilor si stimularea dezvoltarii. in silirea veniturilor si cheltuielilor statului, prin politica fiscala trebuie sa se tina seama de realizarea silitatii economice, fara de care nu se pot consolida acumularile realizate si crearea fundamentelor necesare pentru o dezvoltare itoare. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
