 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Economia de piata si legitatile ei
|
|
Necesitatea si posibilitatea utilizarii planificarii macroeconomice in tara noastra |
|
| Evolutiile care au avut loc in tipurile economiei de piata din tarile avansate din punct de dere economic au impus, in conditiile concurentei imperfecte, diferite modalitati de interntie a statului in economie chiar si sub forma ificarii macroeconomice. Planificarea, in fond, reprezinta o alternativa moderna la metoda de conducere a economiei prin incercari reusite si erori succesi. Aceasta reprezinta un subsistem reglator al economiei de piata moderne, compatibil cu celelalte subsisteme de reglare, inclusiv cu mecanismul liberei concurente, al legii cererii si ofertei si al formarii preturilor pe baza acestei legi1. Cu toate ca unii oameni politici (si nu numai) au considerat ul ca fiind vinovat de multe rele manifestate in economia socialista, nu putem opta p Din punctul de dere al economiei nationale, ificarea reprezinta o forma complexa de politica de dezvoltare economica. Aceasta este in fond o politica nationala de orientare de catre stat prin parghii economico-financiare, a economiei nationale, impusa de necesitatea coerentei in alocarea resurselor umane, materiale si financiare existente la un moment dat. Astazi, in conditiile unei concurente acerbe si a unor imperfectiuni ce pot greva mecanismul de functionare a economiei moderne de piata, este de neconceput orice demers macroeconomic fara ificare. Planificarea macroeconomica vizeaza in, principal, urmatoarele aspecte : corelarea obiectilor de atins si a mijloacelor ce pot fi folosite; esalonarea cat mai buna in timp a tuturor acestora; silirea nilurilor orientati si a termenelor la care acestea trebuie indeplinite; fundamentarea masurilor economice menite a influenta agentii interesati sa actioneze cu intentii si interese dorite; urmarirea modului de realizare a celor previzionate si corectarea a ceea ce s-a dodit necorespunzator apreciat si dimensionat. Cu toate ca subsistemul ificarii macroeconomice s-a impus in toate tarile, sferele de cuprindere, formele si metodele de ificare difera substantial de la o tara la alta, de la o etapa istorica la alta. Planificarea se prezinta sub mai multe forme: a)ificare indicativa, prin care statul sileste ce trebuie de facut pentru atingerea obiectilor incluse intr-o strategie de dezvoltare economico-sociala; statul, prin institutii specializate, nu face decat sa explice si sa convinga agentii economici in realizarea obiectilor propuse; b) ificare incitativa, este aceea in care realizarea obiectilor de , silite democratic, este sustinuta de puterea publica prin acordarea de avantaje acelor agenti economici care realizeaza ul si prin penalizarea acelora dintre ei care nu se incadreaza in indicatorii siliti pe baza de parteneriat; c) ificarea imperativa (sau directiva) este aceea unde statul intocmeste si ordona realizarea ului, intreprinderile trebuind sa execute ordinele statului. Aceasta se intampla in economia centralizata pe fondul existentei proprietatii de stat atotcuprinzatoare.Intr-o serie de state cum ar fi Germania, SUA, Marea Britanie s.a., desi nu se intocmesc uri la nil national, se realizeaza o stransa coordonare a deciziilor adoptate separat de administratiile publice cu cele luate de agentii economici privati, aceasta coordonare fiind denumita adesea ificare informala. Accentuarea complexitatii activitatii economice in economia moderna de piata, a dus, ineviil, la creste Planificarea macroeconomica desemneaza existenta unor organisme statale specializate capabile sa elaboreze uri orientati si sa fundamenteze alte instrumente de ificare, iar, in final, sa contureze ul ca document de stat cu indicatori orientativi siliti democratic pentru toti agentii economici. in lumea capitalista exista organisme statale, de ificare, instite cu atributii precise de ordin metodologic si practic. Astfel, in Franta exista Comisariatul General al Planului; in Olanda, Biroul Central de Planificare; in Anglia, Consiliul National pentru Dezvoltare Economica; in Japonia, Agentia de Planificare Economica - si exemplele ar mai putea continua. Planul, ca document oficial, cuprinde indicatori referitori la tendintele normale ale sensului si dimensiunilor evolutiei economiei nationale in orizontul de timp adoptat, la masurile specifice de politica economica, la finalitatea sociala a intregului sistem de indicatori de '. Pentru Romania, care se afla in perioada de tranzitie la economia de piata, renuntarea la folosirea ului ca instrument de desfasurare preponderent constienta a vietii economice, este de nedorit si contraproductiva intr-o faza decisiva a instaurarii mecanismelor economiei moderne de piata. Spunem aceasta, deoarece elaborarea de catre gurn si adoptarea de catre parlament a unui pentru economia romaneasca actuala ar asigura o perspectiva mult mai clara in atingerea obiectilor strategice ale dezvoltarii economico--sociale. Planul orientativ ar asigura o crestere considerabila a gradului de mobilizare si valorificare a importantelor resurse materiale si umane de care dispune Romania si ar permite tarii sa inainteze, cu dificultati mai mici decat cele de pana acum, spre o economie moderna de piata. Un pentru etapa actuala a evolutiei economiei romanesti ar trebui sa aiba un caracter orientativ si nu obligatoriu, aceasta permitand tuturor agentilor economici sa se integreze in mod elastic si eficient in prederile sale. Ar fi o cale mult mai comoda de a diminua riscul in afaceri si de a stapani mai bine mecanismele pietei concurentiale. Desi, orientativ, un asemenea ar trebui sa fie pe deplin realist, pornind de la evaluarea riguroasa a necesitatilor si posibilitatilor populatiei si agentilor economici. Avansarea intr-un asemenea demers institutional nu trebuie sa scape din dere strategia de realizare a unei economii moderne de piata, in cadrul careia sa se evidentieze principalele corelatii fundamentale la nil macroeconomic, care sa stea la baza mersului normal al economiei nationale. Aceasta ar asigura si o apropiere a structurilor economiei romanesti de structurile tarilor dezvoltate din punct de dere economic, care au adoptat ul (programul) ca un instrument de evitare a unei dezvoltari spontane, insotita de multe disponibilitati in ul alocarii resurselor si a eficientei economice si sociale. Prin concretizarea strategiilor dezvoltarii economica-sociale cu ajutorul urilor, statul si-ar indeplini mai bine rolul de garant al infaptuirii unei economii moderne de piata in Romania. In realizarea acestui tel, bugetul de stat care se prezinta ca un adevarat financiar al starului va gasi suficiente posibilitati de a facilita functionarea unor institutii de sinteza abilitate prin lege cu atributii de ificare si conducere orientati. Ar fi benefic si pentru stat in realizarea politicii sale fiscale, dar si pentru agentii economici care ar fi scutiti de o serie de nereusite. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
