 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Economia de piata si legitatile ei
|
|
Continutul si tipurile economiei de piata. ce tip al economiei de piata ar fi adecvat pentru romania? |
|
| Continutul categoriei economice economie de piata este complex si procator in acelasi timp. in literatura de specialitate din ultimul deceniu si, mai recent, abordarea acestei categorii economice a suscitat un mare interes, dar si un prilej de dispute stiintifice. Explicarea conceptului, uneori exclusivista, alteori simplista, a imbogatit stiinta economica cu numeroase definitii. Dorinta de originalitate a complicat lucrurile, unele definitii iesind din cadrul supus analizei si studiului. in lucrarea ABC-ul economiei de piata moderne (1991) gasim urmatoarea definitie : economia de piata este o forma moderna de organizare a activitatii economice, in care oamenii actioneaza in mod liber, autonom si eficient, in conco Deci, economia de piata este acel mod de organizare si desfasurare a activitatii economice in cadrul unui sistem concurential protejat in care raportul dintre cerere si oferta manifestat pe piata determina principiile prioritare in producerea bunurilor si serviciilor, metodele de organizare si combinare a factorilor de productie, regulile de conduita ale persoanelor sau categoriilor de persoane care au acces la aceste bunuri si servicii prin mijlocirea preturilor. Trasaturile economiei de piata Este necesar sa subliniem mai intai ca, in economia de piata, bunurile si serviciile obtinute sunt transferate catre consumatori, prin intermediul pietei concurentiale protejate, atat ofertantii, cat si consumatorii urmarind sa obtina maximum de avantaj. Elementul central al acestui tip de organizare a economiei il reprezinta piata, iar mecanismele ei autoreglatoare, dar si dirijate, prin parghii specifice, detin rolul fundamental in realizarea echilibrului economic. Nu trebuie scapat din vedere faptul ca piata, in sistemul economiei de piata, se manifesta ca un sistem de piete concurentiale in care agentii intreprinzatori intra in relatii economice de vanzare-cumparare libere si directe. De asemenea, pornind de la realitatea faptelor economice, trebuie acceptat ca sistemul economiei de piata are o structura a sa interioara, formata din urmatoarele elemente principale2: a) unitatile economice autonome, producatoare de marfuri si servicii, indiferent de forma de proprietate, ca element central purtator al relatiilor de piata; b) piata, ca subsistem important avand, la randul sau, o structura proprie, o natura specifica, functii caracteristice de reglare si autoreglare si ca element definitoriu raportul cerere-oferta; c) relatiile economice de piata, obiective si complexe, ce vizeaza satisfacerea intereselor si aspiratiilor specifice ale diferitilor agenti economici prin actele de vanzare-cumparare ; d) mecanismul functional propriu economiei de piata, care este guvernat de legitati specifice, norme si principii corespunzatoare si care consta in punerea in miscare a tuturor factorilor implicati in functionarea economiei de piata; e) parghiile economico-financiare utilizate ca adevarate subsisteme, potrivit naturii si functiilor specifice pe care le indeplinesc (preturile, creditele, profiturile, taxele si impozitele, salariile etc.); f) reglementari juridice corespunzatoare relatiilor si principiilor economiei de piata, precum si cadrul organizatoric adecvat, reprezentat de organisme si institutii economico--financiare si administrative. Sistemul economiei de piata, oricat de eluat ar fi el, nu poate functiona numai in virtutea legilor pietei asa cum afirma, intr-o maniera exclusivista, unii teoreticieni. Viabilitatea si dinamica unui asemenea sistem depind de potentialul si functionabilitatea sistemului productiv, concurential, bazat pe pluralismul proprietatii si al initiativelor economice. Enuntam, in continuare trasaturile acestui tip de economie moderna. a. Economia de piata se bazeaza pe productia si circulatia marfurilor generalizate, ce-si afla functionalitatea in actiunea legilor economice obiective si in utilizarea parghiilor si stimulentelor marfaro-banesti; b. Economia de piata este o economie bazata pe pluralismul tipurilor de proprietate. Aceasta a generat manifestarea libertatii economice, a initiativei si competitiei intr-un sistem cu o multitudine de agenti economici si centre de decizie. S-a creat posibilitatea, in timp, de eliminare a fenomenelor de dictat economic si de exacerbare a unor interese asa-zis colective in detrimentul intereselor individuale. Prezenta mai multor tipuri si forme de proprietate a diversificat structurile si interesele economice, miscarea continua a agentilor economici sub imperiul stimulilor veniti dinspre piata prin reguli si mecanisme specifice economiilor avansate din acest punct de vedere. Democratizarea societatii spre care tindem, presupune ineviil afirmarea in sectoarele vietii economico-sociale a democratiei economice, proces ce este de neconceput fara existenta pluralismului formelor de proprietate, fara afirmarea proprietatii private ca factor dinamizator al intregii societati. c. Economia moderna de piata se caracterizeaza si prin interventia indirecta a statului prin parghii de natura exclusiv economico-financiara. Restrangerea rolului economic al statului in economia de piata doar la nivelul parghiilor economico-financiare vine sa inlature monopolul de stat generat de o forma preponderenta de proprietate. in calitate de agent economic si de supraveghetor al mentinerii si functionarii sistemului concurential, statul trebuie sa se implice in domenii si activitati de interes general, care sa faciliteze functionarea institutiilor statale prin politici adecvate unor strategii dominante. Totusi, nu putem accepta conceptii de genul "statului minimal", conceptii adecvate unei piete si concurente libere specifice secolului al XlX-lea. Acolo unde initiativa particulara nu-si asuma riscul intreprinderii, dar neile generale o impun, statul trebuie sa se manifeste adecvat, fara a restrictiona conduitele normale ale agentilor economici. d. Economia de piata este economia care asigura pietei rolul predominant reglator al sistemului reproductiei sociale. Orice amputare sau limitare a rolului si functiilor pietei in cadrul mecanismului general al economiei nationale, prin mijloace si instrumente extra-economice, poate genera grave disfunctionalitati intre ramuri, subramuri si agenti economici. Experienta anilor de dictatura ne-a demonstrat anularea functiei reglatoare normale a pietei, prin reducerea ei la o anexa functionala artificiala in cadrul economiei. Ignorarea raportului cerere-oferta, printr-o ificare hipercentralizata, a dus la incorsetarea rolului reglator al pietei, dand frau liber monopolului producatorului asupra consumatorului in detrimentul calitatii si diversitatii produselor. Practicarea unei politici de asa-zisa silitate in domeniul preturilor, al fiscalitatii si al creditului a mascat pentru multa vreme o serie de anomalii in economie, care au explodat dupa primele masuri de liberalizare, descentralizare si afirmare reala a valentelor pietei. e. Economia de piata este o economie a competitiei, a concurentei, generata de proprietatea privata care asigura mobilitatea, elasticitatea si cointeresarea (motivarea) sporita a tuturor agentilor economici. in economia de piata concurenta devine, astfel, coordonata fundamentala a progresului si finalitatii economice. Realizarea si protejarea sistemului concurential al economiei de piata trebuie sa anime orice politica economica si orice strategie elaborata atat la nivel micro si mezoeconomic, cat si la nivel macroeconomic. Pornind de la faptul ca economia de piata are un pronuntat caracter integrator, concurenta si manifestarea ei atrage spre acest mecanism toate sectoarele si ramurile vietii eco f. Economia de piata asigura echilibrul dintre producator si consumator pe baze reale, eliminand monopolul producatorului asupra consumatorului. Resilirea echilibrului dintre productie si consum prin mijlocirea pietei se face in noul tip de economie prin largirea posibilitatilor de influentare reciproca a productiei si consumului. Consumatorul are posibilitatea efectiva sa exercite presiuni asupra producatorului, obligandu-l sa aduca acele produse care satisfac integral cererea, iar prin reactiile si impulsurile pietei, producatorul trebuie sa se conformeze acesteia printr-o conduita care sa vina in intampinarea consumatorului, prin prisma propriilor sale interese de castig si prestigiu. g. Economia de piata presupune deschiderea larga a economiei si pietei romanesti catre exterior, prin crearea unor conditii adecvate pentru integrarea economiei nationale in diviziunea mondiala a muncii, in structurile economice euro-atlantice. Experienta anterioara a demonstrat ca dezltarea autarhica sau in structuri de cooperare limitate a procat tarii noastre mari ramaneri in urma in ul calitatii si nivelului tehnic al proceselor de productie si al pietei. Din demersul nostru integrator nu trebuie excluse anumite reticente si temporizari care se impun concomitent cu adaptarea structurilor economiei romanesti, in faza de modernizare si restructurare, la structurile pietei europene si mondiale. Orice liberalizare a comertului poate fi un avantaj dintr-un unghi de vedere (ex. scutirea de taxe vamale), dar si un handicap din lipsa de competitivitate a produselor romanesti destinate exportului, situate sub nivelul calitativ din economiile de piata competitive. Fara pretentia de a fi epuizat toate trasaturile economiei de piata concluzionam ca economia moderna de piata admite in structura si mecanismul sau de functionare atat elemente de reglare si autoreglare prin intermediul pietei, cat si interventii ale statului bazate pe mijloace si parghii economico-financiare. Tipurile economiei de piata Cu privire la tipurile economiei de piata, in literatura economica de specialitate s-au manifestat mai multe puncte de vedere. Acestea pornesc, in principal, de la tipurile concurentei (respectiv concurenta perfecta si concurenta imperfecta) sau de la neia interventiei statului in mecanismele de piata prin parghii economico-financiare. intr-o lucrare aparuta in 1992 se opineaza pentru cinci tipuri ale economiei de piata : a) economia de piata a concurentei perfecte, caracteristica dezltarii societatii capitaliste pana la sfarsitul secolului al XlX-lea; b) economia de piata a concurentei imperfecte legata de aparitia corporatiilor in SUA si a monopolurilor in Europa; c) economia de piata dirijata de stat aparuta in perioada de dupa anii '30 si pana la mijlocul anilor '70; d) economia de piata ificata ca urmare a introducerii si acceptarii unor uri orientative, in care ificarea indicativa, elastica se imbina cu elutia mecanismelor de piata; e) economia de piata moderna ce se realizeaza in cadrul unui regim juridic-legislativ care exclude orice interventie restrictiva a statului in economie1. Aceasta delimitare a tipurilor economiei de piata are in vedere mai mult stadiile elutiei economiei capitaliste si mai putin elutia mecanismelor ei de functionare; avand, astfel, mai mult un caracter scolastic, didacticist decat stiintific. Realitatea lumii economice contemporane demonstreaza ca exista, de fapt, doua tipuri de economie de piata consacrate si anume: a) economia moderna de piata caracteristica tarilor dezltate, din punct de vedere economic si b) economia de piata a tarilor in curs de dezltare, adaugam aici si economiile subdezltate cu mecanisme de piata foarte eterogene. Multe din tarile in curs de dezltare, inclusiv o serie de economii ale fostelor tari socialiste sunt intr-o perioada de tranzitie la economia de piata. Perioada de tranzitie in care se afla acestea difera de la tara la tara in functie de obiectivele reformelor economice ce urmeaza a fi realizate. in literatura economica se vehiculeaza si conceptul sau tipul de economie libera de piata. Aceasta insa nu reprezinta, in cele mai multe cazuri, intentiile proprii ale acestor tari, ci, mai mult, reprezinta dorinta tarilor cu economie moderna de piata de a le alinia ca economii complementare la economiile moderne.In cadrul tipului de economie moderna de piata, caracteristic tarilor dezltate, in timp s-au conturat cateva modele mai mult sau mai putin asimilabile pentru tarile aflate in tranzitie la economia de piata. Astfel, putem rbi de modelul vest-european, modelul nord-european sau scandinav, modelul anglo-saxon, modelul nord-american, modelul nipon s.a. Fiecare din aceste modele ce le regasim in "Grupul celor 24" au anumite specificitati legate de conditiile proprii tarilor respective, dar si elemente comune ce le confera un grad ridicat de adaptare la diferite procese de integrare economica subregionala, regionala si internationala. De asemenea, cand abordam aceste tipuri de economie (moderna) de piata, se cere sa se aiba in vedere baza stiintifica doctrinara in continua elutie si adaptare la realitatile social-economice si politice din tarile respective. intalnim astfel intreaga paleta a doctrinelor economice cum ar fi: liberalismul si neoliberalismul, crestin-democratismul, social-democratismul, neocrestin-socialismuls.a. Realitatea economica din unele tari dezltate ne arata ca se contureaza si tipul de economie sociala de piata cu orientare spre problematica protectiei sociale, spre realizarea unui model social-crestin ca suport al asigurarii unei dezltari si cresteri economice bazate pe pacea sociala. Din acest punct de vedere poate fi abordat modelul german de economie (sociala) de piata sau modelul suedez care, in timp, si-au verificat toate valentele. Ce tip al economiei de piata ar fi adecvat pentru Romania?In perioada parcursa de la Relutia din decembrie 1989 s-au exprimat numeroase opinii stiintifice cu privire la realizarea unei economii de piata in tara noastra. Unii economisti si politicieni occidentali au indicat ca fostele tari socialiste sa treaca de la economia ificata supercentralizat la economia pietei libere intemeiata pe libera concurenta, pe jocul liber al preturilor in functie de raportul cerere-oferta, deci pe un mecanism de reglare spontana a vietii economice. Acest tip de economie de piata caracteristic secolului al XlX-lea nu mai corespunde realitatilor economice din tarile capitaliste. insusi reputatul economist american J.K. Galbraith, laureat al Premiului Nobel, are rezerve importante cu privire la dezltarea economica bazata pe jocul liber al pietei fara interventia statului in economie. Realitatea economiei mondiale ne arata ca, potrivit statisticilor ONU, in lume exista doua tipuri fundamentale ale economiei de piata, si anume : economiile moderne de piata din tarile dezltate si economiile de piata din tarile in curs de dezltare. in general, economiile tarilor in curs de dezltare sunt eterogene ca structuri economice, sociale si politice si dependente de tarile dezltate. Mecanismele pietei libere le dezavantajeaza net fata de tarile dezltate, ele ramanand, pe acest fond, furnizoare de materii prime sau produse slab prelucrate, furnizoare de forta de munca ieftina si piete variabile pentru produse venite din metropole. Aceasta situatie este pe cale de a se perpetua in tarile est-europene, foste socialiste, unde trecerea la un capitalism salbatic nu face decat sa ne transfere dintr-o stare de dependenta fata de modelul sovietic in aceeasi stare fata de modelul occidental. Pentru Romania, care se afla in perioada tranzitiei la economia de piata, este important ca strategia economica promovata sa fie axata pe realizarea unei economii moderne de piata, in care sa se contureze perspectiva depasirii starii economice in care ne aflam, cu numeroase disproportii si disfunctionalitati generate de ificarea centralizata aproape 50 de ani. in realizarea acestui tip de economie trebuie sa luam in considerare cateva din coordonatele principale ale mecanismului economic din tarile capitaliste dezltate. a. Elaborarea si desfasurarea strategiei dezltarii economice trebuie sa aiba la baza legile obiective ale productiei si schimbului de marfuri: legea cererii si ofertei, legea valorii si preturilor, legea circulatiei banesti si legea concurentei. Prin rolul lor stimulativ si coercitiv, agentii economici tind spre realizarea unei eficiente inalte care sa-i faca competitivi intr-o economie concurentiala. b. in cadrul economiei de piata trebuie create conditiile prin care agentii economici sa-si manifeste deplina initiativa si raspundere pentru activitatea desfasurata. Realizarea autonomiei acestora rezulta din dreptul de proprietate asupra factorilor de productie, ocrotit de lege dar si din obligatia acestora de a respecta prevederile legale ce creeaza cadrul juridic necesar desfasurarii oricarei activitati. Nu exista autonomie absoluta in economia de piata, ci interese care converg spre afirmarea individului, colectivitatilor sau economiei nationale in relatiile cu celelalte economii ale lumii. c. Dezltarea echilibrata si durabila, prin reducerea riscurilor unor disfunctionalitati ale pietei, trebuie sa implice statul ca agent economic, dar si institutional. Prin parghiile economice care sa nu stanjeneasca functionarea normala a economiei, prin politica preturilor, prin politica fiscala si de credit, cat si prin masurile de ificare orientativa, statul poate contribui la realizarea economiei moderne de piata, dandu-i un caracter preponderent organizat si nu spontan. Aceste coordonate pe care trebuie sa se sprijine orice abordare a tipului de economie moderna de piata, nu pot scapa din vedere specificul national si neia integrarii in spatiul economic european. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
