Functiile de utilitate

FUNCTIILE DE UTILITATE

Sunt acele functii care reflecta relatiile intre satisfactia totala a consumatorului si consumurile din diferite marfuri.

Marimea utilitati depinde nu numai de cantitatile consumate din marfurile care fac obiectul consumului, ci si din modul de combinare al acestora.

Relatia dintre utilitati si consum

U=f(X ,X ------Xn X1,X2 - reprezinta cantitati consumate, dintr-un bun oricare, in conditii de rationalitate normala d.p.d.v. economic potrivit acestor functii intre consum si utilitate se manifesta un raport direct proportional.

Functiile de utilitate are trei particularitati:

Nivelul utilitati sau valoarea se determina in functie de modul de combinare a

cantitatilor consumate din unul sau mai multe bunuri de acelasi tip sau de tipuri diferite. 232c29c

Functia de utilitate se defineste ptr. o perioadå unicå de timp in sensul ca nu exista

posibilitatea reportarii unei anumite functii de utilitate de la o perioada de timp la alta. O functie de utilitate se defineste ptr. o perioada unica de timp.

U=f(Q) U= utilitate

U Q= consum

0 Q

3. O functie de utilitate este continuå si dublu diferentiabilå asta inseamnå cå acceptå

U` si Uu forma si-o dau derivata, acest lucru exprimanduse prin faptul ca nuse poate trece de la o valoare la alta a functiei de utilitate fara a trece valorile intermediare.

In conditii specifice:

- abundenta de bunuri

- preturi ridicate

- masuri de rationament a consumatorilor.

Utilitatea poate creste sau reduce in salturi.

In functie de volumul de marfa la care se raporteaza consumul exiasta doua tipuri de utilitati:

- Utilitatea totalå

Utilitatea marginalå

- UTILITATEA TOTALA - poate avea atat forma cardinalå cat si forma

ordinala si exprima satisfactie totala dobandita la un anumit nivel al consumului.

O marfa se dovedeste utila numai atat timp cat provoaca satisfactie sau

respectarea consumului duce la cresterea satisfactiei.

Umax M

Q optim

Un comportament rational al consumatorului presupune respectarea urmatoarelor doua conditii:

Deplasarea pe aceiasi curba are loc de la stanga la dreapta prin cresterea

consumului dintr-o marfa si in acelasi timp reducerea consumului din marfa cu care se combina.

Saltul sau trecerea de pe o curba de indiferenta pe una superioara este rezultatul

cresterii simultane insa nu neaparat in aceleasi proportii a consumurilor.

U

- - - Umax

U2

U1

X

U0

Ptr. a putea construi o harta de indiferenta pastrandu-se ipoteza potrivit careia consumul este alcatuit din doua moduri X si Y se sectioneaza colina de utilitate in plan vertical cu doua axe.

Y zona IV

A D

UUU -________ zona III Umax

Zona 1

B C

Zona II

X

Zona I A-B-U deplasarea pe suprafata aceleiasi curbe are loc pe directia A-B. Deplasarea dinspre A-B este rezultatul cresterii consumului din X si reducerea consumului din marfa y. Saltul de pe o curba inferioara spre una superioara au loc pe directia B-U ca rezultat al cresterii consumurilor din ambele marfuri si atunci in zona 1. Intrucat sunt respectate ambele conditii de rationalitate atat marfa X cat si marfa Y pot fi considerate bune sau utile.

Cele trei curbe U0, U1,si U2 sunt curbe de indiferenta, respectiv cele trei caracteristici;

Zona II B-C-U deplasarea pe suprafata aceleiasi curbe are loc pe directia B-C

Cresterea consumului din X peste limita rationala si cresterea consumului din y.

Saltul de pe o curba inferioara pe o curba superioara are loc pe directia C-U prin reducerea consumului din X si cresterea consumului din Y. In acest caz marfa X devine dezutila iar marfa y se mentine buna sau utila.

Zona III C-D-U deplasarea in suprafata aceleiasi curbe are loc pe directia C-D, prin reducerea consumului din X si cresterea consumului din Y.

Saltul de pe o curba inferioara pe o curba superioara are loc pe directia D-U prin reducerea simultana a consumului din ambele marfuri.

In cazul III consumatorul se comporta irational d.p.d.v. economic si ambele marfuri se dovedesc dezutile - rele.

Zona IV deplasarea aceleiasi curbe are loc pe directia D-A prin reducerea ambelor consumuri.

Saltul de pe curba inferioara pe o curba superioara pe directia A-U este rezultatul cresterii consumului din X, motiv ptr. care aceasta devine buna sau utila si reducerea consumului din y care se mentine in continuare dezutila.

Se poate observa urmatorul lucru

Zonele - I si III sunt proprii unor comportamente opuse ale consumatorului.

Zonele - II si IV

Din toate cele patru zone consumatorul are un comportament rational numai in zona I, ambele marfuri provoaca satisfactie si in acelasi timp curbele de utilitate sunt curbe de indiferenta. Nivelul maxim de utilitate care se atinge este U2

Microeconomia abordeaza ptr. situatii diferite forme restranse de marfi de indiferenta dupa cum urmeaza:

Y                                               y

U2

U1

U2

U1 U0

U0

x                                                        x

Reprezentare grafica ptr, utilitate Reflecta utilitatea celor 2 consumuri

U0

y y

U1

U2

U2 U1 U0

0 X 0 X

Reprezentare grafica ptr. dezutilitate

In cazul in care fie o marfa, fie ambele fiind dezutile, o crestere a consumului are ca efect salturi insa de pe curbe superioare pe curbe inferioare.

Trecerea consumatorului de pe o curba inferioara pe o curba superioara poate fi rezultatul urmatoarelor influente.

cresterea veniturilor sau reducerea preturilor.

Aceste modificari ii vor asigura consumatorului cresterea cantitatii din marfurile

care pot fi achizitionate si consumate iar pe aceasta cale a utilitati totale.

Daca pe piata la un moment dat fie se reduc veniturile, fie se negociaza preturile,

volumul cereri de consum scade, utilitatea totala se reduce si in consecinta consumatorul se deplaseaza de pe o curba superioara - pe cea inferioara.

Umax

UmA

UA

0 1 3 4 6 Q QA

Potrivit reprezentari grafice, utilitatea totala se majoreaza si in acelasi timp utilitatea marginala se reduce.

Chear daca in acest caz consumul si utilitatea nu cresc proportional, legea lui Goseu este respectata privind de la urma din caracteristicele functiei de utilitate.

In afara de tipurile prezentate de utilitati pe viata se manifesta si o marime cunoscuta ca utilitate medie.

U = U utilitate totala

Q consum

Si reprezinta nr. de unitati de utilizare care revin in medie la o utilitate de marfa care se consuma.