Influentele dobanzelor si creditelor asupra comportamentului consumatorului

INFLUENTELE DOBANZELOR SI CREDITELOR ASUPRA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

In practica se intalnesc f. putine cazuri in care un consumator in calitatea sa de cumparator care implica detinerea unui venit il cheltuieste pe acesta la un moment dat ptr. satisfacerea unei anumite nevoi. De cele mai multe ori consumatorul va grabi sau va amana momentul efectuarii cheltuielilor in functie de evolutiile pietei, evolutii care pot fi anticipate prin studii previzionale.

Un alt indicator de care consumatorul tine cont este rata dobanzii si evolutia acesteia. Daca in viito 454i81e r se prevad reduceri de preturi sau majorari de venit, consumatorul va amana momentul efectuarii cheltuielilor iar daca sunt prevazute majorarii de preturi, rationalizare de consum, introducerea unor taxe si impozite, cumparatorul va grabii achizitiile.

Cazul: I.

In ipoteza in care un consumator opteaza ptr. un consum viitor daca perioada avuta in vedere este de 2 ani, veniturile si cheltuielile sunt V1 si C1 (V1 = C1 ) veniturile repartizate pe al 2 -lea an sunt in toate cazurile in care cumparatorul esaloniaza resursele financiare ptr. 2 perioade consecutive de, timp se impune la fel ca in cazul liniilor bugetare respectarea unei restrictii bugetare intertemporale.

In conditii de echilibru daca rata dobanzii i = 0 constrangerea bugetara intertemporala este de tipul V1 + V2 = C1 + C2

Daca rata dobanzii nu isi manifesta influenta inseamna ca veniturile sunt cheltuite in totalitate in perioadele in care sunt repartizate neinregistrandu-se nici economi si nici credite.

V1 = C1 ; V2 = C2

Daca rata dobanzii se manifesta ca indicator economic i = 0 , iar consumatorul tinand cont de studiile previzionale la care are acces prin intermediul pietei va cheltui in primul an al perioadei considerat o suma mai mica decat veniturile C1 < V1, in acest mod se va obtine o parte disponibilizata din venituri ca diferenta intre venitul din primul an si cheltuieli din primul an sub forma de economie.

V1 - C1 = E ( economii ).

Acestea sunt destinate unor investitii in cea de-a doua perioada sau sunt dispuse la o banca sau CEC. Pe seama acestor economii poate fi determinata o alta marime economica si anume dobanda apreciata ca produs intre nivelul economiilor si rata dobanzii

D = i = E i = (V1 - C1 i

Economiile care pot fi realizate in decursul primei perioade sunt de fapt venituri suplimentare destinate cheltuielilor si apar in cadrul restrictiei bugetare intertemporale.

V1 + V2 + D = C1 + C2

Sau

V1 + V2 + (V1 - C1 i = C1 + C2

(V1 - C1)(1 + i) + (V2 - C2

Aceasta relatie reprezentand forma constrangerii bugetare care se utilizeaza, atunci se urmareste determinarea cheltuielilor optime cu ajutorul functiei lui Lagrange.

Cazul II

Daca un consumator intentioneaza sa grabeasca efectuarea cheltuielilor C1 > V1 dar ptr. a realiza echilibrul in prima perioada este necesar un venit suplimentar sub forma de venit imprimutat Vi = C1 - V1. Ptr. acest Vi acentul economic in cauza trebuie sa plateasca institutiei de la care a obtinut imprumutul c-o dobanda totala D = i = Vi i = (C1 - V1 i. Aceasta dobanda reprezinta de fapt o cheltuiala suplimentara, motiv ptr. care in constrangerea bugetara intertemporala se regaseste la dreapta egalitatii.

V1 + V2 = C1 + C2 + ( C1 - V1 i

Linii bugetare intertemporale

In ipoteza in care un consumator isi esaloniaza veniturile pentru o perioada de 2 ani, dreapta bugetara intertemporala descrie comportamentul acestuia atunci cand intentioneaza sa asi cheltuiasca in totalitate disponibilitatile financiare in ambii ani.

Axele consumului sunt inlocuite cu axele cheltuielilor:

C2

B

C2-max

C1

0 A C1-max

I. i = 0                 V1 + V2 = C1 = C2

I.                      V2 = 0 A = (V1 )

C1 - max = V1

II.                 C2 = 0 B = ( 0,V2 )

C2 - max = V2

Panta sau inclinatia acestei drepte este intotdeauna negativa ptr. ca C1 si C2

evoluiaza in sensuri diferite si panta:

AB = C2 -max = V2

C1-max V1

II.        Daca rata dobanzii isi manifesta influenta, extremele liniei bugetare intertemporale sunt:

I.                    C2 = 0

C1 - max = V1 + V2

1+ i

II.                 C1 = 0

C2 - max = V1(1+ i) + V2

Inclinatia liniei bugetare intertemporale atunci cand:

Inclinatia = DC2                       V1(1+i) + V2

DC1                      V1 + V2

(1+i)

Inclinatia = V1(1 + i) + V2 = ½(1+i )

V1(1+i) + V2

1+ I

Curbe de indiferenta intertemporale

Definitie:

Curbele de interferenta intertemporale desemniaza locul geometric al

punctelor care corespund unor combinatii de cheltuieli care conduc spre valori egale ale utilitatii totale intertemporale. Pe suprafata aceleiasi curbe de indiferenta intertemporala combinatiile intre cheltuieli sunt indiferente si in acelasi timp sunt respectate particularitatile curbelor de indiferenta din cadrul consumulu.

C2

DC2                            U2 = f(C1,C2)

U1 = f(C1,C2)

Ordonarea cheltuielilor in functie de preturile cumparatorului poate fi explicata tot prin intermediul colinelor utilitatii intertemporale sau hartilor de indiferenta intertemporale.

Pe axa cheltuielilor corespunzatoare primei perioade daca aceasta se majoreaza, sporul de cheltuieli DC1, va determina o majorare a utilitatii totale intertemporale, in timp ce reducerea DC2 a cheltuit pe anul al doilea are ca efect o pierdere de utilitate totala intertemporala.

Saltul de pe o curba inferioara pe o una superioara este rezultatul majorarii cheltuielilor in ambele perioade pe seama veniturilor in deplasarea pe suprafata aceleiasi curbe este acceptata numai atunci cand in acelasi timp cheltuielile pe primul an se majoreaza

C1, iar C2 se reduce.

RATA MARGINALA DE SUBSTITUIRE IN TIMP

A CHELTUIELILOR

In forma sa initiala acest indicator se determina ca raport intre variatiile acceptate de cheltuieli ptr. cazul in care aceste valori sunt apreciate intre 2 niveluri intermediare.

C2

C2 A

Rst = (C1 C2) = D C2

DC2           - - - A D C1     

C2 B

- - - - - - - - - - - B

0 C1A C1B C1

DC1

Se apreciaza in unitati monetare sau banesti si aratå cu cate unitati monetare se manifesta C2 atunci cand cheltuielile C2 variaza cu o unitate monetara farå a influenta nivelul utilitatii intertemporale. Functiile de utilitate intertemporala sunt functii de cheltuieli, ce prezinta aceleasi particularitati ca in cazul utilitatii dupa consum iar nivelul acestora depinde de nivelul in cre sunt efectuate cheltuielile. Exista astfel o relatie direct proportionala intre cheltuieli si utilitatea totalå intertemporalå.

DETERMINAREA UTILITATII INTERTEMPORALE

MAXIME

O combinatie optima de cheltuieli este cea care conduce la maximizarea utilitatii totale intertemporale. Aceasta se poate determina cu ajutorul unei forme particulare a functiei lui Lagronge si are drept corespondent un punct unic in care linia bugetara intertemporala este tangenta la curba utilitatii intertemporale maxime:

L = f(C1,C2) + l[(V1 - C1)(1- i) - (V2 - C2) se urmareste maximizarea utilitatii intertemporale

Combinatia de optimizare intre cheltuieli se determina la fel ca in cazul consumului

in reprezentarea grafica este:

C2

M(C10,C20

C1

Pe baza cheltuielilor optime pot fi determinate si consumurile optime ptr. fiecare in

parte