 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» stiinte economice
» Mecanismul de restructurare a stiintei economice
|
|
Dinamica structurii teoriilor economice |
|
| in cadrul structurii stiintei economice, ca si in alte stiinte, elementul fundamental il constituie teoriile. Schema, cadrul conceptual, legile, conceptele, metodele, precum si setul de norme si valori formeaza ingredientele stiintei, asigura anumite legaturi intre teorii, in cadrul sistemului, ca si intre subsistemele componente ale teoriei. Asa cum am aratat mai inainte, o modificare de mari proportii a acestora afecteaza intreaga stiinta economica sau portiuni importante ale acesteia, proaca restructurari cu caracter general ale paradigmelor, aparind noi curente de gindire. Cu toate acestea, ceea ce proaca cele mai frecvente crize si restructurari in sistemul stiintei economice, insa nu cu caracter general, ci mai mult regional, sint dinamicile si modificarile structurii, care au loc la nivelul teoriilor economice.In stiinta a) componenti teoretici, formind teoria-nucleu exprimata prin modele discursive sau matematice si prin legi economice care sustin sau intaresc modelul pe linie explicativa, relevind esenta fenomenului ceea ce se ascunde observatiei directe; b) componenti neteoretici, formati din descrieri, ordonari de fapte si notiuni, scheme taxonomice, opinii, exprimari programatice, atii de date, regularitati sile ce emerg din analiza unor serii de date (confundate adeseori cu legi economice).In procesul de modificare si dezltare a teoriilor economice apar mai multe situatii in ceea ce priveste raportul dintre teoria-nucleu si componentii neteoretici. Teoria-nucleu ramine cu o structura fundamentala fixa. Aici progresul se manifesta prin descoperirea unor noi aplicatii ale teoriei asupra fenomenelor economice, restringindu-se, in schimb, aria de aplicatie a componentilor neteoretici. Teoria-nucleu se extinde prin construirea, potrivit expresiei lui Sneed, a unei noi retele19. Aici teoria-nucleu extinsa inseama, in plus fata de situatia precedenta, formularea si includerea in model a unor noi legi specifice, metodologii si restrictii speciale necesare unor noi explicatii si aplicatii, avind, ca urmare, pe de o parte, sporirea si mai mult a ariei de cuprindere a componentilor teoretici in detrimentul celor neteoretici, iar pe de alta parte, adincirea cunoasterii. in acest caz, ca si in cel precedent, nu se abandoneaza teoria; ea este imbogatita si dezltata cu noi modele, notiuni, concepte, principii si legi care permit extinderea aplicatiilor, interpretarea lor corespunzatoare si adincirea cunoasterii. Teoria-nucleu se schimba si, prin aceasta, se afirma tot mai mult noua teorie in defaarea celei vechi. Procesul devine ireversibil si se intensifica mai ales atunci cind interesele unor grupuri ale comunitatilor stiintifice si ale societatii o cer si in conditiile in care tot mai multi membri ai grupului comunitatii stiintifice parasesc vechea teorie trecind la cea noua. in felul acesta se produce restructurarea stiintei.In legatura cu aceasta se ridica intrebarea daca in domeniul stiintei economice apar conditii specifice care proaca devieri de la paternul stiintelor naturii, explicat de Heisenberg, conform caruia vechea teorie se reduce la un caz particular al noii teorii si, ca atare, noua teorie are un grad mai mare de generalizare si aplicare20. in stiinta economica lucrurile nu sint asa de transante sau clar conturate ca in fizica. Se observa tendinta dezltarii arborescente a teoriilor economice prin combinarea unor teorii si metode existente adecvate, supravietuirea lor simultanta cu tendinta unei selectii a acestora pe termen lung prin dispute stiintifice si confruntarea lor cu practica economica. Pentru o mai buna fixare sau clarificare a ideilor privind mecanismul restructurarii teoriilor economice, sa analizam pe scurt principalele caracteristici ale unor teorii ce fac parte dintr-o importanta arborescenta a stiintei economice. Luam ca exemplu teoria reproductiei, conceputa de F. Quesnay, preluata si dezltata de K. Marx si apoi completata si aplicata de V. I. Le-nin la conditiile economice ale Rusiei si la necesitatile fundamentarii teoretice a industrializarii. Aceasta teorie a fost dezltata ulterior in trei mari directii: a) Dezltarea modelului reproductiei, in traditia marxista, lui b) Dezltarea teoriei cresterii economice avind la baza teoria marxista a reproductiei, modelul keynesist (cu dezltari ulterioare) al raportului reciproc dinamic dintre investitie, forta de munca, progresul tehnic si output, precum si un aparat matematic avansat, reprezentat de functiile de productie si de principiul maxim al teoriei controlului automat folosibil la calcularea traiectoriilor optime. in cadrul teoriei privind cresterea economica, teoria-nucleu este bine definita prin modele matematice si legi specifice. Este poate un exemplu tipic de felul cum s-a realizat teoria-nucleu extinsa prin imbogatirea si dezltarea modelelor esentiale, inclusiv a legilor specifice aplicatiilor efectuate. De asemenea, este un exemplu concludent de felul cum are loc construirea unei noi retele a teoriei-nucleu. in mod concret, este rba, pe de o parte, de extinderea treptata a cercetarii cresterii economice de la simplele relatii ale lui Harrod-Demar, in conditiile existentei si pastrarii unui echilibru perfect intre capital si forta de munca, la modele dezltate, fara conditia pastrarii echilibrului si in care sint incluse efectele progresului tehnic si ale experientei personalului in productie (learning by doing), alocarea optima a investitiilor in conditiile unor restrictii si a maximizarii unor rezultate economice reflectate in functia-obiectiv, trecerea de la modele uni-sectoriale la modele de optimizare bisectoriale si multisectoriale, realizarea unor modele de crestere dupa principiul feed-back dinamic cu folosirea unui mare numar de variabile cu efecte pozitive si negative cumulative in timp21. Pe de alta parte, aceasta teorie proaca si insemnate insatisfactii atunci cind este confruntata cu practica economica, mai ales cu cea a tarilor in curs de dezltare, tinind seama ca aceasta teorie a fost creata mai mult pentru conditiile tarilor dezltate. c) Trecerea la teoria dezltarii economice, construita intr-o conceptie unitara, istorica si structuralista, constituie un salt important fata de teoria cresterii economice. Ea are in vedere nu numai tarile dezltate, ci si pe cele in curs de dezltare. in cadrul acestei noi teorii, aflate in curs de formare si consolidare, in opozitie cu cele precedente, se iau in considerare nu numai relatiile cantitative dinamice dintre agregatele economice (capital, investitii, populatie, forta de munca, efectul progresului tehnico-stiintific, resurse si output), ci si contributia factorilor calitativi la elutia sistemului si a rezultatelor acestuia. Astfel, este luat in considerare rolul principalelor elemente componente active ale sistemului economic, inclusiv rolul sistemului institutional, generarea progresului tehnic in economie si determinantii ciclului economic, rolul fenomenului demografic si raportul economic dintre centru si periferie in dinamica economica a tarilor cu niveluri diferite de dezltare, precum si mediul ambiant. Fiecare din cele trei directii mentionate constituie obiect al cercetarilor la care sint angajate diferite grupuri ale comunitatii stiintifice. Persistenta cu care continua sa se faca cercetarea la primele doua directii rezulta nu atit din fertilitatea deosebita a terenului acestora sau din faptul ca ele ar fi mai legate de practica economica si mai verificabile, cit mai ales din motivatie traditionala sau din considerente ideologice, de interese, iar uneori din ignorarea celorlalte directii. Totusi, teoria dezltarii - vazuta intr-o conceptie structuralista - este cea mai atractiva, avind caracter mai general si perspective mai largi de extindere, desi se afla departe de a fi suficient de articulata. Teoriile precedente - reproductia si cresterea economica - pot fi considerate, intr-o anumita masura, ca fiind cazuri particulare ale teoriei dezltarii. Prin urmare, consideram ca nu poate fi rba pur si simplu de o inlaturare a lor odata cu extinderea teoriei-nucleu a dezltarii, ci de o folosire a lor in probleme economice cu caracter mai local, ori mai specializate. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
Despre mecanismul de restructurare a stiintei economice |
||||
|
||||
