 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finate publice
» Analiza bugetului regatului unit al marii britanii si irlandei de nord in perioada 2000-2006
|
|
Bugetul 2004 |
|
| Regulile fiscale pe care gurnul britanic intentioneaza sa le respecte in anul fiscal 2003-2004 sunt urmatoarele: » Mentinerea unui surplus bugetar de pana la 0,1 la suta din PIB; » Datoria publica neta se estimeaza a se mentine la un nil redus si relativ sil pe o perioada de cinci ani, silindu-se la un nil de 36 ˝ la suta din PIB (in cifre, circa AŁ 53 mld) nilul acesteia fiind sub cei 40% din PIB necesari pentru efectuarea de institii durabile si care sa nu genereze inflatie. Institiile nete: ca rezultat al deciziilor luate de Comisia de Institii. Institia publica neta este estimata sa creasca constant cu pana la 2 ˝ la suta din PIB in 2008-2009. Aceasta crestere este sustinuta si de politica gurnamentala pe termen lung si de politica fiscala din moment ce datoria neta este ment Finantari: Nevoia autoritatilor centrale de lichiditati a fost de 2,1 la suta din PIB in 2002-2003. in 2003-2004 este estimata sa creasca, pentru ca apoi sa scada in 2008-2009 cu 1,6 la suta avand un trend asemanator cu cel al imprumuturilor nete. In raportul prebugetar elaborat in 2003, niturile au fost revizuite in sensul scaderii lor. Aceasta se datoreaza in principal modificarilor din compozitia PIB, cresterii mai reduse a salariilor si bonusurilor impreuna cu reducerea impozitului pe nit si a contributiilor la asigurari sociale. Per total, de la un deficit de AŁ 58,4 mld prevazut in PRB s-a ajuns la un nil efectiv al acestuia de doar AŁ 19,3 mld, in bugetul anului 2003-2004. Prognoza pe termen lung privind finantele publice depinde in mod direct de trendul economic. Estimarile specialistilor sunt ca la o variatie (+/-) a PIB imprumuturile nete vor varia cu 0,4 puncte procentuale in primul an si apoi cu 0,3 in anul urmator. Aceste cifre sunt in anul 2004 mult mai aproape de nilul de 0,5, respectiv 0,2 la suta din PIB datorita si esalonarii platilor impozitelor datorate de marile corporatii. Impozitul pe nit si contributiile la asigurarile sociale Acestea au fost in 2004 mai reduse decat nilul estimat in PRB. Declaratiile pe propria raspundere au fost trimise la timp, dar plata impozitelor datorate a fost efectuata in afara anului fiscal, cresterile salariale au fost mai mici decat era asteptat.In 2005 se estimeaza ca aceste nituri vor scadea cu un miliard de lire. Aproximativ AŁ 1/2 mld este atribuit platilor efectuate pe baza declaratiilor pe propria raspundere care nu corespund cu datele detinute de autoritati. Redentele din afara Marii Nordului Si acestea sunt in scadere in 2004 fata de nilul din PRB cu AŁ 0,5 mld. Totusi aceasta situatie este datorata in principal alocarilor de la bugetul de stat a unor resurse de capital, precum si reesalonarilor impozitelor datorate de corporatiile nationale. Veniturile in 2005 si in anii urmatori sunt mai mari decat nilul estimat in PRB in principal datorita: » impactului pe care pretul actiunilor companiilor din domeniul asigurarilor de viata 1-a avut, adaugand aproximativ AŁ 1/4 mld in 2004 si AŁ 1/2 mld in 2006; » noul pachet de masuri fiscale aplicat pe continent; » politicile bugetare prevad includerea din 2006 a unei plati de o rata minima de 19% din profitul reinstit al firmelor mari si o reducere a taxelor datorate de firmele cu o cifra de afaceri mai mica de 150 000 AŁ/an. Aceste masuri vor conduce la o crestere cu 0,2 puncte procentuale din PIB a taxelor datorate pe corporatii. Redente din Marea NorduluiIn 2004 au scazut cu 0,4 mld AŁ fata de nilul estimat in PRB. Operatiunile de capital, mosteniri, taxele de timbruIn 2004 au crescut cu 0,2 mld AŁ fata de nilul anticipat. Aceasta se datoreaza volumului mare de tranzactii de pe pietele de capital derulate in ianuarie 2004. in urmatorii 2 ani se asteapta ca nilul lor sa creasca cu circa AŁ 1/2 mld datorita intr-o mare masura pretului actiunilor care isi mentin trendul ascendent. TVA A fost de 69,7 mld AŁ in 2004 cu 0,7 mld mai mult decat in PRB si cu 3,1 mld fata de bugetul din 2003. Cauzele sunt urmatoarele: previzionarile nu au luat in considerare cresterea consumului de produse care nu sunt supuse TVA; au fost reduceri ale nilului TVA mai mari decat era estimat. De aceea, la estimarea TVA se va lua in considerare intreaga baza de impozitare a TVA si nu doar cresterea consumului de produse si servicii supuse TVA. Taxe consulare Sunt silite anual de autoritatile locale si nu de cele centrale, de aceea sunt diferente minore intre nilul prevazut in PRB si cel efectiv, in sensul reducerii lor cu 1,2 mii AŁ pe an. Aceste reduceri nu afecteaza totusi agregatele fiscale deoarece cererile de finantare emise la nilul autoritatilor locale au scazut. Cheltuieli publice Fata de clasificarea bugetara de la inceputul anului 2004 s-au mai efectuat cateva modificari astfel: &raq » o crestere cu 0,7 mld AŁ a cheltuielilor cu pensiile care va fi sustinuta din niturile departamentului mai sus amintit; » o repartizare de 0,35 mld AŁ de la Departamentul Central de Sanatate catre departamentele locale in derea infiintarii unor spitale. Platile nete catre bugetul UE in 2004 sunt estimate a fi cu 10 mld AŁ mai mari decat in prognoza datorita devansarii termenelor de plata. Platile catre acest buget sunt lunare, dar Comisia pentru bugetul UE poate cere plati in avans cu pana la 0,7 mld AŁ, plati aferente anului 2005. in consecinta, datoria aferenta anului 2005 va fi mai mica cu exact sumele platite in avans. Modificarea bugetelor locale, in sensul finantarii cheltuielilor din cresterea taxelor consulare a dus la scaderea cererii de finantare de la bugetul central. Dobanzile aferente datoriei brute a autoritatilor centrale sunt mai mici decat in PRB pentru ca inflatia a scazut si dobanda fiind variabila a fost ajustata la nilul ratei dobanzii de pe piata bancara. Cheltuielile cu pensiile au inregistrat o diminuare cu 0,7 mld AŁ datorita cresterii contributiei angajatilor la sistemul public de pensii. Impozitul pe nit si alocatiile Dupa cum era enuntat in raportul prebugetar din 2004, alocatia pentr. persoanele de peste 65 ani va creste direct proportional cu castigurile din aprilie la AŁ 7,090 si pentru cei de peste 75 la AŁ 7,220. Aceasta inseamna ci persoanele de peste 65 ani nu vor plati impozit daca nitul lor saptamana-nu depaseste AŁ 136 per saptamana. Alte alocatii, inclusiv alocatiile personale pentru cei de pana in 65 an: vor fi indexate. Procentul de reducere pentru cuplurile casatorite inainte de 6 aprilie 1935, precum si pentru persoanele nascute pana la aceasta dau este de 10 la suta. Contributiile nationale pentru asigurarea sociala Contributiile nationale pentru asigurarea sociala vor creste odata cu indexarea salariala la AŁ 94 per saptamana. Contributiile nu sunt platite de catre cei al caror castig saptamanal este sub acest nil. Niluri mai mare ale contributiilor vor fi incepand cu aprilie 2005 in linie cu inflatia de la AŁ 610 la AŁ 630 per saptamana (AŁ 32,760 per an). in cazul liber profesionistilor contributiile vor fi de AŁ 2,10 per saptamana. Institiile nete: ca rezultat al deciziilor luate in 2004 privind politici monetara, institiile nete din sectorul public au crescut cu 2 si 1/2 din PIB in 2005, urmand sa creasca cu acelasi nil pana in 2008-2009. Aceasta crestere este sustinuta de faptul ca datoria publica neta se mentine sub 40% din PIB.Imprumuturile nete: aceasta crestere a institiilor, coroborata cu previziunile legate de executia bugetara (surplus), conduc la concluzia ca imprumuturile nete din sectorul public se asteapta a fi sub 3% din PIB in 2005, pentru ca apoi sa scada usor cu pana la IV2 % din PIB in 2009-2010 Nevoia de finantare: nevoia de finantare a autoritatilor locale a fost de 3,5% din PIB in 2004, 3,7% in 2005, pentru ca apoi sa scada sub 2.2% din PIB in 2009-2010. Tendinta de crestere a PIB: 2 1/2 la suta pe an pana in 2007 si cu 2 1/4 la suta pana in 2010. Somajul: de la 0,92 milioane a crescut la 0,97 milioane. TVA: va creste cu 0,5 puncte procentuale in 2005. Pretul petrolului: 40,6 dolari pe baril in 2005. Produsele din tutun: o crestere cu 14,5% fata de nilul inregistrat in 2004.In perioada 1996-l997 bugetul a inregistrat un deficit de 3 la suta din PIB, pentru ca in cele din 2000-2001 sa inregistreze un surplus de 2%. Aceste surplusuri au ajutat gurnul sa utilizeze politica fiscala pentru a mentine masurile de politica monetara in timpul scaderii economice din 2001 si 2002. Bugetul pe 2006 va inregistra un surplus, urmand ca in cel din 2009-2010 sa existe un surplus de 0,8%. Institiile nete vor creste de la AŁ 15 mld, in 2004 la AŁ 31 mld, in 2008, pe masura ce gurnul doreste sa reinsteasca in infrastructura. Datoria publica neta inregistreaza un nil de 37% din PIB. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
