 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finate publice
» Analiza bugetului regatului unit al marii britanii si irlandei de nord in perioada 2000-2006
|
|
Veniturile ca procent in pib |
|
| in afara impozitelor pe venituri nesalariale (mosteniri), nivelul veniturilor totale este estimat a creste cu aproximativ 7 la suta in perioada 1999-2000 si cu 5 ˝ la suta in 2000-2001. Acelasi ritm de crestere este previzionat si pentru PIB (5 la suta in perioada 2000-2001. Ponderea cea mai mare a acestor impozite in totalul veniturilor in bugetul anului 2000 a fost evidentiata in luna noiembrie. Aceasta crestere a fost peste nivelul previzionat. Analizele economice au demonstrat ca, daca cresterea PIB in acest an nu este decat putin peste xh la suta (mai mare decat estimarile efectuate), impozitul pe venit si TVA-ul au fost mai mari decat estimarile cu aproximativ 1 3/4% la suta. Impozitul pe Impozitul pe venit (impozitul net) se asteapta a fi in jur de AŁ 92 Va mld in 1999-2000, cu aproximativ AŁ 4 Va mld mai mult decat estimarile din bugetul anului 1999. Cresterea este pusa pe seama sistemului PAYE (Pay as You Earn - Platesti pe masura ce castigi) care reflecta in acelasi timp si cresterea veniturilor salariale si nesalariale. Veniturile sunt mai mari decat in Raportul Pre-Bugetar cu aproximativ AŁ 1 ˝ mld. Aceasta se datoreaza, de asemenea, sistemului PAYE si in special pe impozitarea castigurilor realizate pe seama bonusurilor acordate salariatilor in ultimele luni ale anului. Impozitele pe venit au crescut cu AŁ 96 mld, dar au scazut ca pondere in PIB. Aceasta se datoreaza masurilor adoptate de guvernul britanic care conduc la o crestere intr-un ritm redus a acestor venituri in urmatorii ani. Impozitul companiilor nationale (regiilor autonome) Veniturile provenite din aceste impozite se estimeaza a se situa cu putin peste AŁ 34 mld, cu aproximativ AŁ 0,6 mld mai mult decat prognoza bugetara din 1999. Veniturile pe profitul companiilor din industrie si comert au fost mai mari decat estimarile, iar platile de dividende au fost mai mici decat prognoza. Aceste impozite au fost mai mari decat prognoza bugetara din 1999 din mai multe motive: » Profiturile companiilor din sectorul industrial si comercial au fost mai mari decat estimarile efectuate in bugetul din 1998, conducand la plata unor impozite mai mari cu aproximativ AŁ 1,7 mld in 1999-2000. » De asemenea, profituri mai mari decat prognoza au fost si in 1999. conducand la o crestere a platilor aferente anului 2000 la companiile mari cu AŁ 1,4 mld, inclusiv AŁ 0,3 mld mai mult la profitul companiilor care au ca obiect de activitate extractia de titei, crestere datorata in principal cresterii pretului petrolului pe pietele internationale. » Plata dividendelor de catre companii investitorilor straini a fost ma: mica decat estimarile, acest profit fiind reinvestit. Impozitele regiilor autonome in 2000-2001 se estimeaza a fi ma. mici decat in perioada 1999-2000. Ajustarile la modulul venituri (reesalc-narea impozitelor pe o perioada de trei ani si stergerea datoriilor) se asteapta a fi mai mici in 1999-2000. Ajustarile depind si de indeplinirea ponderii de 18 la suta a impozitelor platite de regii din totalul impozitelor pentru cel de-al doilea an. Veniturile sunt previzionate a creste mai mult in cel de-al treilea an (2002) ca o consecinta a cresterii profiturilor conform previzionalilor. Acestea pot scadea usor in 2003 pe masura ce perioada de reesalonare se termina si restantele la impozite trebuie achitate. Redeventele din Marea Nordului Veniturile aferente profitului companiilor implicate in extractia de petra si gaze din Marea Nordului sunt estimate a ajunge la nivelul de AŁ 2,5 mld in 1999-2000, putin mai mari decat estimarile efectuate. Aceste venituri in 2000-2001 sunt previzionate a creste pana la AŁ 4,3 mld, cu aproximativ AŁ 1 mic mai mari decat prognoza din Raportul Pre-Bugetar. Cresterea se datoreaza in egala masura atat cresterii pretului petrolului (nivelul efectiv al petroluli este de $ 22,40/baril in 2000, ativ cu estimarea PBR de $ 18,70) si a unui nivel ridicat al productiei. Profitul acestor companii va creste pana a AŁ 5 mld in urmatorii doi ani, dar va incepe sa scada cate putin pe masura ce zacamintele din Marea Nordului se r epuiza. Impozitul pe castiguri Castigurile din operatiuni de capital si din mosteniri se situeaza la nivelul din PBR. Totusi veniturile provenite din aceste impozite in urmatorii 2-3 ani r fi mai mari decat nivelul anuntat in PBR, datorita cresterii cotarilor actiunilor, a preturilor pe piata imobiliara si a lumului tranzactiilor. Taxa pe valoarea adaugata Veniturile provenite din TVA in 1999-2000 sunt estimate a depasi cu AŁ 1 mld prognoza din PBR si, cu AŁ 2 % mld, prognoza bugetara din 1999. O parte a cresterii poate fi pusa pe seama cresterii consumului populatiei, dar cresterea TVA este estimata la un procent de 8 ˝ in 2000, ativ cu o crestere nominala a consumului populatiei de aproximativ 6 Va la suta. AccizeIncasarile in numerar provenite din accizele la combustibil, tutun si alcool sunt de AŁ 34,4 mld din 1999-2000, putin diferite de PBR. Aceste incasari sunt previzionate a creste mult (pana la 8 ˝ la suta - AŁ 37,4 mld) in 2000-2001. Cauza principala este introducerea accizei suplimentare la tutun care a fost suspendata temporar in 1999-2000. De aceea nivelul accizelor scade usor ca procent din PIB, reflectand scaderea consumului la produsele accizate. Contributiile la asigurarile sociale Contrubutiile la asigurarile sociale (asigurarile nationale) sunt estimate a fi cea AŁ 56 ˝ mld in 1999-2000, putin diferite fata de estimarile din PBR. Contributiile r scadea in 2000-2001, datorita reducerii contributiilor la fondul public de pensii in faarea celui privat. Impozitul pe venit Impozitul pe venit in 2000-2001 se asteapta a fi in jur de AŁ 102 mld, c. AŁ 3 mld mai mult decat nivelul din PRB si cu AŁ 6 mld mai mult deci: previzionarile din bugetul pe 2000. Nivelul salariilor se situeaza insa su: nivelul previzionat, dar veniturile liber-profesionistilor au crescut, precum si alte venituri care nu sunt incluse in sistemul PAYE. in mare parte cresterea se datoreaza tot sistemului PAYE (castiguri reprezentate de bonusurile primite de angajati). Impozitele colectate in urma sistemului PAYE au crescut cu 12 la suta in 2000-2001. insa in perioada 1999-2001 aceste impozite au cunoscut diferente mari fata de datele statistice furnizate de PRB. O posibila explicatie ar putea fi ca din momentul introducerii declaratiei pe propria raspuns dere, care initial trebuia sa usureze sarcinile contribuabilului, s-a ajuns la intarzieri la incasarea impozitelor pe venit. Aproximativ o jumatate din contribuabili isi platesc taxele in urma datelor incluse in propria declaratia De asemenea, daca taxele datorate se situeaza sub nivelul de AŁ 1000, contri-buabilii pot opta la plata acesteia in perioadele urmatoare (ani urmatori in concluzie, nivelul impozitelor incasate prin sistemul PAYE nu poate fi previzionat. Veniturile companiilor care nu sunt in Marea Nordului Veniturile din afara Marii Nordului in 2000-2001 se estimeaza a fi de aproximativ AŁ 30 mld, cu AŁ ˝ mld mai mult decat preivizionarile din PBR si cu AŁ 1 mld mai mici decat estimarile din bugetul anului 2000. Aceste impozite sunt mai mici cu AŁ 3 mld decat cele din 1999-2000 datorita in principal reformelor fiscale introduse in 1999 prin care a De asemenea, platile aferente impozitului pe profit al conglomeratelor petrolifere au fost repartizate pe companii membre si au intrat sub incidenta impozitelor din Marea Nordului. Repartizarea aceasta fiind gresita, impozi-:ele platite au fost incadrate in categoria impozitelor aferente exploatarilor petrolifere din afara Marii Nordului. Veniturile sunt estimate a creste cu pana la AŁ 34 mld in 2001-2002 ca rezultat al cresterii profiturilor si sub efectele celui de-al treilea an de esalonare a platilor. in 2002-2003 se asteapta de asemenea o crestere cu inca AŁ 1 ˝ mld, dar apoi o scadere cu aproximativ AŁ % mld in 2003-2004, pe masura ce perioada de esalonare se apropie de sfarsit. Impozitul pe profit platit de companiile de pe continent, calculat ca pondere din PIB, a fost cu cea 3,5 la suta mai mic in 1996-l997 si 1998-l999 si se astepta a avea o elutie constanta in anii in care nu mai este instituit un regim special in regiune. Oricum, trecerea la noul sistem de impozitare a modificat ponderea acestor impozite in PIB incepand cu 1998-l999 si 2002-2003. Odata ce tranzitia la noul sistem este completa, ponderea se va siliza la aproximativ 3,3 la suta, un nivel mai mic datorita cotei impozitelor, care este mai mica decat cele anuntate in bugetele din anii 1998 si 1999. Redeventele din Marea Nordului Redeventele companiilor care sunt angajate in extractia de petrol si gaze naturale din Marea Nordului sunt estimate a fi de AŁ 4 3/4% mld in 2000-2001, ativ cu AŁ 2 1/2 mld in 1999-2000. Cresterea incasarilor din aceste impozite este atribuita in mod direct cresterii pretului petrolului pe pietele internationale. Impozitele in 2000-2001 sunt cu AŁ 1/2 mld mai mici decat cele din PBR si cu AŁ ˝ mld mai mari decat previzionarile din bugetul anului 2000. Cresterea din luna martie a anului trecut e datorata pretului petrolului din cursul anului 2000, in timp ce prognoza din PBR este mai mica datorita cotei mai mici a impozitelor companiilor din Marea Nordului, reducerii pretului petrolului din ultimul trimestru al anului 2000, si a incadrarii unor impozite datorate de trusturile din Marea Nordului (redevente defalcate pe membrii constitutivi ai trustului) in categoria redeventelor din afara celor aferente Marii Nordului. Redeventele r creste cu aproape AŁ 6 mld in 2001-2002 cand noul pret al petrolului va afecta intreaga productie a acestor companii. Insa incepand cu anul 2003 redeventele scad odata cu scaderea nivelului de petrol extras. Cu cat este mai mare pretul petrolului, cu atat creste ponderea rede-ventei din Marea Nordului in PIB in anii 2000-2001 si 2001-2002, dar aceasta pondere va scadea odata cu scaderea productiei. Veniturile din operatiuni de capital Veniturile din operatiuni de capital sunt estimate a ajunge la AŁ 2,9 mld in 2001-2002, in scadere cu AŁ 0,5 mld in anul urmator pe masura ce intra in vigoare noile cote ale acestui impozit. Sumele din PRB din anul 2002 iau in considerare si diferenta negativa dintre incasarile estimate si cele realizate efectiv din bugetul pe 2001. Modificarea sumelor incasate fata de cele din PRB se datoreaza modificarii preturilor actiunilor pe piata de capital. De asemenea, impozitul pe mosteniri este in cuantum diferit atat fata de Bugetul pe 2000 cu AŁ 2,2 mld ir 2000-2001 si fata de PRB cu AŁ 2,3 mld in 2001-2002. Taxa pe timbru Taxa pe timbru este estimata a creste de la AŁ 6,9 mld in 1999-2000 la AŁ 8,2 mld in 2000-2001 reflectand cresterile de preturi la terenuri proprietati imobiliare, intarirea pietei de capital in special din prima parte a anului si un cuantum neobisnuit de mare din operatiunile de fuziuni si achizitii. O revenire a pietei de capital la cotatii obisnuite ale actiunilor in 2002 reduce veniturile cu pana la AŁ 8 mld. incasarile de pe piata de capital sunt deci mai mici decat estimarile din PRB, in timp ce incasarile de pe piata imobiliara se mentin la un nivel relativ constant. Taxa pe valoarea adaugataIncasarile aferente TVA in 2000-2001 se situeaza in jurul cifrei de AŁ 59 mld, cu AŁ 0,2 mld mai mici decat PRB. Totusi TVA-ul aferent consumului este estimat a fi mai mare in 2000-2001, pentru ca apoi sa se mentina la un nivel constant in urmatorii ani. Pentru aceste estimari sunt folosite auditarile efectuate de Centrul National de Audit. Conform acestuia consumul va scadea treptat cu 0,05 puncte procentuale fata de nivelul din 2000-2001. Accize Nivelul estimativ al accizelor in 2000-2001 este neschimbat fata de PRB. In anii urmatori, accizele r inregistra o scadere cu AŁ 1 ˝ mld, aceasta fiind determinata de reducerea accizelor la combustibil. in schimb, accizele la tutun si alcool sunt neschimbate. Ponderea accizelor in PIB se asteapta sa scada in perioada urmatoare, previzionandu-se o scadere in consum a produselor accizate. Contributiile la asigurarile sociale Asigurarile sociale (asigurari nationale) sunt previzionate a creste cu pana la AŁ 60,1 mld in 2000-2001, o crestere de 6 ˝ la suta. Ca si in cazul impozitelor pe venit, cresterea veniturilor de natura salariala si nesalariala conduc la o crestere a acestor contributii.In timp ce limitarea cresterilor salariale reduce sarcina fiscala din sistemul asigurarilor sociale, se pare ca exista o legatura intre aceste contributii si sistemul PAYE in 2000-2001. Ponderea contributiilor la asigurarile nationale este estimata sa scada in urmatorii cinci ani pe masura ce exista un interes tot mai crescut pentru sistemul privat de pensii in defaarea celui public. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
