 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finate publice
» Analiza bugetului regatului unit al marii britanii si irlandei de nord in perioada 2000-2006
|
|
Impozitele pe venit |
|
| Impozitele pe nit inregistreaza un nil mai mic decat cel din PRB. Datele din raport se bazau pe o crestere a salariilor cu 7,1% in aprilie-oc-tombrie 2004 si cu 7,8% in 2005. Veniturile incasate in numerar la inceputul lui ianuarie 2006 sunt insa asimilate anului 2005 si se estimeaza a fi mai mari cu 8,8 la suta decat cele incasate in ianuarie 2005. De asemenea, niturile incasate pe baza declaratiei pe propria raspundere se asteapta a fi cu AŁ 1/2 mld mai mici fata de 2004. Pe de alta parte niturile incasate in urma sistemului PAYE au un trend ascendent asemanator cu nilul previzionat in PRB. Aceasta crestere este datorata cresterii salariilor si bonusurilor din sectorul financiar. Redentele din afara Marii Nordului Au crescut de la 12,5% in aprilie 2004 la 15,3% in 2005 (cu AŁ 1 mld mai mare decat nilul din PRB). Redentele din Marea Nordului Efecte partiale ale cresterii pretului petrolului vor fi resimtite abia spre sfarsitul anului, iar impactul total va fi simtit in ianuarie 2006. Impozitele din operatiuni de capital Calculele initiale au dus la concluzia ca aceste impozite sunt cu 300 mil mai mari decat PRB. Dezvoltarea afacerilor, cotarea tot mai multor companii la bursa, pretul tot mai mare al actiunilor va determina cresterea acestor nituri cu ˝ mld. Taxele de timbru Au acelasi trend ca si nitul din operatiunile de capital. TVA In 2005 este estimata a fi cu 1,2 mld mai mic decat PRB. Aceasta scadere este explicata partial prin scaderea consumului de bunuri si servicii. Taxele consulare Nilul lor este mai redus cu 0,5 mld fata de estimarile din PRB (dar totusi inregistreaza o crestere fata de bugetul pe 2004). Totusi modificarea acestor taxe nu are niciun efect asupra agregatelor fiscale deoarece nevoia locala de finantare este acoperita din aceste taxe. Cheltuieli publice Dupa cum era previzionat in PRB, acestea au inregistrat o crestere de 2 si 1/2 mld fata de bugetul din 2004 in mare parte datorata decalarii platilor catre bugetul UE. Aceste plati au fost percepute ca o cheltuiala suplimentara efectuata pentru a respecta angajamentele UK fata de Comunitatea Europeana. Cheltuielile sociale au inregistrat o diminuare cu 4,3 mld datorita reclasificarii cheltuielilor pe fonduri de solidaritate sociala. S-au mai realo-cat 1,2 mld pentru protectia copilului si 0,8 pentru someri. Cheltuielile cu pensiile au scazut cu AŁ 0,8 mld in 2005 si se estimeaza o scadere a lor cu 0,3 in 2006, 0,7 in 2007 si 0,9 mld in 2008. Simplificarea contributiilor la sistemul public de pensii Pe 6 aprilie au fost introduse noi reguli mai simple referitoare la pensii. Iata cateva dintre acestea: 1. Se va renunta la multiplele prederi fiscale, ramanand doar una singura. 2. Pentru prima data o persoana poate cotiza la mai multe fonduri de pensii. 3. Nu exista nicio limita silita referitoare la numarul de fonduri la care se cotizeaza, la suma depusa. Totusi este silita o suma minima care poate fi obtinuta. 4. Se acorda reduceri la aceste contributii de pana la 100% daca varsamintele la aceste fonduri sunt de cea AŁ 215,000 pe an. Deci daca se vireaza AŁ 100 intr-un fond de pensii, reducerea acordata este de cel putin AŁ 28. 5. Chiar daca o persoana nu este platitoare de taxe, gurnul ii poate oferi o subntie. Astfel, daca este depusa intr-un fond de pensii suma de AŁ 2,808 in orice an fiscal gurnul mai adauga in contul respectii persoane alte AŁ 792, astfel incat pensia anuala este silita la AŁ 3,600 per an. 6. Noua regula permite persoanelor pensionate sa lucreze sau chiar celor care lucreaza sa retraga in avans anumite sume din acest fond. 7. Daca sistemul permite, suma retrasa poate fi de pana la 25% din suma anuala depusa. 8. Varsta de pensionare se schimba. Astfel, dupa data de 6 aprilie 2010 varsta minima de pensionare este de 55. Exista insa cateva exceptii: pensionarea pe caz de boala sau daca se iese la pensie pana la 6 aprilie 2006 la varsta de 50 de ani. Analiza politicilor fiscale derulate de gurnul britanic in perioada 2000-2006 Institiile in reparatia scolilor au fost de AŁ 600 milioane in 1997, dar in anul 2007 vor fi de AŁ 6 mld. Chiar si dupa ce inflatia a crescut, institiile totale au fost de AŁ 32 mld in modernizarea lor in decursul unei perioade de noua ani, ativ cu doar AŁ 14 mld in ultimii optsprezece ani - dublu fata de perioada mentionata. Au fost dublate institiile in infrastructura, transport si cercetare stiintifica. Datoria neta este in 2005 de 47 la suta din nitul national in Franta. 47 la suta in America, in Germania 62 la suta, in Japonia 83 la suta si in Italia de peste 100 la suta - in timp ce in Marea Britanie este de 36,4 la suta.In perioada urmatoare nilul acesteia va fi de 37,5, 38,1, 38,3, 38,4, si 38,4 la suta din PIB.Imprumuturile nete care au fost de AŁ 90 mld acum zece ani vor fi de AŁ 37 mld in 2006, AŁ 36 in 2007 apoi 30, scazand apoi la 25, 24 si 23 mld in 2010-l1 pe masura ce se insteste.Imprumuturile nete vor scadea de la 2,4 la suta din PIB la 1,9, apoi la 1,6, 1,6 si 1,5 la suta din PIB in urmatorii 4 ani. Acest buget este axat pe efectuarea de institii in infrastructura, cercetare stiintifica si modernizarea invatamantului.In infrastructura institiile vor creste de la AŁ 26 mld in acest an la AŁ 29 mld, apoi 31, 32, 34 si 36 mld in anii urmatori. Institiile brute vor creste de la AŁ 48 mld in 2006 la AŁ 63 mld in 2010-2011. Institiile pe termen lung sunt sustinute de silitatea economica pe care o trarseaza Marea Britanie. De asemenea, se urmareste si efectuarea de institii in aparare s: securitate nationala, dar si in educatie. Regulile fiscale, inclusiv reducerile s. esalonarile de impozite, sunt menite sa creeze un climat favorabil dezvoltari afacerilor.In urma cu zece ani nilul afacerilor in Marea Britanie era de AŁ 77 mld. in 2006 este de AŁ 113 mld. In ciclul care s-a incheiat in 1997 productivitatea a crescut cu o medie de 2 puncte procentuale per an, in acest ciclu economic, de 2,3 la suta, Marea Britanie ajungand la nilul productivitatii germane si situandu-se "naintea Japoniei si Frantei.In total acum sunt 4,3 milioane de afaceri si 3,7 milioane de liber profesionisti. Pentru a impulsiona dezvoltarea unor sectoare industriale precum arhitectura, moda, filmul si media - in curand cea 10 la suta din economie -s-au acordat mai multe facilitati la obtinerea de credite. Cea mai importanta este aceea ca firmele respecti nu mai trebuie sa aiba peste 500 angajati -numarul acestora a scazut la 250. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
