 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finate publice
» Analiza bugetului regatului unit al marii britanii si irlandei de nord in perioada 2000-2006
|
|
Bugetul 2003 |
|
| Ultimele previzionari pentru finantele publice au demonstrat eforturile gurnului de a se mentine intre limitele silite la inceputul mandatului: » media rezultatelor bugetare de la inceputul perioadei (din 1999-2000) este pozitiva, toate bugetele fiind executate la final cu excedent bugetar; » datoria publica neta trebuie sa fie scazuta si relativ constanta in urmatorii cinci ani, respectand regula de aur a institiilor publice: incadrarea acesteia intre 31 si 34 la suta din PIB, cea mai mica rata dintre tarile membre ale G7. Pe termen scurt se urmareste ca politica fiscala sa sprijine politica monetara in mentinerea silitatii economice in timpul unei perioade nesigure pe mondial. Pe termen mediu politica fiscala continua sprijinirea trendului ascendent al economiei nationale. r /> Impozitul pe nit Impozitul pe nit in 2002-2003 este estimat a fi cu cea AŁ 0,8 mld mai mic decat nilul previzionat in PRB. O explicatie este aceea ca salariile din sectorul privat au crescut mai putin in anul fiscal curent decat era previzionat. in plus, declaratiile pe propria raspundere care trebuiau depuse la sfarsitul lui ianuarie (care fac legatura cu taxele datorate in anul fiscal 2001-2002), releva un cuantum de incasat mai redus al impozitului pe nit. Totusi, o cauza ar fi reducerea impozitului pe dividende. Impozitul pe nit in perioada 2003-2004 este previzionat a fi mai mic, aceasta situatie datorandu-se nilului mic al niturilor din dobanzi. De asemenea, rata dobanzilor pentru depozitele la banci a scazut. in consecinta, impozitul pe nit, ca procent din PIB, este cu putin sub nilul prognozat la inceputul fiecarui an in PRB. Veniturile companiilor care nu sunt in Marea Nordului Veniturile companiilor care nu sunt in Marea Nordului sunt estimate in 2002-2003 a fi in jurul sumei de AŁ 26 mld, un pic mai mari decat previzionarile pentru acest an. Dupa anul 2002 au existat un numar de schimbari in politica fiscala referitoare la aceste firme. Profiturile companiilor din sectoarele non-financiare au fost reduse in perioada dintre 2003-2004 si 2004-2005, dar apoi s-a renit la chea cota. Pretul mai mic al actiunilor are un efect negativ asupra operatiunilor derulate pe piata de capital de catre aceste firme. Profitul companiilor din domeniul financiar se apropie de previziunile din PBR, reflectand totusi nesiguranta de pe piata financiara. Se estimeaza o crestere a profiturilor in 2005. Per ansamblu prognoza despre impozitul ce trebuie platit de aceste companii este asemanatoare cu cea din PRB. Redentele din Marea Nordului Redentele din Marea Nordului sunt estimate a fi de AŁ 5 mld, fiind in principiu la fel cu datele din PRB. Exista totusi o usoara crestere de AŁ 0,2 mld, care se datoreaza cresterii pretului petrolului. Pretul luat ca baza de calcul pentru PRB a fost de $ 25,10 pe baril, in timp ce acesta a crescut pana la nilul de $ 26,6 per baril, cotatia de la sfarsitul anului 2003. Impozitele pe operatiuni de capital Veniturile din operatiuni de capital in perioada 2002-2003 se estimeaza a fi cu aproximativ AŁ 0,3 mld mai mici decat in prognoza din Raportul Pre Bugetar. Aceasta deoarece cota de impozit este aplicata la castigurile perioadei 2001-2002, care au fost mai reduse. Avand in dere ca in perioada 2002-2003 cotatia actiunilor a crescut, se asteapta ca in anul 2004 aceste impozite sa fie mai mari. De asemenea, reducerea impozitului pe castigurile de capital mai este explicata si prin reducerea cotelor de impozit aplicate la mostenirile dobandite. Taxele de timbru Taxele de timbu sunt estimate a fi in 2002-2003 cu aproximativ AŁ 0,6 mld mai mici decat datele din prognozele PRB ca o consecinta a redentelor mai mici aplicate asupra tranzactiilor cu terenuri si proprietati imobiliare. Pretul tranzactiilor cu constructii in zonele rezidentiale au fost mai mici decat se anticipase. In perioadele urmatoare se asteapta, de asemenea, o reducere continua a acestor taxe tot din motile amintite mai sus. Cu toate ca pretul actiunilor a fost mai mic decat se anticipase, totusi taxele de timbru aplicate asupra tranzactiilor cu actiuni au fost la un nil aproximativ egal cu cel din PRB, aceasta datorita cresterii volumului tranzactiilor pe piata de capital. Acest tipar se asteapta sa continue si in anii urmatori. Contributiile la asigurarile sociale Veniturile din contributiile la asigurari sociale in 2002-2003 se asteapta sa scada cu aproximativ AŁ 1,2 mld fata de prognozele de la inceputul anului. Masurate ca pondere din PIB aceste nituri inregistreaza o usoara scadere fata de nilul prognozat la inceputul anului fiscal in Raportul Pre Bugetar, dar si niluri mai scazute fata de ultimii ani fiscali. Taxa pe valoarea adaugata Taxa pe valoarea adaugata se situeaza in jurul sumei de AŁ 63,6 mld, cu cea AŁ 0,9 mld mai mici decat previzionarile efectuate. O explicatie este aceea ca salariile au crescut mai putin decat era asteptat. Prognoza privind viitoarele incasari din TVA pentru urmatorii doi ani releva o panta descendenta a acestora deoarece, conform Institutului National de Statistica, consumul de produse supuse cotei TVA va scadea in urmatorii ani cu aproximativ 0,05 la suta pe an.In. plus incepand cu 2004 vor fi aplicate noile prederi fiscale referitoare la taxa pe valoarea adaugata. De aceea si in 2004 aceste nituri vor fi mai mici decat estimarile cu AŁ 0,7 mld / an. Accizele Accizele sunt estimate a fi cu aproximativ AŁ 0,3 mld mai mici decat previzionarile din PRB in 2002-2003 si cu cea AŁ 0,1 mld mai mari in 2003-2004. Accizele la combustibil au fost si ele mai mici cu AŁ 0,2 mld decat cele din PRB in 2002-2003. Cantitatea de combustibil supusa accizarii creste spre sfarsitul perioadei, dar accizele datorate vor fi incluse in bugetul anului urmator. Deci aceasta scadere nu este reala deoarece ea se va regasi in bugetul pe 2004 ca si o crestere de AŁ 0,2 mld.In schimb, cresterea continua a pretului petrolului va conduce la cresterea pretului combustibilului, ceea ce va aa ca efect reducerea cererii si, concomitent, a accizei. in schimb, accizele datorate pentru alcool se mentin la nilul prognozat la inceputul anului in PRB. Accizele pentru produsele din tutun vor inregistra o scadere datorita efectului masurilor de reducere a contrabandei introduse la inceputul anului. Efectul va fi cresterea pretului la aceste produse si implicit scaderea consumului. Alte accize Nilul acestora va inregistra o crestere cu pana la AŁ 0,7 mld in 2002-2003 fata de PRB. De asemenea, a crescut si nilul taxelor consulare, dar aceasta crestere va fi simtita abia in bugetul anului 2004. Ponderea taxelor in PIBIncepand cu anul 2003 cheltuielile si niturile departamentelor vor fi analizate si tratate ca niste bugete de sine statatoare. Cheltuielile cu apararea au crescut cu AŁ 9,5 miliarde in perioada 2002-2003 depasind nilul estimat in raportul pre-bugetar. O mare parte din aceasta crestere este atribuita reevaluarilor efectuate o data la cinci ani asupra bunurilor in concordanta cu practicile generale de conilitate. Implementarea urilor de aparare emise de Comisia de Aparare Strategica de asemenea a condus la cresterea cheltuielilor. O alocare suplimentara de AŁ 1 miliard a fost defalcata din rezerle speciale. Ponderea taxelor in PIB scade sub nilul de 36,7 la suta in 2002-2003, apoi creste pana la 37,6 la suta in 2003-2004. Aceasta crestere este o consecinta directa a masurilor adoptate si care isi fac simtite efectele incepand din 2003-2004. De asemenea, mai sunt alte cresteri ale ponderilor, dar nesemnificati in anii urmatori. Factorii care au contribuit la aceste cresteri sunt fiscalitatea crescanda, profitul tot mai mare al companiilor din domeniile nefinanciare. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
