 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
|
|
Comparatii privind structura si principalele atributii ale aparatului fiscal in statele membre si propuneri de armonizare a cadrului institutional fiscal |
|
| Aparatul fiscal cuprinde ansamblul organelor fiscale si de control ale statului care asigura realizarea impunerii, urmaririi si perceperii impozitelor si taxelor si a controlului respectarii legalitatii in domeniul fiscal460. La nilul Uniunii Europene, statele membre si-au definit structuri proprii ale aparatelor fiscale care prezinta trasaturi proprii, dar si comune, abile de la un stat la altul. Pentru a identifica aspectele comune la nilul spatiului Uniunii Europene, dar si difer Activitatea fiscala, la nilul intregii Comunitati Europene, implica o latura legislativa si o latura executiva. Organismele fiscale din statele membre dispun in general de puterea de emitere a legilor fiscale. Pe baza tabelului nr. 50 se realizeaza selectia statelor in care latura legislativa este recunoscuta drept o putere a organismelor fiscale nationale. Este cazul urmatoarelor state: Austria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Suedia, Marea Britanie, Cipru, Letonia, Lituania, Malta. in Belgia, emiterea legilor privind impozitele si taxele se infaptuieste de catre Biroul pentru Decizii Avansate in materie de fiscalitate. in Romania emiterea de legi fiscale este de competenta Parlamentului. Alaturi de latura legislativa, activitatea fiscala presupune si o latura executiva care se realizeaza prin intermediul administratiei publice de specialitate. in Romania, institutia administratiei publice de specialitate prin care Gurnul isi indeplineste atributiile sale executi este Ministerul Finantelor Publice, care cuprinde organe proprii si teritoriale. elul nr. 47 identifica tipurile specifice organismelor fiscale din statele membre. Aranjamentele institutionale ale administratiilor fiscale din spatiul comunitar sunt foarte dirsificate. Astfel: un directorat unic in cadrul Ministerului de Finante este specific in 6 (sase) tari UE, precum: Austria, Cehia, Danemarca, Estonia, Olanda si Slonia. Numeroase tari sunt organizate pe baza unor directorate multiple in cadrul Ministerului de Finante - este cazul urmatoarelor tari: Belgia, Franta, Germania, Grecia, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Cipru, Malta, concret situatia fiind urmatoarea: Cipru, Luxemburg, Malta - prezinta trei directorate separate pentru Impozitele Directe, Impozitele Indirecte si/sau Vami si Accize; Germania - impozitele majore sunt administrate separate de 16 Ministere de Finante corenspunzatoare landurilor, fiind supuse pentru coordonare si supervizare Ministerului de Finante Federal; in plus, un Birou Fiscal Federal Central, subordonat Ministerului de Finante Federal, indeplineste anumite functii centrale; Italia- activitatile legate de evaziunea fiscala sunt efectuate de o agentie gurnamentala separata, in timp ce colectarea datoriilor este efectuata de dirsi agenti; Polonia - avand un sef comun, Secretar de Stat. Un alt tip de aranjament institutional, intalnit pentru administratiile fiscale din Uniunea Europeana, imbraca forma de organism semiautonom unificat in cadrul Ministerului de Finante din urmatoarele tari: Finlanda, Ungaria, Irlanda, Italia, Spania, Slovacia si Marea Britanic elul nr. 48, adauga informatii privind practicile manageriale ale organismelor fiscale din spatiul Uniunii Europene. Consider ca in toate statele membre, aparatele fiscale utilizeaza urmatoarele practici manageriale: 1. intocmirea si publicarea de uri de afaceri pe mai multi ani; 2. realizarea si publicarea de standarde de furnizare a serviciilor specifice; 3. publicarea raportului anual privind realizarile; 4. respectarea drepturilor platitorilor de impozite in documente oficiale si legislati.In general in tarile UE, aceste practici manageriale sunt intalnite. Exista insa si exceptii: pentru practica nr. 1 prezentata mai sus: Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Luxemburg, Portugalia si Letonia, pentru practica nr. 2: Austria, Belgia, Germania, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Portugalia, Suedia, Letonia, pentru practica nr. 3: Germania si Grecia si pentru practica nr. 4: Polonia. De remarcat ca aparatul fiscal al Statelor Unite ale Americii este caracterizat prin toate aceste 4(patru) practici manageriale. Analiza trasaturilor organizationale ale organismului fiscal utilizeaza datele furnizate de tabelul nr. 49. Se remarca ca se poate realiza o grupare a tarilor in functie de organizarea structurii interne a aparatului fiscale, dupa criterii precum: 1. divizia marilor platitori de impozite; 2. centre dedicate procesarii datelor; 3. functia de colectare a datoriilor; 4. functia de evaziune fiscala; 5. functia dedicata apelurilor si contestatiilor; 6. functia completa IT; 7. audituri separate pentru fiecare impozit sau integrale; 8.criteriu de structurare (Functie - F, Tipul impozitului -l, tipul platitorului - PI). In general statele membre si-au organizat timente separate de urmarire a marilor platitori de impozite si taxe. Este cazul Austriei, Belgiei, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Suedia, Marea Britanie, Letonia, Lituania, Slonia. Doar 5(cinci) tari nu si-au organizat astfel de divizii: Cehia, Luxemburgul, Cipru, Estonia si Malta. Si tara noastra si-a organizat incepand din anul 2007, timente separate destinate contribuabililor mijlocii si mari. Opinia autorului este ca la nilul intregii Comunitati Europene trebuie impusa regula diferentierii activitatii de impunere, urmarire si percepere a impozitelor si taxelor, respectiv separarea contribuabililor clasificati in doua categorii conform criteriului cifrei de afaceri. Recomand stabilirea un prag mimin al cifrei de afaceri anuala pentru toate cele 27 state si organizarea in cadrul aparatelor fiscale ale tuturor tarilor membre de departamente separate adresate marilor contribuabili, pe de o parte, si micilor contribuabili pe alta parte. Dintre cele 8 criterii enuntate anterior, studiul continua cu aprecierea functiei de evaziune fiscala - sustin ca toate organismele fiscale nationale ar trebui sa indeplineasca aceasta functie, prin urmare o propun ca regula unirsal valabila in cadrul blocului comunitar. Se observam ca doar 2 state ar trebui sa se conformeze unei astfel de reguli, in cazul in care desigur s-ar implementa o astfel de obligatie pentru intreaga Uniune Europeana - Italia (in prezent aceasta functie este indeplinita de Garda Financiara) si Slonia. Nu se poate vorbi despre organizarea aparatului fiscal la nilul statelor Comunitatii Europene fara sa facem referire la informatizarea activitatii fiscale. De aceea apreciez ca extrem de important criteriul nr. 6 - functia completa IT. Analiza datelor prezentate in anexa nr. 49 ofera urmatoarea grupare a tarilor UE: a tarilor cu functii complete IT si celelalte tari UE. Operatiunile IT sunt complet realizate in cadrul aparatului fiscal national prin departamente specializate in urmatoarele state membre: Austria, Cehia, Germania, Franta, Grecia, Irlanda, Ungaria, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania si Slonia. Nu aceeasi situatie se remarca la tari precum: Belgia, Danemarca, Finlanda, Italia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia, Marea Britanie, Cipru si Malta - unde aceste operatiuni de IT sunt repartizate in mare masura contractantilor particulari. Si din acest punct de dere ar fi usor de propus o predere unica pentru blocul comunitar: Optez pentru departamente IT proprii organizate in toate aparatele fiscale nationale si nu pentru externalizarea acestor servicii catre alti contractanti particulari. Concret aceasta masura ar presupune ca tari precum: Danemarca, Belgia, Finlanda, Italia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia, Marea Britanie, Malta si Cipru sa isi indeplineasca functia IT prin timente proprii. Pe baza tabelului nr. 49, se analizeaza o alta trasatura a structurii organizationale interne, valabila in majoritatea tarilor UE: functia de colectare a datoriilor, specifica in organismelor fiscale din 23 state, precum: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania. Suedia, Marea Britanie, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slonia. Exceptia de la aceasta regula se remarca in doua tari: Italia - unde colectarea datoriilor fiscale este repartizata unor agenti fiscali - si Olanda. Recomand aici extinderea regulii majoritatii la nilul spatiului Uniunii Europene, respectiv toate organismele fiscale nationale sa indeplineasca functia de colectare a datoriilor fiscale.In 18 tari membre structura organizationala a organismului fiscal prezinta centre dedicate procesarii tranzactiilor, respectiv: in Cehia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Spania, Suedia, Marea Britanie, Cipru, Lituania si Malta. Propun asigurarea acestei functii de catre toate statele membre, iar in cazul in care aceasta regula ar fi acceptata in Uniunea Europeana, modificari ale structurii proprii organizationale ar trebui sa se implementeze in urmatoarele tari: Austria, Cehia, Portugalia, Slovacia, Estonia, Letonia, Slonia. Functia de rezolvare a contestatiilor fiscale caracterizeaza organismele fiscale din 17 state membre, respectiv: Austria. Belgia. Cehia, Danemarca, Germania, Ungaria,, Italia, Luxemburg, Polonia, Portugalia. Slovacia. Marea Britanie, Cipru, Letonia, Lituania, Malta si Slonia, dar nu se intalneste in 8 (opt) tari UE: Finlanda, Franta, Grecia, Irlanda, Olanda, Spania, Suedia, Estonia. Consider ca rezolvarea contestatiilor fiscale ar trebui sa se generalizeze in toate statele membre, intrucat aceasta functie o apreciez drept o insusire de baza a managementului aparatelor fiscale nationale. Aparatele fiscale nationale utilizeaza tehnica auditarii - fie pentru fiecare impozit in parte, cat si in integralitatea acestora. Situatia este diferita de ia un stat la altul. Cele mai multe state au optat pentru audituri integrale: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia. Oianda, Polonia, Slovacia, Spania, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania si Slonia. Audituri diferite pe fiecare fel de impozit si taxa sunt specifice in tari, precum: Grecia, Luxemburg, Portugalia, Marea Britanie, Cipru si Malta. Si aici optez pentru ca regula majoritatii sa devina unirsal valabila la nilul intregului spatiu comunitar: asigurarea functiei integrale de audit pentru toate impozitele si taxele de catre organismele fiscale din statele membre. Interesanta este analiza functiilor manageriale a aparatelor fiscale dupa criteriul de structurare, prezentat in cadrul tabelului nr. 49: Functie -F, Tipul impozitului - I, tipul platitorului de impozite - PL. Asadar dupa principalul criteriu de structurare, situatia este urmatoarea: Austria: I, PI; Belgia: toate; Cehia: F, I; Danemarca: toate; Finlanda: F, PI; Franta: PI; Germania: F, PL; Grecia: toate; w Ungaria: F; Irlanda: PI; - Italia: F; Luxemburg: F,I; - Olanda: F; Polonia: toate; Portugalia: F; Slovacia; F; Spania: toate; Suedia: toate; Marea Britanie: toate; Cipru: toate; Estonia: F; Letonia: F; Lituania: toate; Malta: F; Slonia: F. Recomand ca unic criteriu de structurare, cel al tipului platitorului de impozite - PI -acesta fiind cazul SUA. Concluzionand atiile efectuate anterior si propunerile expuse (bazate pe extinderea regulii majoritatii la nilul blocului comunitar sau axate pe utilizarea modelului SUA), se obtin aceleasi functii ale managamentului in toate cele 27 aparate fiscale din Uniunea Europeana, respectiv: 5. asigurarea organizarii unei divizii separate destinata marilor platitori de impozite si taxe; 6. indeplinirea functiei de colectare a datoriilor fiscale; 7. functia de evaziune fiscala; 8. existenta de centre dedicate procesarii tranzactiilor; 9. functia destinata rezolvarii contestatiilor fiscale; 10. functia completa de IT; 11. realizarea de audituri integrale pentru toate impozitele si taxele; 12. utilizarea aceluiasi principiu de structurare: bazat pe tipul platitorului de impozite si taxe. elul nr. 50 identifica functiile de baza ale organismele fiscale din tarile membre: intrucat majoritatea statelor membre au imputernicit organismele lor fiscale cu puteri precum: - emiterea legilor fiscale (exceptii doar in Belgia si Slonia); - stabilirea penalitatilor si dobanzilor de intarziere (exceptii Belgia si Cipru - ultima doar pentru TVA); - stabilirea conurarii structurii interne (exceptii in Austria, Belgia, Finlanda, Portugalia si Slovacia); - alocarea bugetului (exceptii in Austria, Belgia, Germania, Grecia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia si Malta); - stabilirea nilurilor si dirsitatea personalului (exceptii in Austria, Belgia, Germania, Portugalia, Cipru si Malta); - asigurarea propriilor operatiuni IT (exceptii in Austria, Belgia, Grecia, Portugalia, Cipru si Malta); - stabilirea nilului de performanta al serviciilor (o unica exceptie - Grecia); - angajarea si concedierea personalului (exceptii in Austria, Belgia, Franta, Luxemburg. Portugalia, Cipru si Malta); - negocierea nilului de salarizare a personalului (exceptii in Austria, Belgia, Franta, Germania, Grecia, Luxemburg, Cipru si Malta). Mentionez ca in SUA toate aceste atributii sunt puteri recunoscute ale aparatului fiscal american.In aceste conditii, recomand ca toate aceste 10(zece) atributii sa fie recunoscute la nilul tuturor administratiilor fiscale din toate statele membre.In privinta limitarii puterilor administratiilor fiscale privind colectarea debitelor fiscale si in privinta completarii declaratiilor fiscale, anexa nr. 53 identifica atributiile specifice organismelor fiscale din tarile UE. in general, statele membre imputernicesc organismele lor fiscale cu urmatoarele puteri: - prelungirea perioadei de plata a impozitelor si taxelor (24 de state, exceptia este specifica doar Italiei); - incheierea unor aranjamente de plata (o singura exceptie - Lituania); - colectarea de la o terta parte (toate statele, cu exceptia partiala a Maltei care nu aplica aceasta regula doar in cazul taxei pe valoarea adaugata); - restrictionarea calatoriilor in strainatate pentru debitor (doar 4(patru) state au aceasta putere a aparatului lor fiscal- este vorba de Danemarca si Germania (ambele doar pe baza unui ordin judecatoresc), Olanda si Malta); - aranjamente de sechestrare a actilor debitorului (o singura exceptie - Finlanda); - incheierea afacerii debitorului sau anularea licentei de functionare (este cazul doar a 6 (sase) tari: Danemarca (pe baza unui ordin judec atoresc), Germania (aici sunt necesare actiu - compensarea debitelor prin credite fiscale (exceptii Luxemburg, Cipru (doar pentru TVA) si Malta); - obtinerea gajului asupra actilor debitorului (exceptii Belgia, Italia, Olanda, Malta (doar in cazul TVA); - retineri din platile gurnamentale ale debitorului (exceptii Danemarca, Franta, Irlanda, Olanda, Slovacia, Marea Britanie, Cipru, Lituania, Malta (pentru TVA); - compensarea fiscala cu incasari din surse gurnamentale (exceptie -doar Malta si doar pentru TVA); - suspendarea debitorului din contracte gurnamentale (exceptii: Belgia, Olanda, Marea Britanie, Malta); - refuzarea accesului la servicii gurnamentale (putine state au aceasta functie a aparatului lor fiscal: Grecia, Slovacia si Letonia); - impunerea debitelor fiscale directorilor companiei (exceptii: Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Slonia); - publicarea numelor debitorului (se intalneste in doar 6(sase) state membre: Danemarca, Finlanda, Ungaria, Portugalia, Letonia si Lituania); - initierea falimentului (exceptii: Italia, Portugalia, Cipru si Malta).In SUA (din aceleasi surse OCDE )se culeg informatii despre faptul ca aparatul fiscal american dispune de urmatoarele 10 (zece) puteri recunoscute in colectarea impozitelor si taxelor: 1. prelungirea perioadei de plata a impozitelor; 2. incheierea de aranjamente de plata; 3. colectarea de la o terta parte; 4. restrictionarea calatoriilor in strainatate a debitorului; 5. aranjamente pentru sechestrarea actilor debitorului (pe baza unui ordin judecatoresc); 6. inchiderea afacerii sau anularea licentei (este strict necesar un ordin judecatoresc); 7. compensarea debitelor prin credite fiscale; 8. obtinerea gajului asupra actilor; 9. retineri din platile gurnamentale ale debitorului; 10. initierea falimentului. Analizand informatiile prezentate, luand in calcul din nou regula majoritatii, dar si experienta SUA, propun ca toate statele membre sa asigure puteri privind colectarea impozitelor, taxelor si a altor nituri pentru administratiile fiscale in privinta: 1. prelungirii perioadei de plata, pentru intervale de timp bine delimitate; 2. incheierea unor aranjamente de plata; 3. colectarea de la o terta parte; 4. restrictionarea calatoriilor in strainatate pentru debitor; 5. aranjamente de sechestrare a actilor debitorului; 6. incheierea afacerii debitorului sau anularea licentei de functionare; 7. compensarea debitelor prin credite fiscale; 8. obtinerea gajului asupra actilor debitorului; 9. retineri din platile gurnamentale ale debitorului; 10. initierea falimentului. elul nr. 46 prezinta situatia existenta in statele membre privind rificarea indeplinirii obligatiilor de catre platitorii de impozite si taxe, respectiv puterile de care dispun autoritatile fiscale in asigurarea conformarii la obligatiile fiscale a contribuabililor din Uniunea Europeana. Astfel: - toate tarile membre dispun de puterea de a obtine informatii relevante, o singura tara - Ungaria nu aplica aceasta posibilitate; - practica de a obtine informatii relevante extinsa asupra unei persoane terte se intalneste de asemenea in toate tarile UE, cu exceptia Ungariei; - in tarile spatiului comunitar, platitorilor de impozite li se cere sa inregistreze totalitatea surselor de impozitare; - in ceea ce priste puterea de a intra in perimetrul de afaceri al debitorului, acesta este: integral si liber in urmatoarele state: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franta, Italia, Polonia (doar cu autorizatie), Portugalia, Slovacia, Suedia, Letonia, Lituania, Malta si Slonia, iar in tarile urmatoare accesul este permis doar in timpul orelor de lucru: Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Luxemburg si Olanda. in Marea Britanie, este nevoie de mandat in cazul situatiilor privind impozitul pe nitul persoanelor fizice, dar accesul este liber in cazul taxei pe valoarea adaugata. - in ceea ce priste puterea de a intra in locuinta debitorului, situatia este urmatoarea: cele mai multe tari acorda aceasta putere organismelor fiscale dar doar pe baza unui mandat - in Belgia, Danemarca, Franta, Germania (mandat sau aprobarea platitorului de impozite), Italia, Olanda, Marea Britanie. in Cehia, accesul este permis, doar daca locuinta debitorului este folosita in interesul afacerilor, in Finlanda, doar daca se suspecteaza fapte penale gra. Exista si tari UE unde accesul este permis pe baza aprobarii exprimate de platitorul de impozit: Polonia, Portugalia (sau cu mandat), Spania si Slovacia, in anumite state membre nu este permis accesul in locuinta debitorului, este cazul: Luxemburgului, Letoniei si a Sloniei, dar si tari din Uniunea Europeana in care organismele fiscale dispun de puterea de a intra in locuinta debitorilor: in timpul programelor de lucru in: Grecia, Ungaria, Irlanda, acces permis oricand in Cipru, Lituania si Malta; - pentru a efectua perchezitii in perimetrul afacerilor si locuintelor debitorilor este nevoie de mandat. Astfel: mandatul pentru perchezitia perimetrului afacerilor este obligatoriu in Austria, Danemarca (doar in cazuri criminale), Germania (doar in cazuri criminale), Italia (in cazurile de frauda), Olanda (doar in cazuri criminale), Polonia, Slovacia, Spania, Marea Britanie si Cipru (doar pentru impozitele pe niturile persoanelor fizice); - pentru perchezitiile in locuintele debitorului majoritatea statele membre solicita mandat, exceptiile sunt doar doua tari UE: Irlanda si Lituania. - sechestrarea documentelor este limitata in majoritatea statelor membre si necesita mandat. Sechestrarea documentelor este limitata la 1. proceduri penale, in doua tari UE: Austria si Danemarca, 2. cazuri criminale: in Finlanda, Germania, Italia, Olanda; 3. suspiciuni rezonabile: in Cehia, Franta, Grecia, Malta; 4. evaziune fiscala serioasa: Suedia si Marea Britanie. Exista si tari in care nu exista nici o restrictie pentru sechestrul documentelor: Irlanda, Slovacia, Cipru, Lituania, dar si situatii in care sechestrul nu este permis: Luxemburg si Spania, sau in care sechestrul este permis pe perioade limitate: Portugalia si Slonia (90 zile). Mandatul pentru sechestrarea documentelor este obligatoriu in Austria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Polonia, Marea Britanie. Cipru si Slonia. - puterea de a obtine informatii de la alte departamente este specifica tuturor organismelor fiscale din Uniunea Europeana. Se a informatiile anterioare cu cele din Statele Unite ale Americii. in asigurarea conformarii la obligatiile platitorilor de taxe. organismul fiscal american dispune de urmatoarele atributii: 1. puterea de a obtine informatii relevante; 2. puterea de a extinde accesul la informatii la o terta persoana; 3. obligativitatea platitorilor de impozite de a inregistra toate sursele de impozitare; 4. accesul in perimetrul afacerilor si locuintelor debitorului pe baza acceptului acestuia; 5. perchezitia spatiului destinat afacerilor doar pe baza de mandat; 6. perchezitionarea locuintelor debitorului pe baza acceptului platitorului de taxe; 7. sechestrarea documentelor in cazul contrantii gra si doar pe baza de mandat; 8. puterea de a obtine informatii de la alte departamente.Intrucat experienta SUA coincide cu cea a majoritatii statelor membre, propun ca in intreaga Comunitate Europeana, organismele fiscale nationale sa fie imputernicite cu urmatoarele drepturi: 1. puterea de a obtine informatii relevante; 2. puterea de a extinde accesul la informatii la o terta persoana; 3. obligativitatea platitorilor de impozite de a inregistra toate sursele de impozitare; 4. accesul in perimetrul afacerilor si locuintelor debitorului pe baza de mandat sau a acceptului platitorului de impozite; 5. perchezitia spatiului destinat afacerilor doar pe baza de mandat sau a acceptului platitorului de taxe; 6. perchezitionarea locuintelor debitorului pe baza de mandat sau a acceptului platitorului de taxe; 7. sechestrarea documentelor in cazul contrantii gra si doar pe baza de mandat; 8. puterea de a obtine informatii de la alte departamente. Din anexele nr. 54, 55 si 56, se concluzioneaza, ca pentru asigurarea indeplinirii obiectilor activitatii fiscale sunt necesare costuri importante, precum costuri salariate, costuri IT, costuri administrati, etc. Adeseori insa costurile generate de activitatea fiscala sunt mai mari decat niturile realizate. elul nr. 55 prezinta evolutia raportului costuri administrati/colectarile de nituri nete in intervalul 2000-2004. Raportul este subunitar in tari precum: Austria, Finlanda, Danemarca, Irlanda, Italia, Spania si Suedia. Indicatorul insa are valori mai mari (adica costuri 'nituriA» in numeroase tari: Belgia, Cehia, Franta, Ungaria, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Marea Britanie, Cipru si Lituania. elul nr. 51 prezinta retelele de birouri ale organismelor fiscale din Uniunea Europeana. Informatiile prisc: numarul de personal, repartizarea numerica a personalului pe sedii centrale, numarul birourilor regionale si personalul care le deserste, birourile / filialele locale, numarul centrelor nationale si regionale pentru procesarea informatiilor sau pentru apelare, numarul birourilor pentru anumite operatiuni (si personalul repartizat la aceste birouri). Prezentam cateva din aceste informatii prezentate:In Austria a avut loc o diminuarea recenta a birourilor locale de la 90 la 49Incluzand si birourile de audit pentru marii platitori de impozite;In Belgia exista un singur centru de apelare 941 de angajati si 2 centre de scanare 9100 de angajati; Cehia prezinta centre de formare profesionala;In Danemarca, personalul ajungea la cifra de 10.770 persoane odata cu crearea unei noi organizatii unificate (incluzand 950 de lucratori vamali) de la 1 noiembrie 2005; personalul va fi redus pana la 7-8000 de angajati pana in 2009; in centrele nationale pentru procesarea informatiilor exista un numar de 1.000 persoane, care include si personalul pentru serviciile de IT si Consiliul de Apel; in Estonia - personalul total la sfarsitul anului 2004 atinge valoarea de 2.268 persoane, incluzandu-l si pe cel insarcinat cu operatiunile vamale si personalul corespunzator pentru sediul central conform raportului anual din 2004; in Finlanda, autoritatile uiesc schimbarea de la o organizatie de nil 3 (adica birouri centrale, regionale si locale) la un organism central care sa aibe subdiviziuni;In Franta - personalul de la sediul central este format din 2.109 angajati pentru serviciile centrale si 3.041 pentru directoratele nationale; Germania atinge maximul numarului de personal din tabelul nr. 59: 118.000 de persoane, dar cifrele prezentate se refera la anul 2004; sediile centrale sunt reprezentate de directorate fiscale ale Ministerului de Finante Federal si ale Ministerelor de Finante din cele 16 landuri; biroul pentru activitati speciale este Biroul Fiscal Federal Central (fostul Birou Federal de Finante); in Grecia: exista oficiali fiscali care actiaza in sediile centrale si in birourile regionale ale Serviciului pentru Control Special (adica forta insarcinata cu criminalitatea financiara). 8 birouri regionale, indeplinesc doar functia de audit fiscal; in Malta, flecare organism are o singura locatie pentru sediul central si realizeaza majoritatea administratiei fiscale;In Olanda din 17 birouri regionale, 13 sunt birouri fiscale, iar 4 sunt vami; pentru Polonia, informatiile includ un numar de 15.718 de persoane care indeplineste la toate nilurile functii vamale; Suedia prezinta o noua organizatie nationala unificata pentru serviciile platitorilor de impozite (incluzand si centrele de apelare) a fost introdusa incepand cu 1 septembrie 2006, avand un personal de circa 550 oficiali;In Marea Britanie exista un personal de aproape 20.000 de angajati pentru vami si agentia contributiilor pentru siguranta nationala. elul nr. 52 ofera cateva exemple de standarde pentru furnizarea serviciilor aplicate de tarile membre. Din acest tabel aflam informatii interesante, din care amintim: Irlanda asigura transmiterea rambursarilor pentru impozitul pe nitul personal in proportie de 80% intr-o perioada de 10 zile lucratoare, in tirnp ce in Olanda si Polonia, aceasta trasmitere este completata in 3 luni sau chiar intr-o luna in Slovacia; transmiterea rambursarilor pentru TVA este completata integral intr-o luna in Olanda si Slovacia si in proportie de 85% intr-o perioada de 10 zile lucratoare in Irlanda; expedierea unui raspuns substantial unei cereri referitoare la o problema fiscala obisnuita se realizeaza integral in 20 zile lucratoare in Irlanda, in 6 saptamani pentru apeluri si 8 saptamani pentru cereri in Olanda. in 30 de zile in Polonia si Slovacia, iar Marea Britanie asigura un procent de 77% in 15 zile lucratoare; Marea Britanie acorda asistenta platitorului de impozite in proportie de 85% in decursul a 15 minute; la raspunsurile la apelurile telefonic ale platitorului de impozite, Irlanda asigura conectarea apelurilor in 30 de secunde. Olanda acorda aceleasi servicii dar reuseste un procent de 80% pentru conectarea in 30 de secunde, in timp ce Marea Britanie reuseste un procent de 90% pentru o conectare in 20 de secunde; gerile platitorului de impozite sunt rezolvate in 20 de zile lucratoare in Irlanda, in 4 saptamani in Olanda si in 30 de zile in Polonia si Slovacia; Analiza trasaturilor organismelor fiscale din statele membre nu ar fi posibila fara studierea serviciilor electronice in activitatea fiscala. elul nr. 57 prezinta informatii privind procentele utilizate in completarea electronica a declaratiilor privind impozitului pe niturile persoanelor fizice, impozitul pe profiturile societatilor si taxa pe valoarea adaugata. Italia este singura tara in care toate aceste tipuri de declaratii se completeaza integral electronic, in toate celelate tari (unde exista informatii disponibile) procentul este mai redus. Evident, sustin importanta extinderii acestor servicii electronice in cadrul activitatii fiscale la nilul tuturor tarilor din Uniunea Europeana. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
