 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
|
|
Posibilitati de armonizare a fiscalitatii indirecte in comunitatea europeana |
|
| Armonizarea taxei pe valoarea adaugate in Mocul comunitar O Baza comuna de impozitare Despre progresele inregistrate de Comisia Europeana privind armonizarea impozitelor indirecte s-a vorbit pe larg in cadrul a mai multor modulele din aceasta teza. De aceea nu se renime asupra acestor aspecte. Cu ajutorul elelor nr. 59 si 60, se abordeaza ativ aspectele importante privind taxa pe valoarea adaugata cu scopul identificarii unor posibilitati de armonizare la nilul Comunitatii Europene. Prin intermediul unor surse de informare on-line puse la dispozitie de catre Comisia Europeana - Inntory oftaxes in the EU- realizam o grupare a informatiilor pentru tarile EU25 (elele nr. 59 si 60). Tabelul nr. 44 prezinta practica fiscala in privinta taxei pe valoarea adaugata, pe baza surselor OCDE. Se observa ca legislatia majoritatii tarilor membre a prevazut un prag de inregistrare in derea TVA. Exista insa un numar de 7 (sapte) state pentru care acest nil minim de neimpozitare este zero. Este vorba de Belgia, Ungaria, Italia, Olanda, Portugalia, Spania si Suedia. Diferentele valorice intre pragurile de inregistrare in privinta TVA sunt uriase la nilul blocului comunitar. Se prezinta spre atie nilul minim silit in euro: - Austria: 22.000 euro; - Finlanda: 8.500 euro; - Franta: 76.300 euro (sau 27.000 euro pentru prestarile de servicii); - Germania: 17.500 euro; - Grecia: 9.000 euro; - Irlanda: 51.000 euro(sau 25.500 euro pentru prestarile de servicii); -Luxemburg: 10.000 euro; -Malta: 10.000 euro; - Romania: 35.000 euro. In derea asigurarii dezideratului armonizarii fiscale, propun un prag de inregistrare in privinta TVA unic in cadrul blocului comunitar. Recomand un prag comunitar deinregistrare, silit in functie de cifra de afaceri anuala, de 10.000 euro. Apreciez in acest fel ca numarul neplatitorilor de TVA din Uniunea Europeana ar fi unul extrem de redus, in aceasta categorie fiind incluse doar societatile de mici dimensiuni. Buget colector Beneficiarii resurselor fiscale generate de taxa pe valoarea adaugata sunt diferiti in cadru! spatiului comunitar. in marea majoritate a cazurilor colectarea acestui impozit indirect este in proportie de 100% la dispozitia autoritatii centrale; exista insa si exceptii. Pe baza informatiilor procurate din elul nr. 58, se realizeaza o grupare a tarilor Uniunii Europene, pe baza bugetelor colectoare a TVA: 1. autoritatea centrala este beneficiarul unic al taxei pe valoarea adaugata in urmatoarele 17 tari: Italia, Luxemburg, Olanda, Danemarca, Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Finlanda, Suedia, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Polonia, Slonia si Ungaria. 2. numeroase tari membre au optat pentru repartizarea resurselor fiscale generate de TVA intre mai multe bugete: - Belgia asigura, prin intermediul taxei pe valorea adaugate, alimentarea a numai putin de 5(cinci) bugete: autoritatea centrala, autoritatile regionale, autoritatile locale, bugetele privind protectia sociala, alti beneficiari. - Franta utilizeaza TVA doar pentru alimentarea bugetelor autoritatii centrale si a celor privind asigurarile sociale; -Germania colecteaza acest impozit indirect la nilul bugetului central, a autoritatilor regionale si locale; -Spania finanteaza, din resurse procurate din TVA, autoritatea centrala si autoritatile regionale; - Austria repartizeaza resursele pronind din taxa pe valoarea adaugata in proportie de 73,204% autoritatii centrale. 15,191% autoritatilor regionale si 11,605% autoritatilor locale: - TVA-ul din Cehia finanteaza 70% bugetul central, iar restul de 30% sunt impartite intre autoritatile regionale si cele locale.In cadrul unei dezbateri ce priste armonizarea impozitelor comunitare, se sa propune un beneficiar comun la nilul intregii Uniuni Europene - de exemplu bugetul statului, dar apreciez dificil de crezut ca toate statele vor accepta tacit aceasta regula:Incerc sa creionez acest scenariu pentru Germania -in aceasta tara, repartizarea resurselor este impartita strict in cadrul legislatiei actuale pe nile ale administratiei colectoare, impozitele cunoscand chiar clasificari dupa administratia colectoare in trei mari categorii: 1.impozitele federale, 2. impozitele landurilor si 3. impozite comunale. Chiar daca taxa pe valoarea adaugata este un impozit comun, incasat atat de administratia federala, cat si de a landurilor (in proportii bine legiferate: 65% la nil central si 35% la nilul landurilor) este greu de imaginat ca Germania ar putea renunta la reglementarile sale fiscale in aceasta materie. Un alt stat cu o pozitie total diferita aceleia a unei singure autoritati beneficiare (si anume bugetul central) se regaseste in cazul Belgiei, unde acest impozit asigura resurse la numai putin de 5(cinci) beneficiari diferiti, ori este greu sa ne inchipuim o schimbare radicaia, doar pentru conformarea la reguli comunitare in derea armonizarii TVA. O propunere de cota unica standard de TVAIn acest punct al dezbaterii noastre privind armonizarea taxei pe valoarea adaugata dorim sa ne oprim asupra cotei de TVA care se aplica in spatiul unic european. in prezent nu exista o propunere de cota unica privind taxa pe valoarea adaugata pentru tarile UE. Este silit doar un nil minim al cotei standard de 14% si un nil maxim de 25%, iar in armonizarea cotelor de TVA se vorbeste de o scadere a ecartului de maxim 5% intre tarile cine si 2% in jurul taxei pilot"455. Studiem pentru inceput care este situatia actuala in statele membre privind cota standard de TVA - folosind datele centralizate in cadrul elului nr. 35: O prima impresie din analiza cifrelor prezentate in cadrul anexei mentionate este puternica apropiere a celor trei medii comunitare - EU27, EU25 si EU 15, toate situate in jurul cifrei de 20% (EU27: 19,6%, EU25: 19,6%, iar EU15: 19,8%). in opinia autorului este foarte important acest rezultat, intrucat se discuta de o singura restrictie comunitara - o cota standard de minim 14%. Data fiind concentrarea remarcabila a medianei comunitare de procentul de 20%, propun o cota unica standard de TVA de 20%.In continuarea, studiul se concentreaza asupra unei astfel de posibilitati - grupand statele membre in functie de o cota propusa de TVA de 20%. Se obtine urmatoarea reasezarea a tarilor UE conform acestui criteriu: Nr.crt Tara Cota standard de TVA 1 Cipru 14% 2 Luxemburg 14% 3 Germania 16% 4 Spania 16% 5 Marea Britanie 17,5% 6 Estonia 18% 7 Letonia 18% 8 Lituania 18% 9 Malta 18% 10 Cehia 19% 10 Grecia 19% 12 Olanda 19% 13 Romania 19% 14 Slovacia 19% 14 Franta 19,6% Nr.crt Tara Cota standard de TVA 16 Austria 20% 17 Bulgaria 20% 18 Italia 20% 19 Slonia 20% 20 Belgia 21% 21 Irlanda 21% 22 Portugalia 21% 23 Finlanda 22% 24 Polonia 22% 25 Danemarca 25% 26 Suedia 25% 27 Ungaria 25% EU27 19,6% EU25 19,6% EU15 19,8% Luand ca ipoteza de lucru varianta ca toate statele membre sa fi acceptat in mod unanim o cota unica standard de TVA de 20%, se analizeaza masurile evidente de reforma fiscale pe care ar fi nevoite sa le intreprinda: - 14 tari ar trebui sa adopte masuri fiscale privind cresterea cotei standard privind taxa pe valoarea adaugata, respectiv: Cipru si Luxemburg ar opera o crestere de 5(cinci) procente, Germania si Spania de 4 (patru) procente, Marea Britanie de 2,5%, Estonia, Letonia, Lituania si Malta de 2(doua) procente, alte 5(cinci) tari vor majora doar un procent rata standard nationala, respectiv: Cehia, Grecia, Olanda, Romania si Slovacia, iar Franta va rotunji cota standard de TVA de la 19,6% la 20%; - Exista patru state care nu trebuie sa faca nimic in aceasta privinta, deoarece inregistreaza exact cota propusa de autor de 20%: este vorba de Austria, Bulgaria, Italia si Slonia. - 7 (sapte) tari sunt in situatia elaborarii de norme fiscale de relaxare fiscala: Belgia, Irlanda si Portugalia (doar un procent), Finlanda si Polonia - 2 (doua) procente, iar Danemarca, Suedia si Ungaria vor trebui sa reduca 5(cinci) procente. Desigur ca o astfel de situatie in care toate statele membre ar accepta o cota unica standard de TVA este in prezent irealizabila. Unanimitatea a 27 state reprezinta un deziderat imposibil de atins, in plus dezbaterea noastra este desigur simplista, deoarece spatiul comunitar inregistreaza si cote reduse de TVA si chiar cote suprareduse, a caror armonizarea este chiar mai greu de realizat, in plus existand si cota zero, care de asemenea ar genera o ampla tema de discutie. Scopul propus se rezuma de aceea doar la discutarea armonizarii cotei standard de TVA. in cazul absurd al acceptului unanim al blocului EU27, se vorbeste nu doar de armonizare, ci chiar de conrgenta - un impozit cu o cota unica pentru tot blocul comunitar.In continuare, se coreleaza cotele de taxa pe valoarea adaugata din fiecare stat membru cu presiunea fiscala generata de acest impozit indirect, pe baza datelor prezentate in cadrul anexelor - elul nr. 3. Media presiunii fiscale in spatiul comunitar conform acestui el este de 7,4%. Sub aceasta valoare sunt pozitionate urmatoarele tari: Slonia, Spania, Luxemburg, Italia, Malta, Germania, Cipru, Marea Britanie, Olanda, Cehia, Belgia, Irlanda, Portugalia, Romania, Bulgaria si Lituania. Aceste tari sunt majoritatea in situatia majorarii cotei standard de TVA sau a mentinerii acestei cote la 20%. Aceasta va genera in opinia autorului o crestere a incasarilor fiscale pentru administratiile fiscale nationale si in mai putine cazuri reducere consumului national din rationamente fiscale. Doar Belgh, Irlanda si Portugalia, din aceasta categorie de tari, inregistreaza presiuni fiscale reduse in conditiile unei cote standard de TVA mari - in acest ultim caz putem spune ca efectul ar fi unul nedorit de decidentii publici din aceste tari: reducere ratei de TVA ar determina o crestere a consumului, in paralel cu o scadere considerabila a niturilor colectate de autoritatile nationale. Peste mediana comunitara a presiunii fiscale generate de TVA regasim tari, precum: Franta, Polonia, Grecia, Ungaria, Finlanda, Letonia, Estonia, Austria, Suedia si Danemarca. Urmatoarele tari: Danemarca, Suedia, Ungaria si Polonia prezinta presiuni fiscale mari a TVA in conditiile unei cote standard de TVA ridicata - in aceste tari scaderea ratei TVA determina reducerea volumului niturilor fiscale nationale si incurajarea consumului prin masuri fiscale. Celelalte state cuprinse in aceasta categorie sunt: Franta, Letonia, Estonia si Austria: aici pentru Austria se consemneaza doar ca nu necesita modificari de politica fiscala, deci nu sunt efecte posibile de analizat, iar pentru Letonia si Estonia o majorare a fiscalitatii indirecte (produsa de TVA) de la o cota standard de 18% la 20% va genera, in opinia autorului, o crestere a incasarilor fiscale. In incheiere, mentionez inca o data ca aceasta posibilitate a unei cote unice standard de TVA o apreciez in momentul actual ca fiind una extrem de optimista, dar si total nerealizabila. lara PIB/iocuitor 2007 Bulgaria 2,4 Romania 2,5 Lituania 5.2 Slovacia 5,3 Polonia 5,5 Letonia 6,0 Ungaria 6,1 Estonia 7,2 Cehia 7,2 Malta !0,2 Portugalia 10,5 Slonia 12,2 Grecia 13,4 Cipru 14,5 Spania 17,8 Concluzia este imediata: tarile puternice, cu un nil de trai ridicat si cu state chi in cadrul blocului comunitar nu sunt avantajate de o decizie comunitara de implementare a unei cote standard de TVA de 20%. Celelalte tari - noi aderate in Uniunea Europeana - si cu un nil mai redus de trai -sunt favorizate de o astfel de ipoteza. Totusi, in prezent, tarile din primul grup sunt cele care traseaza regulile de baza pentru functionarea spatiului unic european.In aceste conditii, apreciez ca am demonstrat cifric ca in Uniunea Europeana o cota unica de TVA este un deziderat greu de realizat si ca armonizarea fiscala nu inseamna uniformizarea sistemelor fiscale ale tarilor membre, cu un efort comun de a se asigura coerenta politicilor fiscale in UE. Asadar trasarea unor limite in care sa se incadreze ratele de TVA in tarile membre (intre o limita minima de 15% si o limita maxima de 25%) este evident un obiectiv mai intemeiat pentru buna functionare a spatiului comunitar. Cota redusa si super redusa de TVA in spatiul comunitar -posibilitati de armonizare Din elul nr. 59 se observa ca la nilul tarilor din grupul UE25 sunt silite cote reduse privind taxa pe valoarea adaugata. Gurnele acestor tari insa au acordat cote reduse pentru produse diferite, pentru domenii diferite sau destinatari diferiti. Inntariem cota redusa la nilul tarilor din Comunitatea Huropeana: - in Belgia se aplica o cota redusa de 12% pentru productia getala, tractoarele si utilajele folosite in agricultura, combustibilul solid (carbune, cocs); - Franta (la fel ca Belgia) utilizeaza o cota redusa tot in domeniul agriculturii, dar aceasta este mai mica - doar 5,5%. De asemenea in Franta cota redusa se aplica cartilor, produselor alimentare si enimentelor de interes public; - Germania aplica o cota redusa de 7% pentru serviciile de catering, transporturile locale, ziare, carti si publicatii periodice; - in Italia cu o cota de doar jumatate fata de cota standard (cota redusa este 10% fata de cota standard de 20%) sunt taxate produsele alimentare, apa, gazul, electricitatea, serviciile culturale, echipamentele sporti, medicamentele; -in Luxemburg se aplica o cota redusa de doar 6%, dar sursele din site-ul Uniunii Europene nu precizeaza produsele si serviciile care beneficiaza de cota redusa de TVA; - Olanda are aceeasi cota redusa de TVA de 6% (la fel ca Luxemburgul) pentru bunuri si servicii din utilitati; - in Danemarca nu este silita prin reglementari fiscale o cota redus de taxa pe valoarea adaugata; - cota redusa irlandeza de TVA de 12,5% se aplica serviciilor din agricultura, serviciilor de curatenie, anumitor servicii turistice si consumului de energie; - Marea Britanie utilizeaza o cota de TVA redusa la doar 5(cinci) procente pentru consumul de combustibil al gospodariilor si pentru instalatiile de energie ale persoanelor fizice. Aceeasi cota redusa se aplica produselor farmaceutice, pentru transportul elevilor, cheltuieli de renovare, produse si servicii din agricultura, ziare, carti, publicatii periodice, produse alimentare, servicii funerare, enimentelor sporti, cinema, teatru, etc; - legiuitorul spaniol a silit o cota redusa de TVA (de 7%) pentru bunurile si serviciile privind necesitatile de baza, precum: mancarea pentru consumul uman si terinar, servicii hoteliere, etc; - in Austria cota redusa de TVA de 10% se aplica pentru alimente, carti, ziare, transportul public; - Finlanda sileste o cota redusa de TVA de 17% pentru alimente destinate consumului uman si terinar; - produsele alimentare, lucrarile de arta ale artistilor, cazarea hoteliera si serviciile campingurilor beneficiaza de o cota redusa de TVA in Suedia, reglementata actual la 12%; - 8% este cota redusa de TVA din Cipru si ea se aplica exclusiv restaurantelor (cu exceptia produselor alcoolice); - Estonia utilizeaza cota redusa de 5% pentru colectarea TVA-ului la urmatoarele produse: carti, echipament medical pentru persoanele cu dizabilitati, publicatii periodice, precum si pentru servicii funerare si in cazul operei nationale; - aceeasi cota redusa de 5% o intalnim si in Letonia, dar ea se plica aici medicamentelor umane si terinare, cartilor si publicatiilor, serviciilor hoteliere, pentru turismul rural, aprovizionarile cu utilitati ale asociatilor nonprofit (apa, electricitate, gaze naturale), serviciilor de transport public; - legislatia fiscala din Lituania a prevazut o cota redusa de 9% pentru serviciile din constructii, renovari, crearea de zone rezidentiale finantate din bugete municipale sau din bugetul statal, sau din credite garantate de aceste bugete; - Malta a reglementat o cota redusa de TVA (de 5%) pentru accesorii medicale, produse destinate persoanelor cu handicapuri, lucrarilor de arta, antichitati, publicatii, servicii de ingrijire pentru minori, batrani, persoane bolna si handicapatilor; - legiuitorul polonez a optat pentru cota redusa de TVA in cuantum de 7%, iar Cehia a optat pentru o cota redusa de 5%, dar sursele Uniunii Europene nu ne ofera explicatii privind aplicarea acestor cote in cele 2 state; - in Slovacia se aplica din 1 ianuarie 2007 o cota redusa de 10% pentru anumite bunurile specifice medicale si medicinale (precum: bandaje, carje, scaune medicale, etc); - Slonia utilizeaza o cota de TVA redusa de 8,5%, iar Ungaria de 5%, dar nu dispunem de informatii privind produsele si serviciile la care aceste cote de impozitare sunt destinate. Din analiza acestor date, apreciez ca statele membre au legiferat cote reduse de taxa pe valoarea adaugata pentru sustinerea unor domenii precum: agricultura sau medicina. Numeroase tari UE folosesc cote reduse de 7 VA pentru ziare, reviste si publicatii periodice sau in cazul serviciilor turistice (hoteliere). Alte state s-au orientat prin masuri fiscale pentru atingerea de tinte sociale: adresate persoanelor cu dizabilitati, anumite produse destinate consumului uman, transportul comun de calatori, transportul elevilor, etc. Dincolo de obiectile dirse, urmarite prin masuri de politica fiscala, consider ca nu exista o uniformitate in aplicarea cotei reduse de TVA la nilul blocului comunitar si de aceea ne este greu sa propun masuri de armonizarea in acest domeniu. Chiar si cotele implementate de legislatia fiscale a tarilor UE sunt extrem de variate si ating un interval larg de valori de 12 procente: intre un minim de 5% si un maxim de 17%. in aceste conditii, nu putem sa anticipam in viitorul apropiat o conrgenta absoluta in Uniunea Europeana. Clasificarea statelor membre dupa cota redusa de TVA, determina urmatoarea asezare: Nr.crt Tara Cota redusa de TVA 1 Cehia 5% 2 Estonia 5% 3 Letonia 5% 4 Malta 5% 5 Marea Britanie 5% 6 Ungaria 5% 7 Franta 5,5% 8 Luxemburg 6% 9 Olanda 6% 10 Germania 7% 11 Polonia 7% 12 Spania 7% 13 Cipru 8% 14 Slonia 9% 15 Grecia 9% 16 Lituania 9% 16 Austria 10% 18 Italia 10% 19 Slovacia 10% 20 Belgia 12% 21 Suedia 12% 22 23 Finlanda 17% 24 Danemarca 25 Portugalia Media EU27 8% Calculul mediei comunitare a cotei reduse de TVA determina valoarea de 8%. Exact aceasta valoare este legiferata de reglementarile cipriote in privinta taxei pe valoarea adaugate. Dar situatia in rest este una extrem de diferita: 12 state membre utilizeaza cote de TVA mai mici decat media comunitara de 8%: este cazul Cehiei, Estoniei, Letoniei, Maltei, Marea Britanie, Ungariei - toate aceste 6 (sase) tari cu aceeasi cota redusa de TVA de 5%, care reprezinta minima intervalului analizat, precum si a altor state cum sunt: Franta, Luxemburg, Olanda, Germania, Polonia si Spania; practica fiscala a altor 10 state se axeaza pe cote reduse de TVA mult peste mediana comunitara - de exemplu Finlanda cu o cota redusa de 17% depaseste chiar multe cote standard de TVA din alte state membre, peste 10 procente remarcam si in Irlanda, Suedia, Belgia, Slovacia, Italia, Austria. Apropiate de cota medie redusa din Uniunea Europeana, dar putin mai mari sunt ratele de TVA reduse din tarile Solnia, Grecia si Lituania, in tara noastra cota redusa este de 9%, iar Codul fiscal actual precizeaza ca aceasta cota se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele bunuri si servicii: - servicii constand in accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologie, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii si enimente culturale, cinematografe; - livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv sau in principal publicitatii. in categoria acestor bunuri intra si cele inregistrate pe suporturi magnetice sau pe alte tipuri de suporturi; - livrarea de proteze si de accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare, livrarea de produse ortopedice, livrarea de medicamente de uz uman si terinar; - cazarea in cadrul sectorului hoteliere sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru campinguri; Opinia autorului este ca o cota redusa de TVA unica la nilul intregii Comunitati Europene este greu de imaginat, deoarece dirsitatea este caracteristica comunitara in acest domeniu: tarile urmaresc obiecti diferite prin masurile de politica fiscala pentru care au optat in acest domeniu, colecteaza un volum diferit de resurse fiscale deoarece ratele de impozitare sunt diferite de la o tara la alta, iar in multe cazuri nu folosesc delcc cote reduse de taxa. Prin urmare nu putem vorbi in prezent de armonizare la nilul cotei reduse de taxa pe valoarea adaugata. Apreciez in plus ca in conditiile unei cote standard unice la nilul intregului spatiu unic comunitar (propuse de autor in cadrul dezbaterilor anterioare) o cota redusa de TVA nici nu ar fi recomandabila, intrucat dem aceasta cota redusa de TVA ca un spatiu de manevra, o parghie prin care gurnele tarilor UE sa incerce sa regleze anumite nituri de care au nevoie in acoperirea cheltuielilor publice. Pe langa cota redusa de TVA, blocul comunitar se mai caracterizeaza prin utilizarea unei cote superreduse de taxa - pe baza elului nr. 58, analizam caracteristicile specifice fiecarei tari din spatiul Uniunii Europene: - Belgia foloseste o cota superredusa de TVA de 6% pentru: animale vii, productia getala, produse precum: margarina, caviar, crustacee si moluste, consumul de apa, instrumentarul medical, carti si publicatii, serviciile si bunurile apartinand institutiilor cu destinatii sociale, servicii din agricultura, transportul de persoane, mijloacele de transport pentru invalizi, cultura, sportul,etc: - in Franta produsele medicale si ziarele sunt taxate cu o cota superredusa de 2,1%; - o rata redusa de impozitare de 4% este specifica Italiei pentru necesitatile de baza, articolele mass-mediei, produsele alimentare si pentru proteze; - Irlanda a optat pentru o cota superredusa de taxa pe valoarea adaugata de 4,3% aplicata in cazul cumpararilor de animale vii; - Grecia reduce cu 50% cota redusa pentru anumite carti, ziare si publicatii, respectiv aplica o cota superredusa de 4,5%; - bunurile si serviciile de baza din Spania oeneficiaza de cota superredusa de TVA de 4%, respectiv: painea, laptele, legumele si fructele, dar si serviciile medicale; - Finlanda prin cota de TVA de 8% a superredus taxarea serviciilor medicale, transportului de persoane, serviciile culturale si de arta; - in Suedia aceasta rata superredusa este specifica urmatoarelor produse si servicii: carti, ziare, magazinele, carti de colorat pentru copii, transportului de pasageri, intrarea la concerte, circ, cinema, teatre, opera, muzee private, librarii, zoo, enimente specifice (6%); - informatiile de pe site-ul Uniunii Europene ne mai precizeaza ca legiuitorul din Luxemburgul a silit o cota superredusa de TVA de 3%, in Cipru de 5%, iar in Polonia de 3%, dar nu ne precizeaza si aria de aplicabilitate a acestor cote de impozitare; - Germania nu utilizeaza o cota superredusa, situatie similara si altor state membre cum ar fi: Olanda, Danemarca, Marea Britanie, Austria, Estonia, Letonia, Malta, Cehia, Slovacia, Slonia si Ungaria. Ordonarea crescatoare a tarilor in raport cu marimea ratei de taxare superredusa a taxei pe valoarea adaugata in cadrul blocului comunitar determina urmatoarea situatie: Nr.crt Tara Cota superredusa de TVA 1 Franta 2,1% 2 Luxemburg 3% 3 Polonia 3% 4 Italia 4% 5 Spania 4% 6 Irlanda 43% 7 Grecia 4,5% 8 Cipru 5% 9 Lituania 5% 10 Belgia 6% 11 Suedia 6% 12 Finlanda 8% 13 Avstria - 14 Cehia . 15 Danemarca - 16 Estonia - 16 Germania - 18 Letonia . 19 Malta - 20 Marea Britanie - 21 Olanda - 22 Portugalia - 23 Slovacia - 24 Slonia - 25 Ungaria - Media EU25 4.6% Acest el evidentiaza o realitate complexa la nilul tarilor membre: doar 12 tari utilizeaza in practica lor fiscala acest tip de impozitare, obiecti sunt de asemenea complexe ia nilul blocului comunitar. in plus unele tari au folosit cota redusa pentru tinte de politica fiscala urmarite la alte tari prin cota superredusa. Alt aspect demn de mentionat este ca la Finlanda cota superredusa depaseste cota mediana redusa din Uniunea Europeana (!). Autorul opteaza pentru o solutie extrema la nilul tarilor UE - renuntarea ia cota superredusa de taxare a valorii adaugate. De altfel mai multe tari nu utilizeaza aceasta rata (respectiv 13 din 25), iar celelalte se pot orienta prin includerea anumitor servicii si produse ia taxarea cu o cota redusa de TVA. Reglementari comune privind scutirile de taxa pe valoarea adaugata in Uniunea Europeana Pentru a putea sili un tratament fiscal echiil, in cadrul blocului comunitar ar trebui fixate reguli comune care sa asigure un sistem uniform de aplicare a scutirilor de TVA. Scutirile de TVA sunt o practica unirsal valabila in Uniunea Europeana. Legislatia fiscala nationala a fiecarui stat a implemntat operatiunile scutite de taxa pe valoarea adaugata:In Belgia nu sunt precizate operatiuni scutite, dar in aceasta tara se aplica cota de taxare zero pentru ziare si publicatii saptamanale; legislatia franceza acorda scutiri pentru urmatoarele operatiuni: export si tranzactiile echivalente, operatiuni bancare si financiare, activitati de importanta locala, precum: enimente sporti, cluburi de jocuri si cazinouri, activitatile autoritatilor gurnamentale si locale, serviciile medicale, importuri, activitati educationale; scutirile germane cuprind: servicii medicale, fundatiile de asigurari sociale, spitalele, serviciile organizatiilor voluntare pentru scopuri sociale, scolile private, teatrele, orchestrele, muzeele, zoo, alte organizatii prevazute expres. in plus in Germania se practica si cota zero de impozitare pentru exporturi si achizitii intracomunitare, precum si in cazul transportului aerian si maritim; operatiunile scutite de taxa pe valoarea adaugata italiana sunt: tranzactiile bancare si financiare, asigurarile, tranzactiile concernelor straine, leasinguri, tranzactii imobiliare, asociatii si organizatii nonprofit, transportul urban de pasageri, serviciile de transport ale ambulantelor, servicii postale, tratamentele medicale, serviciile prestate de clinicii autorizate si spitale, servicii educationale, serviciile librariilor, muzeelor, servicii pentru protectia sociala a angajatilor, servicii sociale; Luxemburgul scuteste de la plata taxei pe valoarea adaugata urmatoarele: exporturile, tranzactiile intracomunitare de bunuri si servicii, transportul international de pasageri, serviciile de telecomunicatii, serviciile postale, tranzactiile financiare si bancare, serviciile de asigurari-reasigurari, serviciile sociale, medicale, educationale, culturale; legiuitorul olandez a reglementat scutiri de TVA la urmatoarelor operatiuni: servicii bancare, asigurarile, servicii postale, cluburile sporti, institutiile nonprofit cu scopuri culturale si sociale, servicii educationale, compozitorii si scriitorii. in Olanda este reglementata si cota 0% de TVA pentru exporturi si achizitii intracomunitare, transporturile aeriene si maritime; Danemarca acorda scutiri de TVA pentru tratamentele spitalicesti, activitati medicale si dentare, asistenta publica, scolilor si unirsitatilor, pentru activitatile sporti si culturale, serviciilor postale, leasingurilor, inchirierea proprietatilor imobiliare, tranzactiile financiare si bancare, serviciile agentiilor de turism; in Irlanda, legiuitorul a stipulat atat scutiri de TVA, cat si cota de 0%. Scutirile sunt destinate urmatoarelor operatiuni: transport de pasageri, servicii funerare, educatia, servicii medicale, asigurari, servicii bancare, promovarea enimentelor sporti de catre organizatii nonprofit, loterii, etc. Cota 0% de TVA se aplica in Irlanda cartilor, alimentelor si bauturilor pentru consumul uman, articolelor de imbracaminte si incaltaminte pentru copii sub 11 ani. lista de scutiri de taxa pe valoarea adaugata este extrem de bine reglementata in Grecia si ea cuprinde: serviciile Postei Elene, Radio si Televiziunii Elene; aprovizionarea cu apa in institutiile publice, serviciile spitalelor, profesiile medicale, sangele uman, transportul persoanelor bolna; aprovizionarile de bunuri si servicii pentru organizatiile de protectie sociala pentru copii si tineri apartinand organizatiilor publice si statale, servicii de educatie si muzee, drepturile de coautor, serviciile culturale si sporti; activitatile organizatiilor nonprofit, tranzactiile de asigurari si reasigurari, majoritatea serviciilor bancare, leasingurile, aprovizionarile cu bilete ale Loteriei de Stat, exporturile si transportul international, aprovizionarile cu bunuri din statele membre, etc. Spania a legiferat scutiri de plata pentru asigurari sociale, sanatate, educatie, organizatii nonprofit, asigurari-reasigurari, finante, servicii postale publice, activitati sporti, exporturi, achizitii intracomunitare, etc. operatiunile scutite de TVA-ul austriac prisc: securitatea sociala, servicii culturale, educationale, de sanatate, si cheltuielile sociale (ex. scoli, teatre, spitale, case de cultura, asociatii de fizicieni, dentisti, etc.) Finlanda acorda putine scutiri de TVA: pentru aprovizionarile cu aur ale Bancii Centrale, tranzactiile asociate cu comertul international, importurile si achizitiile intracomunitare; scutirile de taxa pe valoarea adaugata din Suedia vizeaza: servicii sociale, dentare, medicale, servicii financiare si de asigurari, enimentele sporti organizate de organizatii nonprofit, autoritati locale sau statale, serviciile muzeelor si a librariilor, aprovizionarile cu sange si organe umane, productia farmaceutica, aprovizionarea cu aur a Bancii Centrale a Suediei. Cipru a optat atat pentru scutiri, cat si pentru cota de TVA de 0% (pentru alimente si medicamente). Scutirile sunt aplicate urmatoarelor operatiuni: serviciul postal public, ingrijirea medicala din spitale publice sau private, serviciile organizatiilor nonprofit pentru protectia copiilor si tinerilor, educatia, tranzactiile de asigurari-reasigurari, servicii financiare, loteriile, etc.In Estonia, situatia este complexa. Scutirile sunt destinate serviciilor postale, de sanatate, sociale, educatie, serviciile pentru protectia minorilor, asigurarile, transportul bolnavilor, persoanelor cu handicap, cumpararile de bunuri imobile, leasingul, in timp ce cota zero de TVA se adreseaza exporturi, achizitii intracomunitare, bunurile transportate in alt stat membru pentru reprezentantele consulare, diplomatice, bunuri noncomunitare placate in zonele libere; si in Letonia se foloseste atat regimul scutirilor, cat si al impozitarii cu cota de 0%. Scutirile prisc: spectacolele de teatru si circ, concertele si activitatile institutiilor culturale, serviciile librariilor, furnizarea de organe umane, sange uman, serviciile de asigurari-reasigurari, vanzarile proprietatilor imobiliare, serviciile stomatologice, etc, iar cota de 0% se aplica exporturilor, achizitiilor intracomunitare, serviciilor de turism, importului de electricitate si gazele naturale utilizate in sistemul national de transfer si distributie;In Lituania, cota de zero% se refera la exporturi si achizitii intracomunitare, dar legislatia din aceasta tara a reglementat si numeroase scutiri pentru: bunuri si servicii pentru protectia sanatatii, servicii sociale, educationale, culturale si sporti, serviciile postale, televiziunea si radioul public, servicii de asigurari si financiare, jocurile si loteria, leasingurile, alte transferuri imobiliare, etc. in Malta, situatia este urmatoarea: scutirile de TVA sunt specifice serviciilor de asigurari, bancare, financiare, serviciilor culturale si religioase, activitatile sporti ale organizatiilor nonprofit, etc, iar cota de 0% se foloseste pentru exporturile, traficul international de bunuri, achizitii intracomunitare, transportul international, aprovizionarea cu aur a Bancii Centrale, furnizarea de alimente pentru consumul uman, transportul scolarilor, etc.In Polonia, scutirile de TVA respecta prederile Directii a Vi-a Comisiei Europene nr.77/388; Cehia a instituit scutiri de la acest impozit pentru: banci si institutii similare, servicii de interes public (de exemplu: servicii postale, radio si TV, educatia, servicii de sanatate, sociale, etc.)In Slovacia se utilizeaza scutiri de TVA la exporturi, servicii postale, protectia sanatatii, servicii de asistenta sociala, servicii educationale, de asigurari, serviciile postului public de televiziune si de radio, servicii financiare, operatiunile loteriilor si altor jocuri similare, etc. Slonia acorda scutiri la plata taxei pe valoarea adaugate pentru urmatoarele operatiuni: activitatile de interes public (respectiv majoritatea activitatilor din sanatate, educatie, sport si cultura), asigurarile, leasingurile, serviciile financiare, loteriile, reimporturile, importurile oficiilor consulare, a organizatiilor internationale, importurile temporare, exporturi, tranzactiile intracomunita.3, transportul international, etc. scutirile taxei pe valoarea adaugate din Ungaria se refera la exporturi, transportul international, asigurari, servicii financiare, servicii postale, ingrijirea sanatatii, educatie, radioul public si televiziunea nationala, anumite servicii sporti, leasingurile, etc.In Romania operatiunile scutite de TVA sunt reglementate prin Codul Fiscal si ele prisc: 1.operatiuni efectuate in interiorul tarii de interes general, precum: spitalizarea, ingrijirile medicale si operatiuni legate de acestea; prestarile de servicii ale stomatologilor si tehnicienilor dentari, transportul bolnavilor cu ambulante, livrarile de organe, sange, lapte de pronienta umana, activitatea de invatamant, serviciile prestate de caminele si cantinele organizate de institutii publice si unitati de invatamant, serviciilor institutiilor cu caracter social, pentru protectia copiilor si tinerilor, prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, serviciile culturale, anumite servicii financiare si bancare, operatiunile de asigurare-reasigurare, jocurile de noroc, arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri imobile, livrarea de catre orice persoana a unei constructii. 2. importul de bunuri si pentru operatiuni intracomunitare. Recomand ca la nilul tuturor statelor membre sa se accepte scutirile prevazute de Directiva a Vl-a a Comunitatii Europene, reglementate expres - in cadrul articolului 13 si 14 ' unde se stipuleaza o acceptare de ..exceptii de baza" pentru doua domenii (art. 13). Unul se refera la activitatile exceptate in interesul public, cum ar fi serviciile postale, medicale, sociale, educationale si culturale; altul se refera la activitatile exceptate, cum ar fi asigurarile, reasigurarile, leasingul sau inchirierea bunurilor imobile, inchirierea dependintelor sau locurilor pentru parcarea autohiculelor, inchirierea seifurilor si tranzactiile fmanciar-bancare. in cadrul relatiilor internationale, exceptia de la TVA este garantata pentru anumite importuri, ca si pentru livrarile pentru export si tranzactii asemanatoare (art. 14). Posibilitati de armonizare a accizelor la nilul Comunitatii Europene Exista in prezent numeroase voci care apreciaza ca obiectivul vital silit prin Strategia de la Lisabona - pana in 2010, economia Uniunii Europene trebuie sa devina cea mai competitiva, dinamica si inovativa, pe mondial" - este departe de a se realiza. Amintim aici remarca presedintelui Comisiei Europene (cunoscut pentru afirmatiile sale extrem de transante in probleme serioase din Uniunea Europeana) care catalogat intr-un interviu acordat ziarului Financial Times ca Agenda de la Lisabona s-a dodit un mare esec" si a nominalizat printre factorii principali ai acestuia incapatanarea statelor membre in a-si folosi to-ul in fata initiatilor economice propuse de Comisia Europeana. De aceea se arata in continuare ca Uniunea Europeana in loc sa ajunga din urma SUA ramane si mai in urma". Interesant este faptul ca viitorul presedinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si-a fixat printre cele mai importante obiecti ale mandatului indeplinirea cu succes a ului Lisabona. Tabelul nr. 61 si 62 centralizeaza informatii privind accizele pentru grupul EU25. Studiul realizat cuprinde date privind: 1. autoritatea cu atributii de silire a bazei de impunere, cotele de impozitare si exonerarile; 2. bugetul colector al acestui impozit; S.felurile de accize aplicate de statele membre; 4.obiectul impozabil; 5. cota de accizare; 6. scutirile de accize reglementate de legislatia fiecarei tari UE. Analizand aceste informatii extrem de complexe si dirsificate la nilul intregii Comunitati Europene concluzionam ca in prezent o armonizarea completa a normelor de accizare este imposibil de a se realiza. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
