 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
|
|
Eficienta informationala a pietei financiare |
|
| Eficienta informationala priveste integrarea in cursurile bursiere a informatiilor fundamentale, privind valoarea intrinseca a titlurilor cotate (evolutia istorica a cursurilor bursiere, informatii disponibile in mod public, privind executia financiara si perspectiva economica a societatii emitente, informatii privilegiate, accesibile doar celor initiati: manageri, actionari etc). Dupa categoriile de informatii disponibile si rapiditatea integrarii acestor informatii in previziunile de cursuri, se cunosc, dupa E. Fama, trei forme de eficienta informationala: slaba, semi-foarte si forte. Eficienta slaba priveste integrarea evolutiei cursurilor trecute in anticiparile de cursuri viitoare. Pentru a testa existenta acestui tip de eficienta informationala se analizeaza coeficientul de autocorelare a dispersiilor (imprastierilor) cursurilor trecute. Practic se iau doua serii cronologice de cursuri trecute cu un interval (lag) zilnic, saptamanal sau lunar intre cursurile care se studiaza si se calculeaza corelatia dintre variatiile( + ;-), in raport cu media cursurilor luate doua cate doua. Coeficientul de autocorelare poate fi zero, daca variatiile de cursuri trecute sunt aleatoare. Aceasta demonstreaza ca se verifica ipoteza traiectoriei aleatoare a evolutiei cursurilor bursiere si ca acestea din urma sunt independente, fn fapt, este dovada existentei unei eficiente informationale in prima ei forma (eficienta slaba). Cursurile urmatoare (t + 1) au integrat instantaneu si in totalitate informatia, privind evolutia cursurilor anterioare (t), iar eventuala lor variatie este determinata de anticipari privind alti factori decat istoria cursurilor. Intr-o eficienta informationala slaba ar trebui ca variabila aleatoare ei,pe intreaga perioada de analiza (t), sa fie de medie zero, de variatie finita si, deci, de coeficient zero de autocorelare. Cu alte cuvinte, intr-o eficienta slaba cea mai buna previziune a ratei de renilitate a titlului "i", pentru perioada viitoare (t+ 1), este rata sa de renilitate medie, pe o perioada anterioara (t) de aceeasi durata7. Coeficientul de autocorelare va fi pozitiv daca, in general, o crestere ( + ) a unui curs anterior (t) fata de medie este urmata de o crestere ( + ) a cursului urmator (t + 1) si invers. El poate fi foarte rar negativ daca, in general, o crestere ( + ) a unui curs anterior (t), fata de medie, este urmata de o scadere (-) a cursului urmator (t + 1) si invers. Existenta unei corelatii (pozitive sau, foarte rar, negative) demonstreaza dimpotriva, lipsa eficientei informationale (chiar in forma ei slaba). Unii operatori pe piata ar putea folosi invatamintele din istoria cursurilor trecute pentru a face previziune asupra cursurilor viitoare si, in consecinta, pentru a specula diferentele de curs. Aceasta este, de fapt, ipoteza de baza sub care lucreaza "chartistii", respectiv aceia care utilizeaza analiza grafica (analiza tehnica) ca mijloc de previziune a cursurilor viitoare. Pentru ei, postulatul de baza este ca istoria se repeta si ca "graficul", privind evolutia anterioara a cursului, le poate da informatii asupra evolutiei viitoare a cursurilor. Cu alte cuvinte, ei sunt convinsi sau par sa fie convinsi ca piata si operatorii ei nu au cunostinte asupra evolutiei cursurilor trecute si, deci, singurii, care pot face anticipari pertinente, ar fi "grafistii". Eficienta semi-forte priveste in plus integrarea imediata in noul curs al oricarei informatii cu caracter public, privind patrimoniul firmei, rezultatele ei, dividendele, distribuirea de actiuni gratuite, introducerea in Bursa etc. Se urmareste aceeasi autocorelare a cursurilor dinainte de furnizarea in public a informatiei si dupa momentul difuzarii ei publice. O eficienta serie-forte va fi dovedita daca coeficientul de autocorelare este zero, ceea ce demonstreaza ca evolutia cursurilor este aleatoare, eventualele variatii de curs fiind determinate de alti factori imprevizibili decat istoria cursurilor si informatia difuzata public. Eficienta forte presupune, in plus, integrarea rapida in preturile de piata a tuturor informatiilor disponibile despre actil (titlul) tranzactionat, inclusiv a informatiilor privilegiate. Pe o astfel de piata, nimeni, nici macar cei initiati, nu mai putea face anticipari pertinente asupra evolutiei viitoare a cursurilor, intrucat acestea au integrat deja toate informatiile existente despre valoarea intrinseca a titlului. Nimeni nu mai poate face deci speculatii, orice tranzactie, pe piata financiara, se va face pe baza criteriului de VAN nula. Sosirea unei noi informatii, pe piata cu eficienta forte, este transparenta pentru toti operatorii si acestia o vor integra imediat in pretul titlului, pret care va reflecta valoarea intrinseca. Se intelege ca o astfel de eficienta (ca si cea semi-forte) pune in discutie valabilitatea analizei fundamentale a valorii (patrimoniale, financiare sau mixte), intrucat valoarea intrinseca cercetata este insusi pretul de piata. in fapt, conditia de transparenta si de competenta, in evaluarea oricarui operator de pe piata financiara,face din acesta din urma un analist fundamental care va propune sau va accepta pretul just, pret care este chiar valoarea intrinseca a actilui tranzactionat. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
