ORIZONT DE TIMP, perioada de timp pentru care se face previziunea (v) evolutiei fenomenelor de piata. Constituie un element fundamental si definitoriu al aproximarii gradului de certitudine al previziunii. intre lungimea perioadei de timp pentru predictie, pe de o parte, si gradul ei de certitudine si puterea ei decizionala pe de alta parte, exista un raport de inversa proportionalitate.In general, in practica previziunii economice se folosesc urmatoarele o. de t. : mic (1-2 ani), uri curente (anuale) se refera, in general, la evolutia curenta a fenomenelor de piata, a caror cunoastere serveste conducerii operative a activitatii economice ; mediu (5-6 ani), uri cincinale (sesenale), cuprind un cerc mar restrins de aspecte referitoare la unele orientari ale pietei. Servesc la fundamentarea unor decizii privind dezvoltarea activitatii intreprinderii, la corectarea orientarii lor in functie de cerintele pietei (ex. decizii privind investitiile, profilarea retelei comerciale, a retelei de depozite etc.) ; lungi (10-25 ani), uri de perspecti, se refera la tendintele de durata ale pietei, in functie de care se elaboreaza strategia intreprinderii ; foarte lung (peste 25 ani), prognoze si ipoteze economice au in vedere evolutia indepartata a cererii si ofertei ca principale laturi formative ale pietei, evolutie ce afecteaza orientarea de ansamblu a pietei si a intregului complex de relatii productie'comert ; comert' consumator, atit in profilul macroeconomic cit si in profil microeconomic si indeosebi in profil teritorial. Silirea corespunzatoare a o. de t., in functie de criteriile alese si de factorii determinanti, are o deosebita importanta pentru obtinerea unor rezultate corecte in cercetarea diferitelor t'puri si categorii de probleme de marketing specifice. O. de t. poate fi si glisant (inlantuit), fn mod obisnuit, ca unitate de masura a o. de t. este luat anual. Factorul timp nu este hotaritor in ceea ce priveste periodizarea orizontului de previziune, importanta acestuia riind in functie de produs, de problemele urmarite, de jocul riabilelor luate in considerare. Din aceasta cauza o importanta problema metodologica o constituie silirea perioadei optime de previziune, in functie de obiectivul concret luat in studiu. Natura proceselor pentru a caror evolutie se face previziunea sau prognoza este unul din principalele criterii ale delimitarii o. de t. Periodizarea diferi la previziunea evolutiei pietei unei materii prime traditionale, a unui utilaj industrial, supus unor permanente modernizari sub influenta progresului tehnico-stiintific, precum si a unui bun de consum supus oscilatiilor permanente ale modei. Perioada de reinnoire a produselor poate fi retinuta drept criteriu de etapizare a previziunii. O. de t. poate sa creasca in mod relativ, chiar daca perioada de previziune ramine constanta, in conditiile in care reinnoirea produselor are loc la interle din ce in ce mai scurte.
|