Metode de conducere

    Tipuri noi de manager

    Metodele de conducere

Tipuri noi de manager

Datorita schimbarilor mediului de lucru din ultimul timp, stilurile de conducere au suferit si ele o serie de schimbari, facandu-si aparitia noi tipuri de manageri.

In continuare vom analiza pe scurt pri 343j99d ncipalele tipuri de 'neo-manageri'.

Managerul transparent

considera ca firma poate functiona doar daca accesul la informatii este cat mai liber, transparent si angajatii au acces la informatiile esentiale care tin de vanzari, salarii, planuri, strategii, etc.

Managerul radical

se axeaza strict pe ideea de afacere, este preocupat de deschiderea de afaceri in conditiile schimabarilor rapide de pe piata.

Managerul descurcaret

crede ca vremurile in care putea lansa un produs/serviciu nou au trecut iar acum avand la dispozitie doar niste bugete foarte reduse intelege ca functia sa este sa imprumute, sa ceara fonduri, chiar sa 'fure' daca poate.

Managerul renascentist

considera ca un bun manager va fi bun indiferent de domeniul in care trebuie sa activeze la un moment dat (de la o societate de servicii bancare pana la cele de productie de 'servetele') si trebuie sa posede cunostinte din toate domeniile importante: marketing, publicitate, finante, productie, etc.

Managerul uman

pune accent pe motivele personale ale angajatilor si incearca sa echilibreze nivelul nevoilor societatii cu cel al nevoilor angajatilor.

Putem observa ca tipul de manager descurcaret si renascentist desi este o forma actuala este totusi sortit esecului.

Pentru a putea trece la metodele de conducere va trebui sa amintim mai intai care sunt calitatile unui bun manager, iata:

- caracterul, respectul fata de lege si oameni;

- comportamentul decent fata de oameni indiferent daca sunt angajati, clienti sau potentiali clienti;

- simtul realitatii bine dezvoltat;

- competente in domeniul sau de activitate;

- tinuta si prestatie de leader;

- sa posede cunostinte si abilitati de a controla situatiile dificile;

- capacitate de adaptare, deschidere catre nou.

Metodele de conducere

Metoda de conducere este un ansamblu de reguli, principii si proceduri care fac posibila functionarea societatii.

In practica nu vom intalni metode pure de conducere asa cum nu intalnim nici stiluri pure de conducere - ci metode si stiluri hibride care poarta caracteristicile mai multor metode in functie de trasaturile psihologice ale managerului.

Din nenumaratele metode de conducere le putem enumera pe urmatoarele:

- metoda de conducere prin planuri;

- metoda de conducere prin realizarea de obiective;

- metoda de conducere prin urmarirea rezultatelor;

- metoda de conducere pe baza de programe (proiecte);

- metoda de conducere prin exceptie;

- metoda de conducere prin administrarea bugetelor;

- metoda de conducere prin intermediul sistemelor;

- metoda de conducere prin comunicare;

- metoda de conducere pe baze psihologice, sociologice si motivare;

- metoda de conducere prin previziune;

- metoda de conducere participativa sau consultativa;

- metoda de conducere prin stimularea creativitatii (brainstormingul, sinectica, metodele Frisco, Delphi, Philips 6-6, discutia panel, metoda ,,6-3-5'', etc.)

Metoda de conducere folosita de un manager inglobeaza mai multe elemente din metodele de conducere.

Conducerea pe produs

este o metoda de conducere care se bazeaza pe atribuirea de sarcini si responsabilitati in legatura cu un proces de productie care are un rol important in viata firmei.

Conducerea prin realizarea de obiective

are in vedere stabilirea de obiective riguroase in privinta tuturor aspectelor ce tin de functionarea firmei. Aceasta metoda de conducere are de obicei doua etape, prima etapa consta in evaluarea situatiei economice pentru a stabili cu precizie scopurile si pentru a elabora stategiile corespunzatoare, avandu-se in vedere istoria economica a firmei. A doua etapa consta in stabilirea propriu-zisa a obiectivelor firmei si apoi se adopta strategiile cele mai potrivite.

Conducerea prin stimularea creativitatii

consta in conducerea prin utilizarea de metode care stimuleaza creativitatea atat individual cat si in grup.

In continuare vom analiza pe scurt cateva din metodele cele mai des folosite pentru stimularea creativitatii.

Brainstormingul

Cuvantul brainstorming este format din cuvintele brain(creier) si storming(furtuna), adica un fel de 'furtuna a creierelor' referindu-ne la afluxul puternic de idei.

Pentru a organiza o sedinta de brainstorming trebuie sa tinem cont de urmatoarele reguli:

- nu trebuie sa emitem pareri critice, deoarece astfel putem inhiba creativitatea si imaginatia;

- imaginatia trebuie sa fie necenzurata, fiind binevenite si ideile abstracte sau chiar absurde;

- se pune accent pe cantitate, dupa epuizarea ideilor obisnuite se va ajunge la ideile; neobisnuite, care pot fi spectaculoase.

- trebuie incurajate si stimulate asocierile de idei pentru optimizarea unor idei deja existente;

Grupul de persoane care participa la sedinta va fi organizat tinandu-se cont de urmatoarele precizari:

- persoanele trebuie sa isi doreasca sa participe, nu trebuie 'constranse' in nici un fel;

- intre membri nu trebuie sa existe sentimente anoste, se prefera membri care au stabilite intre ei relatii colegiale, amicale.

- toti membrii grupului sunt egali, nu trebuie sa aducem in grup angajati impreuna cu managerii sau sefii de departamente.

Sedinta de brainstorming se va desfasura astfel:

- durata timpului de lucru trebuie sa fie de cel putin 30 de minute si recomandabil de maxim 60 de minute, atunci cand se doreste o durata mai lunga trebuie avute in vedere unele pauze;

- anuntarea membrilor grupului se face din timp, chiar cu o saptamana inainte;

- sedinta este condusa de un leader si un secretar, care conduc sedinta dar nu

intervin.

- membrii grupului pot expune o singura idee pentru o interventie, iar atunci cand sunt necesare mai multe ideii se foloseste sistemul de apelarea prin rotatie.

- grupul trebuie sa fie asezat in cerc;

- secretarul de sedinta noteaza sau inregistreaza toate ideile;

- nu se vor oferi recompense individuale ci de grup;

- leaderul trebuie sa expuna problemele, sa conduca discutiile grupului pentru a nu divaga de la subiect si propune idei de rezerva atunci cand apar blocaje.

- la sfarsitul sedintei se stabileste un grup de evaluare, alcatuit din leader si 2-3 membri ai grupului si sunt evaluate ideile care par sa fi fost cele mai bune, iar apoi sunt detaliate in scris.

Metoda Frisco

este o versiune modificata de brainstorming, unde actiunile putem spune ca sunt controlate, regizate chiar.

In cadrul acestei metode vom folosi 2 grupuri, primul grup este cel de investigare, format din 12-15 persoane care trebuie analizeze rezolvarile clasice ale problemelor de discutat si in final sa realizeze o lista de intrebari care sunt ordonate astfel incat sa oreinteze discutiile celui de-al doilea grup care se va ocupa de creatie si va fi format de aceasta data doar din specialisti in domeniu, care cu ajutorul listei de intrebari vor incerca sa gaseasca solutii.

Lista de intrebari trebuie sa urmareasca simularea pe rand a unor stari de: optimism, pesimism, exuberanta si in final conservatorism.

Sinectica

este tot o metoda de stimulare a creativitati si este format dintr-un grup cu doi conducatori, unul care se ocupa de problemele de organizare si unul care joaca rol de leader in sedinta.

Sedinta de creatie are o durata de desfasurare cuprinsa intre 2 si 3 ore si finalitatea aceasteia este gasirea unei solutii noi, unui nou punct de vedere. Dupa terminarea sedintei se trece la detalierea solutiei gasite si transpunerea ei in practica, apoi urmeaza eperimentarea si daca rezultatele sunt conform asteptarilor se va trece la sondarea pietei.

Deosebirea fata de brainstorming consta in folosirea constientului si nu a inconstientului ca la brainstormin. Se face apel inspiratie, la analizarea solutiilor gasite. Sinectica pune accent pe calitate si nu pe cantitate deoarece prin sinectiva se cauta o solutie nu o idee.

Sedinta de sinectiva se va desfasura astfel:

- trebuie sa se creeze o atmosfera degajata;

- membrii grupului trebuie sa aiba relatii colegiale, amicale;

- leaderul trebuie sa prezinte problema mai intai asa cum este data si apoi se treaca la faza de prezentare a problemei asa cum este inteleasa;

- analizarea problemei se face mai intai intr-un mod detasat pentru a se putea crea o vedere de ansamblu, si apoi se trece la reformularea problemei intr-o maniera rationala pentru ca mai apoi sa poata fi gasite solutiile.

-leaderul conduce discutiile, intervenind cand este cazul cu prezentarea de analogii.

Tehnica Dephi

este folosita atunci cand se realizeaza previziunii pe termen lung, deoarece se bazeaza pe cunostintele si informatiile de specialitate si mai putin pe creativitate.

Modul de lucru in cadrul sedintei pune accent pe consultarea membrilor grupului prin rotatie pana cand se obtine o solutie in unanimitate.

Sedinta de lucru se desfasoara astfel:

- numarul membrilor grupului este cuprins intre cel putin 5 si maxim 15 si acestia sunt specialisti in domeniul din care face parte problema sau cel putin din domenii conexe;

- mai intai se are in vedere stabilirea problemei de discutat si realizarea unui set de intrebari la care sa raspunda membrii grupului;

- se analizeaza raspunsurile primite si se reia consultarea grupului ori de cate ori este necesar;

- in final se alcatuieste o sinteaza a raspunsurilor primite si membrii grupului trebuie sa gaseasca o solutie cu care sa fie de acord in unanimitate.

Metoda Philips 6-6

este folosita atunci cand la sedinta trebuie sa participe un numar mare de persoane, de obicei intre 30 si 50. Timpul de desfasurare a sedintei se imparte astfel: 4 minute pentru organizare, 6 minute pentru lucrul in subgrupe de cate 6 persoane, 2 minute pentru raportul fiecarui delegat al subgrupurilor. Daca facem un calcul simplu, pentru 30 de membri timpul de desfasurare a sedintei va fi de 4+6+(2 min * 5 grupe)= 20 minute.

Sedinta de lucru se desfasoara astfel:

- prima etapa, cea de organizare, consta in expunerea modului de desfasurare si a scopului sedintei, trecandu-se imediat la expunerea problemei;

- a doua etapa consta in discutiile subgrupurilor formate din cate 6 persoane, care se grupeaza imediat dupa locul pe care il ocupa in sala, fiecare subgrupa numeste un delegat care va sustine raspunsul subgrupului si un coordonat de subgrup care va avea grija de administrarea timpului ( cele 6 minute) astfel incat fiecare membru sa poata raspunde.

- a treia etapa consta in prezentarea in 2 minute a solutiilor gasite de catre delegatul fiecarui subgrup si atunci cand este cazul se cere interventia membrilor subgrupului pentru eventuale completari;

- ultima etapa consta in prezentarea de catre conducatorul sedintei a solutiilor gasite si mai apoi clasificarea acestora care se poate face de catre conducatorul sedintei sau de catre delegatii fiecarui subgrup.

Discutia Panel

consta in utilizarea unui grup mic de persoane reprezentative (esantionul panel) pentru a studia oral problema, iar auditoriul va asculta si va interveni doar cu mesaje scrise.

Metoda ,,6-3-5''

este o metoda de stimulare a creativitatii in grup, la sedinta participand 6 membri care dispun de o hartie impartita in 3 coloane.

Conducatorul sedintei expune problema si membrii grupului vor scrie cate o idee pe cele 3 coloane. In urmatoarea etapa foaia se transmite colegului din dreapta care va relua cele 3 ideii si le va completa sau modifica, comenta. In final foaia va fi transmisa de 5 ori pana cand toti membrii grupului isi vor aduce completari ideilor de pe foaie. Conducatorul sedintei va strange foile si va discuta cu membrii grupului sau va utiliza foile asa cum crede.

Metoda se numeste 6-3-5 deoarece dupa cum ati putut observa participa 6 membri, care emit 3 ideii care sunt reluate de celelalte 5 persoane pentru a se ajunge in final la un numar limitat de idei.