Particularitati ale formarii preturilor in unele sectoare economice

PARTICULARITATI ALE FORMARII PRETURILOR IN UNELE SECTOARE ECONOMICE

Preturile producatorilor pentru oferta interna

sunt preturi cu ridicata;

sunt preturi practicate de regula la vanzarile catre alti agenti economici, agenti care cumpara bunurile in scopul prelucrarii, utilizarii sau revanzarii acestora.

sunt preturi ale producatorilor de materii prime, materiale, combustibili, energie, produse agroalimentare, produse industriale de consum productiv sau neproductiv;

pretul cu ridicata al producatorului cintine costul de productie si profitul;

pretul cu ridicata facturat de producator se compune din pretul producatorului (PP) plus TVA sau, cand produsul este din lista celor la care se platesc accize, pretul facturat se compune din pretul producatorului (PP) plus acciza, plus TVA calculat la suma celor doua:

PR facturat = PP + TVA

PR facturat = PP + A + TVA

Preturile comerciantilor pentru oferta interna

Se includ aici:

a)     Preturile de gros

Aceste preturi se aplica de catre angrosisti la vanzarile in cantitati mai mari catre detailisti sau alte persoane juridice. Pretul de gros facturat se calculeaza prin adaugarea la pretul cu ridicata fara TVA (atunci cand angrosistul s-a aprovizionat de la producator), sau la pretul importatorului fara TVA ( daca a cumparat marfa de la un importator), a adaosului comercial al angrosistului si a TVA colectata:

PG facturat = PR fara TVA + AC angrosist + TVA colectata 636j95g

PG facturat = PI fara TVA + AC angrosist + TVA colectata 636j95g

b)    Preturile cu amanuntul

Aceste preturi se aplica de catre detailisti la vanzarile in cantitati mici catre consumatorul final. Detailistii se pot aproviziona de la producatori, importatori sau de la angrosisti, calculand preturile cu amanuntul in mod corespunzator:

PA = PR fara TVA + AC detailist + TVA colectata 636j95g

PA = PI fara TVA + AC detailist + TVA colectata 636j95g

PA = PG fara TVA + AC detailist + TVA colectata 636j95g

Preturile din comertul exterior

a)     Preturile de import

Importul poate fi realizat de producatori pentru materii prime, materiale, combustibil si energie, piese de schimb, masini, utilaje, echipamente, etc., necesare procesului de productie, sau de catre comercianti, de cele mai multe ori angrosisti sau firme specializate in operatiuni de comert exterior, pentru toata gama de produse de consum productiv sau neproductiv.

Preturile de import, indiferent de calitatea importatorului (producator sau comerciant) si de conditia de livrare INCOTERMS stipulata in contractul de import, sunt preturile CIF (cost, insurance, freight). Aceste preturi includ valoarea marfii importate, asigurarea si transportul acesteia pe parcurs extern (de la exportator si pana in vama tarii importatoare). Suma acestor elemente exprimate in valuta constituie valoarea in vama (VV). Aceasta se transforma in lei pe baza cursului de schimb (CS) valutar oficial al BNR. Asupra acestei valori se calculeaza taxa vamala (TV) si comisionul vamal (CV). Daca produsul este accizat, procentul accizei se aplica la suma elementelor anterioare (VV + TV + CV), rezultand acciza (A). Tot la vama se retine TVA aferenta valorii cumulate a elementelor anterioare si care constituie baza de impozitare

(VV + TV + CV + A).

Astfel, pretul de import se va calcula astfel:

PI = VV + TV + CV + A + TVA in vama

unde

VV= PCIF x CS

TV = VV x cota TV

CV = VV x cota CV

A = (VV + TV + CV)cota A

TVA in vama = (VV + TV + CV + A)cota TVA

Sunt scutite de plata TVA urmatoarele:

- importurile de bunuri scutite de TVA

- bunurile introduse in tara de calatori in anumite limite

- importul de bunuri pentru comercializare in regim duty-free

- introducerea de bunuri straine intr-o zona libera, port liber sau antrepozit vamal

- importul de bunuri de catre misiunile diplomatice, birourile consulare, reprezentantele organismelor internationale si interguvernamentale acreditate

- importul de bunuri primite cu titlu de ajutoare, donatii sau finantate din imprumuturi nerambursabile, etc.

b)    Preturile de export

Conform conventiilor internationale, independent de conditiile de livrare negociate de partile contractante in contractul de export-import, preturile de export sunt considerate preturile FOB (free on board). Aceste preturi sunt utilizate in statisticile ce evidentiaza volumul cantitativ si valoric al exporturilor unei tari.

Pretul FOB este un pret franco-frontiera tarii exportatoare, cu marfa incarcata la bordul vasului (dar prin extensie incarcata pe orice mijloc de transport) si taxele vamale de export achitate. Pretul FOB include:

- pretul marfii de export: pret cu ridicata sau de gros, fara TVA

- cheltuielile suplimentare de export interne (CSEI) privind: manipularea-incarcarea marfii(M),transportul (T) si eventual asigurarea (As) pe parcurs intern, pana in portul (locul) de incarcare pe mijlocul de transport extern, depozitarea in asteptarea mijlocului de transport extern (D), comisioanele vamale de export (CVE) si taxele vamale de export (TVE).

Livrarile de bunuri la export sunt scutite de TVA, ca de altfel si transportul si prestarile de servicii conexe transportului, legate direct de exportul de bunuri.

Putem exprima cele de mai sus astfel:

PE(FOB) = PR/PG fara TVA + CSEI

unde: CSEI = M + T + As + D + CVE + TVE

VV (valoarea in vama) = PR/PG fara TVA + M + T + As + D

CVE = VV x cota CVE

TVE = VV x cota TVE

In contractele de export-import se pot practica preturi ce includ, pe langa valoarea unitara a bunurilor comercializate, si o serie mai scurta sau mai lunga de cheltuieli suplimentare de export efectuate in tara exportatorului (CSEI) sau pe parcurs extern (CSEE) distribuite pe unitatea de produs. Aceste  cheltuieli sunt suportate de exportator si apoi facturate importatorului prin pretul de export corespunzator.

In practica internationala, pentru o mai buna intelegere a obligatiilor contractuale legate de cheltuielile si riscurile pe care le are de suportat fiecare parte in procesul de transfer al bunurilor de la exportator la importator, acestea s-au standardizat sub forma "Conditiilor de livrare INCOTERMS". Corespunzator acestor conditii, contractul va specifica unul din urmatoarele preturi de export:

1. Pretul EXW (ex works).

Este un pret franco-fabrica(depozit) in care se cuprinde pretul marfii (ca pret cu ridicata sau de gros, fara TVA) plus costurile unitare ale depozitarii acesteia in propriile spatii de depozitare ale producatorului sau comerciantului pana la momentul preluarii de aici a marfii de catre importator. Utilizand abrevierile anterioare, putem scrie:

PE(EXW) = c

unde: CSEI = D

2. Pretul FCA (free carrier).

Este un pret franco-transportator terestru sau aerian, care include c acesteia pana la statia de incarcare a transportatorului angajat de importator.

PE(FCA) = PR/PG fara TVA + CSEI

unde: CSEI = D + M + T + As

3. Pretul FAS (free alongside ship).

Este un pret franco-de-a lungul vasului, incluzand pretul marfii plus costurile unitare privind depozitarea, manipularea, transportul si eventual asigurarea acesteia pana in portul maritim, fluvial sau lacustru de incarcare, depozitarea si asigurarea marfii in port in asteptarea sosirii vasului, manipularea si transportul ei pe cheiul de acostare a navei, la dana indicata de capitania portului.

PE(FAS) = PR/PG fara TVA + CSEI

unde: CSEI = D + M + T + As

4. Pretul FOB (free on board). A fost explicitat mai sus.

5. Pretul CFR (cost and freight) pentru transportul maritim, lacustru si fluvial.

6. Pretul CPT (carriage paid to) pentru transportul terestru si aerian.

Preturile CFR si CPT includ pretul marfii plus costurile unitare privind depozitarea, manipularea, transportul si eventual asigurarea acesteia pana in portul/statia de incarcare, comisioanele si taxele vamale de export, incarcarea, manipularea si transportul pe parcurs extern, pana in portul/statia de destinatie (fara descarcare si formalitati vamale).

PE(CFR, CPT) = PR/PG fara TVA + CSEI + CSEE

unde: CSEI = D + M + T + As + CVE + TVE

CSEE = M + T

7. Pretul CIF (cosy, insurance, freight) pentru transportul maritim, lacustru si fluvial.

8. Pretul CIP (cost, insurance paid ) pentru transportul terestru si aerian.

Preturile CIF si CIP include aceleasi cheltuieli ca si preturile CFR respectiv CPT, adaugandu-se insa si costul unitar al asigurarii marfii pe parcurs extern, din tara exportatorului pana in tara importatorului, asigurare angajata si platita de exportator in favoarea importatorului (ca beneficiar al politei de asigurare), deoarece cel din urma suporta riscurile transportului extern.

PE(CIF, CIP) = PR/PG fara TVA + CSEI + CSEE

unde: CSEI = D + M + T + As + CVE + TVE

CSEE = M + T + As(I)

9. Pretul DAF (delivered at frontier).

Este pretul franco-frontiera tarii importatoare si care include toate costurile unui pret CFR sau CPT pana la granita tarii importatoare, cu diferenta ca riscurile privind marfa pe timpul transportului extern sunt suportate nu de importator ci de exportator, iar daca cel din urma incheie o polita de asigurare, beneficiarul acesteia va fi chiar el.

10.Pretul DES (delivered ex ship).

Este un pret franco-pe nava in portul de destinatie si include toate costurile privind marfa, transportul si asigurarea pana in portul de destinatie, inclusiv cheltuielile de transferare a marfii din calele vasului pe puntea acestuia, in raza de actiune a utilajelor de descarcare.

PE(DES) = PR/PG fara TVA + CSEI + CSEE

unde: CSEI = D + M + T + As + CVE + TVE

CSEE = M + T + As(E)

Pretul DEQ (delivered ex quay).

Este pretul franco pe chei in portul de destinatie, incluzand in plus fata de pretul DES cheltuielile unitare de descarcare a marfii de pe vas, comisioanele vamale de import (CVI) si taxele vamale de import (TVI) in tara importatorului.

PE(DEQ) = PR/PG fara TVA + CSEI + CSEE

unde: CSEI = D + M + T + As + CVE + TVE

CSEE = M + T + As(E) + CVI + TVI

Pretul DDU (delivered duty unpaid).

Este pretul la destinatie fara plata taxelor vamale de import, cu marfa depozitata in spatii corespunzatoare (D), in asteptarea cumparatorului.

PE(DDU) = PR/PG fara TVA + CSEI + CSEE

unde: CSEI = D + M + T + As + CVE + TVE

CSEE = M + T + As(E) + D

Pretul DDP (delivered duty paid).

Este pretul la destinatie cu plata taxelor vamale de import, cu marfa depozitata  corespunzator.

PE(DDP) = PR/PG fara TVA + CSEI + CSEE

unde: CSEI = D + M + T + As + CVE + TVE

CSEE = M + T + As(E) + D + CVI + TVI

Preturile DEQ si DDP in care exportatorul a inclus si taxele vamale de import in tara cumparatorului nu include si TVA din tara importatorului. Obligatia platii TVA aferente importului de marfuri cade in sarcina importatorilor, exigibilitatea TVA fiind la data la care se genereaza drepturile de import pentru bunurile respective.

Preturile de pe piata bursiera

Exista doua categorii de piete bursiere care coexista si se interfereaza:

1-Pietele bursiere in care predomina vanzarea/cumpararea fizica a activelor tranzactionate (actiuni, obligatiuni, marfuri, valute, etc).

Bursele de marfuri din aceasta categorie sunt denumite si piete la disponibil deoarece presupun disponibilitatea cantitatilor de marfuri. Bursele de valori mobiliare presupun transferul proprietatii asupra titlurilor financiare primare ce sunt cotate in perimetrul lor. Tipurile de contracte utilizate sunt contractele de vanzare / cumparare a activelor comerciale sau financiare respective si care din punctul de vedere a finalizarii tranzactiei, respectiv plata / livrarea activului, pot fi contracte spot (la vedere) si contracte forward (la termen). Termenii acestor contracte pot fi nestandardizati sau standardizati, in cel din urma caz negocierea purtandu-se exclusiv cu privire la pret. Contractele sunt intermediate de brokeri specializati iar negocierea pretului se poate face de o maniera privata sau publica (licitatie)

2-Pietele bursiere la care se tranzactioneaza contracte derivate.

Aici 98% din tranzactii au ca obiect contractele in sine, la valoarea lor de piata si numai diferenta de circa 2% se axeaza pe tranzactionarea fizica a activului contractual.

Structural regasim aceasta piata si o putem asambla din componente ale pietelor bursiere propriu - zise (tranzactiile in baza contractelor standardizate futures si optionale) si ale pietelor de tip OTC (tranzactiile in baza contractelor optionale, a contractelor derivate de swap si a altor cateva tipuri de contracte, dar si a derivatelor compuse sau combinatiilor de derivate).

Tranzactiile derulate pe pietele instrumentelor financiare derivate ale burselor sunt:

-Tranzactii comerciale, respectiv acele operatiuni ce se finalizeaza cu vanzarea / cumpararea efectiva, fizica, a activului ce face obiectul contractelor futures, sau a celor optionale.

Tranzactii financiare respectiv cele in care calitatea de vanzator sau cumparator al unei cantitati de marfa fungibila se asuma doar in mod virtual. Vanzarea sau cumpararea se exercita nu asupra marfurilor ce reprezinta activele suport ale acestor contracte derivate, ci chiar asupra contractelor. Nu se tranzactioneaza marfuri, ci contracte derivate, efectul fiind doar anumite rezultate financiare in conturile participantilor.

Reflectand factorii obiectivi ai pietei produsului respectiv precum si ansamblul de informatii relevante despre evolutia probabila a acesteia, preturile formate in bursa pot fi considerate "mai obiective" decat preturile generate de alte tipuri de tranzactii. Din acest motiv ele sunt considerate preturi reprezentative fiind utilizate ca reper si in alte negocieri contractuale. Faptul ca preturile se formeaza in baza unui proces de licitatie publica in care sunt prezente ofertele mai multor vanzatori si cererile mai multor cumparatori, fara a fi permise situatiile ce pot genera preturi artificiale ca urmare a unor pozitii de monopol in sfera productiei sau comercializarii marfurilor in cauza, e de natura sa genereze preturi de echilibru care reflecta conditiile de moment ale pietei.

Pe pietele bursiere la disponibil, categoriile de preturi utilizate sunt preturile tranzactiilor la vedere (preturi spot) si preturile tranzactiilor viitoare ferme, in general pe termen scurt (preturi forward). Pietele bursiere la disponibil joaca un rol important nu numai ca centre ale comertului cu produse fungibile, dar si ca furnizoare de preturi spot. Acestea sunt preturi de referinta atat pentru pietele fizice extrabursiere, cat si pentru stabilirea preturilor in cadrul contractelor forward si futures.

Tranzactiile la disponibil sunt totodata sprijinite de un flux impresionant de informatii de piata vizand productia, consumul, stocurile, factorii ce pot influenta pretul de tranzactionare. In sprijinul acestor preturi spot vin o serie de organizatii internationale, agentii specializate de informatii sau piete traditionale nebursiere.

Eficienta informationala are in vedere asigurarea conditiilor pentru ca toate informatiile relevante pentru formarea pretului sa fie distribuite in mod transparent si echidistant tuturor celor interesati, astfel incat sa se asigure doua dintre preconditiile functionarii normale a pietei bursiere:

-concurenta corecta si sanctionarea tendintelor de a utiliza informatii confidentiale in detrimentul celorlalti participanti.

- suficienta informationala, menita sa asigure descoperirea pretului obiectiv, pe o baza de continuitate. In cazul burselor de marfuri se constata ca impactul informational asupra pretului este chiar mai puternic decat la bursele de valori mobiliare. Cotatiile marfurilor si in principal a celor agricole, inregistreaza variatii mai frecvente si mai ample ca raspuns la factorii meteo - climatici, economici si sociali, decat titlurile primare cotate la bursa. Ele absorb de asemenea intr-o mai mare masura factori internationali si ca atare spectrul informational pe care bursele de marfuri trebuie sa-l asigure este mai vast.

Spre exemplu, pe piata titeiului s-au dezvoltat o serie de piete spot de tip OTC (over - the - counter) in vecinatatea marilor centre mondiale de rafinare si care nu sunt neaparat situate in acelasi loc cu sursele de extractie. Astfel de piete sunt cele din Cushing (Oklahoma), St. James (Louisiana), portul New York, Rotterdam, Singapore, Tokyo. Aceste piete de tranzactii la vedere sunt consolidate de mult timp si folosesc in stabilirea preturilor cateva normative consacrate ale petrolului neprelucrat, cum ar fi North Sea Brent Blend, West Texas Intermediate (WTI) si Dubai.

Petrolul de tip Brent, joaca rolul de pret reper fata de care se stabileste pretul altor tipuri de titei, cum sunt cele din Marea Nordului, Africa de Vest si Zonele mediteraneene. Acest titei este din categoria usor dulce, provenind din zacamintele Brent si Nivian si care este transportat prin conducte la terminalul de petrol Sullom Voe din Insulele Shetland. Aici incarcarea trebuie sa se faca pe un tanc petrolier desemnat cu sapte zile inainte de prima zi de incarcare. Acest tip de incarcatura la vedere este cunoscut sub denumirea de Dated Brent.

Pe pietele la vedere unde se tranzactioneaza alte tipuri de petrol, preturile se exprima sub forma de prima, sau discount fata de pretul Dated Brent. Contractele standard folosite pentru tranzactiile Brent la termen precizeaza ca vanzatorul trebuie sa dea cumparatorului un preaviz de 15 zile. Aceste tranzactii se fac la preturi denumite Brent in 15 zile . Ele sunt tranzactii private, negociate individual, iar preturile sunt influentate de preturile suport furnizate de agentii specializate in cautarea si comunicarea de preturi precum Platt' s, Petroleum Argus, London Oil Reports sau Reuters.

West Texas Intermediate (WTI) descrie o varietate de tipuri de petrol neprelucrat livrate prin conducte la terminalul Cushing din Oklahoma. Aceasta categorie de titeiuri usoare si dulci stau la baza celor mai intens tranzactionate contracte la termen cu produse energetice WTI futures la NYMEX. WTI este totodata folosit ca pret reper pentru alte tipuri de petrol din America de Nord, ale caror preturi sunt stabilite ca diferenta fata de WTI in acelasi fel in care petrolul Brent este folosit in Europa.

O alta sursa importanta de preturi pe piata titeiului o constituie companiile petroliere nationale dintr-o serie de tari producatoare de petrol. Cumparatorii incheie cu aceste companii contracte pe perioade mai lungi de timp la preturi determinate prin intermediul unei formule standard ce stabileste pretul oficial de vanzare. Formula poate avea la baza o normare tipica, cum ar fi Dated Brent, sau o medie de normari la care se aplica un diferential.In fine o sursa extrem de importanta pentru preturile spot, forward si futures ale petrolului neprelucrat sunt preturile oficiale ale OPEC. Desi sunt preturi indicative, sau orientative, ele modeleaza puternic piata internationala prin aceea ca reflecta nemijlocit nivelul ofertei de export a tarilor membre, nivel prin care acesta realizeaza de fapt o politica concertata de pret vis-a-vis de consumatorii de titei.

Preturi orientative oficiale intalnim si pe pietele altor produse, ca de exemplu, cafeaua, cacaoa si zaharul, oferite de organizatiile internationale specializate pe aceste produse (ICO, ICCO si ISO). De asemenea, Banca Mondiala publica lunar listele de preturi Pink Sheet care sintetizeaza preturi medii anuale, trimestriale si lunare pentru o gama larga de marfuri de folosinta imediata, cereale, metale si produse energetice, pe baza preturilor preluate de la numeroase surse.

Pe piata produselor agro - alimentare, cea mai mare piata bursiera la disponibil (dar si de contracte derivate) este Chicago Board of Trade (CBOT).

Cu toate ca bursa din Chicago reflecta in mare masura raportul cerere - oferta de pe piata americana, avand in vedere pozitia SUA de cel mai mare exportator de cereale, preturile de la bursa din Chicago sunt considerate preturi internationale si reprezinta principalul barometru al evolutiei pietei internationale a cerealelor.

Pe piata metalelor industriale bursa cea mai veche, fondata in 1876 si totodata cea mai reprezentativa pentru pietele internationale, este London Metal Exchange (LME),

Mecanismul de tranzactii din cadrul LME prezinta unele deosebiri fata de bursele de marfuri americane. Tranzactiile din cadrul LME se desfasoara atat prin sistemul de licitatii prin strigari, cat si prin intermediul unei retele telefonice inter - firme, ce asigura o piata continua, pe parcursul a 24 de ore. Tranzactiile prin sistemul de licitatii deschise are loc in fiecare zi lucratoare, in doua sesiuni: intre 11,50 a.m. si 1,25 p.m. (GMT), si intre 3,20 p.m. si 5,00 p.m. Aceste sesiuni sunt la randul lor impartite in perioade de 5 minute, pe parcursul carora, se incheie tranzactiile pentru fiecare metal in parte, in cadrul aceluiasi ring. Acest sistem reprezinta o piata intermitenta ("CALL"), spre deosebire de sistemul de tranzactii din cadrul burselor americane, tranzactii ce au loc concomitent pentru toate marfurile listate, dar in ringuri diferite, sistem cunoscut sub numele de sistem continuu de tranzactii.

Preturile anuntate in mod oficial de catre LME sunt preturile de regularizare stabilite de un comitet al acestei burse. Astfel, in timpul sesiunii de dimineata, cel putin trei membri ai acestui comitet sunt prezenti la incheierea tranzactiilor si determina cel mai bun pret de cumparare (bid) si cel mai bun pret de vanzare (ask) pentru fiecare metal in parte, inregistrate la incheierea sesiunii de tranzactii. Preturile zilnice de regularizare, pentru contractele cash, contractele de trei luni si contractele de 15 luni, sunt apoi anuntate oficial si diseminate prin mijloace mass - media. Preturile pentru contractele cu celelalte scadente nu sunt oficial anuntate, dar ele pot fi obtinute prin intermediul brokerilor.

Modul de exprimare a acestor cotatii este de asemenea diferit fata de cotatiile tipice ale preturilor futures. Astfel, contractul la trei luni este singurul contract LME cotat in niveluri absolute ale pretului; celelalte contracte fiind cotate sub forma de spread fata de contractul pe trei luni.

Ca piete importante de tranzactii fizice la vedere si la termen si de formare a unor preturi reprezentative pentru produsele respective pot fi mentionate:

a.)     Pentru cauciucul natural: Bursa de la Kuala Lumpur - Malaysian Rubber Exchange and Licensing Board - unde coteaza circa 15 sortimente de cauciuc natural; Bursa din Singapore; Bursa din Londra

b.)    Pentru zahar: Bursa de Termen din Londra - The United Terminal Sugar Market - unde se tranzactioneaza atat zahar brut, cat si rafinat; Bursa de zahar rafinat din Paris; New York Board of Trade.

c.)     Pentru seminte oleaginoase si uleiuri vegetale: Chicago Board of Trade, bursa la care se realizeaza tranzactii pentru boabe soia, faina de soia, ulei de soia; piata la termen la Rotterdam care, fara a avea organizarea clasica a unei burse da publicitatii cotatii reprezentative pentru principalele sortimente de seminte si uleiuri vegetale comestibile.

d.)    Pentru bumbac: Bursa New York Board of Trade cea mai reprezentativa pentru tranzactii la termen ale bumbacului american cu fibra medie; Bursa din Liverpool, reprezentativa pentru tranzactie pe termen scurt, in cadrul careia sunt cotate 17 sorturi de bumbac din principalele tari exportatoare.

e.)     Pentru piei brute: Piata din Chicago este considerata ca fiind cea mai reprezentativa

Semnificatia pretului futures

Produsele fungibile pot fi comercializate atat pe piata cash(la vedere) cat si pe piata futures(viitoare). Spre deosebire de piata cash unde preturile variaza sensibil functie de calitate sau locatie, pe pietele futures intalnim preturi ce nu se diferentiaza dupa aceste criterii.

Pretul futures reprezinta estimarea curenta a pietei relativ la valoarea viitoare a produsului tranzactionat, la calitatea standard si la locatia bursei respective. Timpul si estimarile sunt cei doi factori ce diferentiaza preturile la vedere (spot) de preturile futures. Dinamica pretului futures aproximeaza dinamica pretului spot si simultan are loc o treptata comvergenta a pretului futures catre pretul spot pe masura trecerii timpului, respectiv a apropierii de limita orizontului de timp pentru care respectivele preturi futures au fost implementate in tranzactiile bursiere. Dinamica relativ paralela a celor doua preturi se explica prin aceea ca factorii ce influenteaza preturile spot afecteaza intr-un mod aproape similar si preturile futures (este corelatia care face posibila implementarea pe pietele futures a tehnicilor de hedging).

Diferenta numerica dintre pretul spot (cash) si pretul futures al aceluiasi produs se numeste "baza". Desi exista un grad ridicat de corelatie intre preturile spot si preturile futures, baza nu este constanta, ea fiind influentata de numerosi factori.

Primul si cel mai important este raportul dintre cerere si oferta. In conditii normale preturile futures ale marfurilor fungibile sunt mai ridicate decat preturile spot, ceea ce defineste o piata normala (oferta de marfa este suficienta atat cerintelor de moment, cat si celor anticipate). Pretul spot face discount fata de pretul futures al celei mai apropiate livrari.

Atunci cand pretul futures este inferior pretului spot, piata este inversata ca rezultat al unei cereri foarte mari pentru livrari immediate pe fondul temerilor legate de insuficienta ofertei in viitor. Pretul spot face premium fata de pretul futures (independent de cheltuielile de finantare si pastrare a marfii pe perioada respectiva).

Baza este deasemenea influentata de sezonalitatea unor produse, avand tendinta de a creste in perioadele cu surplus de marfa si de a scadea pe masura reducerii ofertei. De exemplu pe o piata normala a graului, pretul lui spot tinde sa scada mai rapid decat pretul lui futures pe parcursul perioadei de recoltare, datorita surplusului brusc de oferta, ceea ce largeste baza. Odata cu finalizarea recoltarii presiunea ofertei scade si baza incepe sa se ingusteze. Variatia bazei rezulta astfel fie din scaderea mai rapida, fie din cresterea mai rapida a preturilor spot comparativ cu cele futures.

Pe o piata normala cu oferta adecvata, pretul futures al marfii va fi aproximativ egal cu pretul spot (cash) la care se adauga:

dobanda aferenta finantarii cumpararii la pret spot a unei unitati de marfa;

costul pastrarii unei unitati de marfa (depozitare si asigurare) pe perioada respectiva de timp.

Formula de calcul a pretului futures (denumita si ecuatia cost-of-carry) va fi:

F = S + Sdt/365 + Spt/365

unde: S - pretul spot al marfii

d - rata dobanzii

p - rata costurilor unitare de pastrare

t - durata de timp intre cumpararea cash a marfii si livrarea ei futures

Aceasta formula poate fi aplicata cu succes pe perioade scurte de timp. Pentru perioade mai lungi devine mai exacta formula ce utilizeaza rata compusa a dobanzii, respectiv:

F = Se^{(r+p) t/365}

Aceste corelatii intre pretul spot (cash) si pretul futures nu sunt doar teoretice ci se urmaresc si se realizeaza concret si in ringul bursei prin interventia lucrativa, in scop de profit, a celor care, sesizand abaterile, initiaza operatiuni de arbitraj.

Preturile din domeniul constructiilor

In constructii se practica urmatoarele categorii de preturi:

pretul pe articolul de deviz

preturi de deviz pe categorii de lucrari

preturi de deviz pe obiecte de constructii

pretul de deviz general al obiectivului de constructii

a)     Pretul pe articolul de deviz se stabileste pe unitatea de pe articol de deviz (articol de lucrari) care reprezinta lucrarea elementara de constructii prevazuta in proiectul de executie. Se folosesc urmatoarele elemente:

norma de deviz privind consumurile de materiale, manopera, utilaje si transport;

preturile si tarifele practicate pentru consumurile respective.

Pretul pe articolul de deviz se prezinta in doua componente:

expresia structurala, cuprinzand valorile banesti pe unitatea fizica de articol de deviz pentru cele patru categorii de consumuri directe (materiale, manopera, utilaje si transport);

expresia globala, reprezentand suma celor patru componente structurale.

Pretul pe articolul de deviz nu este un pret propriu-zis deoarece cuprinde numai elemente de cost, fiind utilizat ca instrument de evaluare a costurilor directe ale lucrarilor elementare de constructii.

b)    Preturile de deviz pe categorii de lucrari

Categoriile de lucrari reprezinta grupele de lucrari de constructii-montaj cu caracteristici comune, delimitate pe baza unor criterii precum functionalitatea, destinatia sau natura lucrarilor (de exemplu: lucrari de constructii industriale, energetice, etc. lucrari de instalatii sanitare, electrice, termice,etc.)

Devizul pe categorii de lucrari cuprinde urmatoarele capitole:

Capitolul I: Cheltuieli directe

Se evidentiaza costurilor directe ale lucrarilor elementare de constructii si alte cheltuieli.

Capitolul II: Cheltuieli indirecte

Se stabilesc prin aplicarea unei cote procentuale la totalul capitolului I. Cota se diferentiaza pe tipuri de categorii de lucrari si pe modalitati de executare a lucrarilor (regie sau antrepriza).

Capitolul III: Cheltuieli pentru introducerea tehnicii noi si plata taxelor aferente terenurilor.

Se stabilesc prin aplicarea unei cote procentuale la totalul capitolelor I si II.

Capitolul IV: Profitul constructorului

Se calculeaza prin aplicarea unei rate de rentabilitate, apreciata de proiectant si de constructor, la totalul cumulat al capitolelor I,II si III.

Valoarea totala a devizului pe categoria de lucrari = Total  capitole I+II+III+IV.

c)     Devizul pe obiecte de constructii.

Se stabileste prin insumarea devizelor pe categorii de lucrari si calcularea taxei pe valoarea adaugata.

d)    Devizul general al obiectivului de investitii.

Acest deviz reflecta intregul volum de cheltuieli pentru realizarea obiectivului de investitii, de la faza de proiectare si pana la darea in folosinta si atingerea parametrilor proiectati. Devizul general evalueaza aceste cheltuieli ca limita maxima. Depasirea lor genereaza pierderi suportate de constructor. Devizul general reflecta relatiile contractuale dintre beneficiarul obiectivului de investitii si mai multi parteneri: proiectanti, constructori, furnizori,etc.

Structura devizului general se prezinta astfel:

PARTEA I Capitolul I Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

Capitolul II Cheltuieli pentru realizarea infrastructurii obiectivului

Capitolul III Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

Capitolul IV Cheltuieli pentru investitia de baza

Capitolul V Alte cheltuieli

Capitolul VI Cheltuieli pentru darea in exploatare

PARTEA II Valoarea ramasa actualizata a mijloacelor fixe existente incluse in cadrul obiectivului

PARTEA III    Fondul de rulment necesar inceperii productiei

TOTAL GENERAL

Preturile serviciilor

In orice economie exista o paleta foarte diversificata de servicii ale caror preturi poarta denumiri specifice precum:

tarife: la serviciile profesionale, de transport, turism, furnizare de energie electrica sau termica,etc.

comisioane: la serviciile bancare, de intermediere financiara pe piata de capital, etc.

prime: la serviciile de asigurare si reasigurare, la unele servicii profesionale.

a)     Tarifele

Natura economica a pretului si a tarifului este aceeasi, specificul tarifului rezultand din faptul ca se refera la servicii prestate iar productia si consumul acestora au loc de cele mai multe ori concomitent. Serviciile nefacand obiectul circulatiei marfurilor, in continutul tarifelor nu se includ cheltuieli de desfacere si nici adaos comercial.

Serviciile pot fi productive, neproductive sau mixte (de gospodarie comunala, apa, energie electrica etc.).

Corespunzator acestora si tarifele pot avea caracterul unor preturi cu ridicata (pentru serviciile productive) sau caracterul unor preturi cu amanuntul (pentru serviciile neproductive).

Tarifele se pot grupa functie de particularitatile activitatii, ale consumului de munca si de natura serviciilor prestate. Spre exemplu:

Tarifele pentru servicii personale cuprind tarifele serviciilor personale de igiena corporala, de reparatii, de usurare a muncilor gospodaresti, de croitorie, de comenzi on-line pentru diverse produse, etc.

Tarifele pentru servicii cu caracter de masa:

tarifele pentru transportul de marfuri si calatori cu milloace de transport terestru, aerian, maritim sau fluvial

tarifele serviciilor de gospodarie comunala si locativa, respectiv pentru energia electrica si termica

tarifele pentru alte servicii cu caracter de masa: posta, telecomunicatii

Tarifele pentru servicii cu caracter de creatie-inovatie: tarifele serviciilor de cercetare, proiectare, programare, informatica, management, modelare, marketing, implementarea de noi tehnologii, elaborarea si comercializarea de brevete de inventii, inovatii si marci, perfectionarea pregatirii cadrelor sau lucratorilor,etc.

Tarifele din turism si alimentatia publica: pentru cazare, inchirieri de echipament de sport si distractie, inchirieri de masini si facilitati, tarife pentru transport sau alte servicii (room-service, comisioane, curierat etc.)

Tarifele pentru servicii in activitatea din agricultura: pentru lucrari agricole mecanizate, pentru transportul recoltelor si produselor agro-alimentare, pentru servicii de decontaminare a solului, de izolare a focarelor de infectii si boli ale animalelor sau culturilor, etc.

b)    Comisioanele

Comisioanele sunt preturi in special ale serviciilor financiar-bancare, de intermediere si reprezentare si care se detaliaza pe categorii de institutii si pe tipuri de servicii oferite clientelei. Spe exemplu bancile comerciale practica niveluri diferentiate de comisioane pentru deschidere de conturi, operatiuni in cont, operatiuni de schimb valutar, analiza dosarului de credit sau a proiectului de investitii, oferta de carduri de debit sau credit,etc.

Societatile de servicii si investitii financiare, bancile de investitii sau societatile de brokeraj solicita comisioane fixe sau negociabile pentru intermedierea plasamentului sau investitiei in titluri financiare, pentru initierea sau finalizarea operatiunilor de bursa, pentru furnizarea de informatii si studii de piata, pentru gestionarea unor portofolii de titluri primare sau derivate, etc.

c)     Primele

Primele sunt preturi practicate la o serie de servicii specializate precum:

asigurarile private (deci nu sociale) de bunuri, persoane si raspundere civila

reasigurarea asiguratorilor la societati de reasigurare prin cedarea unei parti a riscurilor subscrise si a primelor incasate

rezervarea drepturilor conferite de contractele optionale simple sau compuse tranzactionate pe pietele bursiere sau extrabursiere.