 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» management strategic
» Colectarea informatiei pentru management strategic
|
|
Colectarea informatiilor privind concurentii |
|
| O categorie importanta a cercetarilor de management este focalizata in mod particular pe comportamentul concurentilor. Acestia transmit numeroase semnale semnificative pe baza carora se construieste decizia strategica proprie. O apreciere generala rezonabila, bazata pe cunoasterea realitatii mediului de afaceri, ar fi ca informatiile despre concurenti au prioritate fata de informatiile privind mediul intern, considerat aprioric cunoscut, sau fata de cele care privesc fenomene generale cu semnificatii strategice. Demonstratia indirecta a veridicitatii acestei afirmatii este facuta de numeroasele referinte la ceea ce se gaseste in literatura de specialitate sub titlul competitive intelligence in limba engleza sau surveillance strategique in limba franceza. Traduce Informatiile concurentiale se pot obtine intr-o maniera informala si aleatoare dintr-o multime de surse, incepand cu cele furnizate de consumatorii, furnizorii sau membrii organizatiei ce constituie obiectul de studiu si terminand cu cele generale privind aria de interes a acesteia, colectate, de exemplu, la conferinte sau de pe Internet. Aceasta maniera de actiune este specifica organizatiilor mici sau celor ce opereaza in conditii speciale in care statu-quoul concurential este sil. Organizatiile mari sau cele ce opereaza in medii turbulente, ca si statele ce deruleaza programe globale de expansiune economica, realizeaza colectarea informatiilor concurentiale pe baza unui program formal, prin intermediul unor elemente de structura organizationala specializate in astfel de operatiuni, ca si in protectia informatiilor proprii. Marile companii americane sau japoneze, dar si ale altor state isi antreneaza tot personalul pentru a recunoaste si a colecta informatiile concurentiale utile si cheltuiesc, pe an ce trece, tot mai mult pentru crearea unor programe software specializate in supravegherea mediului si colectarea informatiilor folosind oportunitatile Internetului. De fapt, utilizarea acestui mijloc informational special care este Internetul genereaza un set st de probleme, tehnici si elemente de analizat, depasind cu mult spatiul alocat, intr-o viziune practica, pentru acest subiect in prezenta lucrare. Sursele de informatii concurentiale sunt clasate teoretic in trei categorii (Niculescu si Lalette, 1999). » Informatiile albe" sunt cele disponibile fara restrictii, excluzand platirea unei taxe de acces. » Informatiile gri" sunt cele considerate sensibile, pentru ca nu sunt disponibile in mod curent, dar se pot obtine in urma unor cercetari specializate, fara a genera probleme de natura legala, existand insa posibilitatea sa apara probleme de natura etica. » Informatiile negre" sunt cele considerate secrete, fiind disponibile doar in conditii de autorizare prezute legal, sau cele provenite din surse ilegale. Miza colectarii acestui gen de informatii este atat de mare, incat de multe ori se trece constient si premeditat la spionaj industrial. Trecerea se face rapid si este facilitata de dificultatea de a trasa granite intre anumite tipuri de colectare si spionaj, ca si de incurajarea tacita care exista la nivelul mediului politico-legal sau cultural in anumite state. Odata ce apar anumite practici in acest domeniu, ele se difuzeaza rapid, exploatand cu multa eficacitate vidul legislativ" evidentiat de noutatea lor. Contracararea lor este realizata prin dezvoltarea eticii in afaceri, dar si a unei legislatii specializate, ce este actualizata periodic pentru a astupa bresele create de noile infractiuni de acest tip. De exemplu, Wheelen si Hunger (2006) mentioneaza ca 28 PRACTICI DE MANAGEMENT STRATBC3C legislatia americana contine din 1996 o lege care pedepseste cu amenda si prire de libertate orice furt al unor informatii pentru care s-au facut eforturi rezonabile" pentru a fi pastrate secrete. Pe de alta parte, nu mai este un secret implicarea marilor state, in frunte cu SUA, in crearea unor sisteme nationale de spionaj, inclusiv cu un puternic segment industrial, pentru a furniza antaje concurentiale firmelor apartinand statelor respective. Pentru furnizarea unor informatii albe", sunt disponibile numeroase surse guvernamentale sau alte surse publice care n Eluarea surselor de informatii, ca si a informatiilor in sine, se face utilizand o serie de scari, de regula in cinci trepte. Conform unei astfel de abordari, o informatie Al prezinta cea mai buna calitate, iar E5 se afla la polul opus. Se recomanda ca informatiile asociate unui studiu sa mentioneze, alaturi de sursa, si calificativul informatiei. De regula, sursele guvernamentale, oficiale si institutionalizate sunt cotate in categoria A, iar informatiile difuzate sunt din categoriile superioare de la 1 la 3, cu probabilitate mai mica in partea inferioara a scalei. Situatia este insa radical schimbata pentru marea majoritate a site-urilor existente pe Web, fiind foarte frecvente informatiile dubioase si din surse probabil necredibile, ceea ce indeamna la prudenta. Mai mult, situatia este si mai nefavorabila atunci cand se folosesc aceleasi mijloace pentru inducerea premeditata in eroare a celor ce cauta un anumit tip de informatii. Daca la modul general colectarea informatiilor privind mediul concurential poate fi legata de segmente de piata sau de tendinta acesteia, in particular intereseaza monitorizarea concurentilor. Dintre acestia intereseaza, in mod special, cei care sunt apropiati din punctul de vedere al caracteristicilor de operare, cum ar fi piata geografica, segmentul de piata, strategia urmata etc. Firmele mari, care poseda resursele necesare si pentru care miza este deosebita, monitorizeaza intregul mediu managerial, incercand sa sesizeze amenintarile marilor concurenti, dar si oportunitatile Manualele ofera liste lungi de intrebari la care ar trebui sa se raspunda pentru a se considera ca se face o monitorizare serioasa a concurentilor. Raspunsurile la aceste intrebari ghideaza in mod practic utilizarea intregului arsenal de instrumente strategice, chiar daca nu se recunoaste explicit acest lucru. De exemplu, analiza declaratiei misiunii se face andu-se in vedere calitatea declaratiilor concurentilor, in timp ce analiza lantului lorii, benchmarking-ul sau analiza SWOT au sens doar prin raportare la concurenti. Altfel spus, utilizarea acestor instrumente se poate face doar daca exista suficiente informatii concurentiale. O atentie speciala trebuie acordata si semnalelor slabe" ale concurentilor, dar selectarea acestora este dificila, iar utilizarea e riscanta. Eliminarea prematura a unei informatii asociate unui astfel de semnal poate insemna neglijarea unui concurent capabil sa ofere surprize. Considerarea sa ca fiind o premisa a formularii unei strategii poate genera dezantaje majore daca semnalul a fost o stratagema. Faptul ca acest subiect este de un interes deosebit in practica strategica este reliefat de numarul mare de carti dedicate acestei teme in ultimii ani, in titlurile carora se gaseste sintagma competitive intelligence, dar si a revistelor cum este Competitive Intelligence Review. Alaturi de acestea, exista o serie de site-uri de tip A, cum ar fi www.ecnext.com sau www.euromonitor.com, citate de ghidul de afaceri Business : The Ultimate Resource (2002), care ofera informatii concurentiale, inclusiv statistici si rapoarte de piata. Numarul publicatiilor de toate tipurile, ca si al site-urilor ce sunt dedicate cercetarilor de piata si marketing, se poate ridica la cate sute. Chiar si listele celor mai cunoscute titluri sunt consistente. Cercetatorului sau celui interesat le ramane sa aprecieze calitatea informatiilor si sa le raporteze la costurile implicate de utilizarea sursei alese. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
