 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» management strategic
» Colectarea informatiei pentru management strategic
|
|
Informatia si cadrul general al cercetarii de management |
|
| Orice actiune asociata realizarii unei strategii - analiza mediului extern sau intern, formularea alternatilor strategice, evaluarea situatiei etc. - este bazata pe utilizarea informatiilor. De calitatea informatiilor va depinde calitatea rezultatelor obtinute in urma actiunii. Acest fapt apare "cu semn schimbat" chiar si atunci cand o strategie este fundamentata pe o viziune a intreprinzatorului, astfel incat el ignora creator abordarea clasica si alege solutia opusa a ceea ce se considera a fi deja demonstrat ca fiind the best practice. Sub o forma sau alta, actiunea respectiva reprezinta o cercetare de management, ceea ce sugereaza un set de caracteristici, dar si o schema de abordare descrisa relativ frecnt in manualele de . modul in care cercetatorii colecteaza cunostintele specifice altor discipline, de unde caracterul transdisciplinar al demersului, ceea ce inseamna imposibilitatea reducerii la o suma a partilor generate de disciplinele asociate; . faptul ca managerii sunt persoane cu putin timp disponibil si interesate, intelegand prin acestea ca vor sprijini cercetarea doar in masura in care exista un avantaj personal sau comercial; . cercetarea trebuie sa aiba consecinte practice. Distinctivitatea este accentuata de caracterul aplicativ prin excelenta al cercetarii, ceea ce inseamna un scop asociat rezolvarii unei probleme, dar si un context restrictiv asociat resurselor utilizate si timpului afectat acesteia. Cercetarea este un proces derulat in mai multe etape. Chiar daca nu exista o unanimitate a parerilor privind numarul etapelor, multe manuale recomanda forme apropiate urmatoarei liste: 1. formularea subiectului; 2. documentarea privind stadiul cunoasterii subiectului, utilizand literatura de specialitate; 3. alegerea unei metode (strategii) de lucru; 4. colectarea informatiilor; 5. prelucrarea si analiza informatiilor; 6. formularea concluziilor si explicarea limitelor cercetarii. Desi exista o schema a procesului, iar fiecare etapa este abordata cu elemente tehnice care au fost acceptate ca fiind riguroase din punctul de dere al teoriei si metodologiei si validate de practica, fiecare cercetare in domeniul managementului trebuie derulata prudent, cu considerarea specificului disciplinei si subiectului. in cazul managementului strategic, este de remarcat faptul ca subiectul de cercetat este mai puternic individualizat decat cele asociate functiilor organizatiei sau oricarui subsistem al acesteia, fapt ce intareste distinctivitatea cercetarii. Atat etapizarea generala a procesului de cercetare, cat si caracteristicile cercetarii de management evidentiaza necesitatea ca activitatea de colectare a informatiilor sa fie precedata de o definire clara a subiectului de cercetat. in cazul in care cercetarea este asociata practicarii managementului unei organizatii reale, atunci subiectul dobandeste trasaturi suplimentare fata de cazul cercetarii academice. Principalele trasaturi ar fi: . subiectul nu este decat rareori ales, cel mai frecnt fiind impus de o situatie existenta perceputa ca fiind o amenintare, imediata sau potentiala; . rezolvarea se bazeaza pe utilizarea unor informatii incomplete intr-un interval de timp limitat; . cel putin o parte a informatiilor necesare cercetarii apartin unor terti, care le protejeaza si au interese contrare cercetatorului; . miza rezolvarii problemei asociate este competitivitatea sau chiar existenta organizatiei. Miza mentionata se pastreaza chiar si atunci cand organizatia s-ar spune ca detine initiativa, adoptand o atitudine de tip prospectiv pentru generarea unor idei noi, a unor produse sau afaceri. Presupunand ca prelucrarea informatiei pentru analiza si interpretare se va face intr-un mod ideal, calitatea intregului proces va depinde de calitatea informatiei de intrare. Aceasta devine decisiva pentru succesul intregului proces de cercetare. Ca si in cazul a numeroase elemente metodologice si instrumentare din management, in colectarea informatiilor nu exista proceduri sau "retete" general valabile. Cand informatiile sunt colectate pentru un subiect de management strategic, situatia este specifica unei decizii neprogramate, adica are caracteristicile unei decizii irepeile. Modelele construite sunt de "unica folosinta", pentru ca situatia nu va mai aparea in parametrii respectivi. in plus, ultimele doua decenii se caracterizeaza prin procese economice si sociopolitice discontinue (Drucker, 1999). Manualele de management, care prezinta abordari clasice bazate pe rationalitatea economica, enunta liste de conditii (atribute) pe care informatia ar trebui sa le indeplineasca pentru a fi considerata adecvata si utilizabila intr-o cercetare considerata ca fiind un demers de tip analitic-rational. insa practica managementului strategic arata ca se opereaza cu o informatie cu un numar redus de atribute fata de modelul ideal, in principal datorita faptului ca factorul timp apare ca o restrictie. Daca s-ar face abstractie de faptul ca exista o limita de timp a cercetarii, atunci s-ar putea astepta pana cand informatia dobandeste caracteristicile dorite. Realitatea arata ca in activitatile asociate managementului strategic se proceseaza cantitati mari de informatie de slaba calitate, adica avand un numar redus de atribute. Dupa 1975 se discuta de "semnale slabe", plecandu-se de la ipoteza ca aparitia unei schimbari importante nu este spontana, ci precedata de acestea. in acest context, apare urmatorul paradox: daca se asteapta o informatie adecvata, exista riscul aparitiei unei situatii de criza care gaseste organizatia nepregatita sa reactioneze in directia unei adaptari rapide, iar daca se accepta o informatie vaga, exista riscul unui raspuns nepotrivit ce genereaza ube (Ansoff si McDonnell, 1990). Sintagma colectarea informatiilor trebuie perceputa in sens larg, fara o limitare stricta la etapa a patra a procesului general listat anterior. in fond, s-ar putea observa ca ea este disipata in toate etapele procesului. Chiar generarea subiectului presupune o raportare ativa la un referential, ceea ce presupune informatii, iar formularea implica o raportare la o schema teoretica ce este cunoscuta. in mod evident documentarea privind stadiul cunoasterii subiectului reprezinta partea laborioasa a colectarii informatiilor, in timp ce colectarea informatiilor specifice reprezinta partea dificila, pentru ca este afectata de numeroase tipuri de restrictii - acces, costuri, timp sau chiar dileme etice. Documentarea privind stadiul cunoasterii subiectului consta intr-o inntariere critica a ceea ce este consemnat in literatura de specialitate. Intereseaza ceea ce s-a realizat in domeniul de interes, dar si ceea ce este consemnat ca fiind in desfasurare. Procesul de documentare poate fi modelat sub forme diferite. Sauders, Lewis si Thornhill (2003) propun un model de "spirala iterativa" cu mai multe bucle, in care un numar de etape sunt parcurse iterativ. Bucla propusa dupa definirea obiectilor cercetarii consta in urmatoarele etape : . definirea parametrilor documentarii; . generarea cuvintelor-cheie pentru cautare; . cautarea literaturii de interes ; . obtinerea literaturii dorite; . evaluarea informatiilor obtinute ; . inregistrarea informatiilor; . generarea unui set nou de cuvinte-cheie ; . trierea informatiilor colectate ; . redefinirea parametrilor. Bucla initiala este apoi continuata pe acest model cu cateva niluri suplimentare pana la obtinerea rezultatelor dorite. Documentarea trebuie sa reprezinte o abordare critica a cercetatorului, ceea ce ar presupune alegerea autorilor recunoscuti in domeniul cercetat, tratarea obiectiva a elementelor pro sau contra ideilor sale, argumentarea intr-o maniera logica folosind elemente valide, ca si distinctia clara intre fapte si opinii (Dees, 2000). Sursele de informatii asociate literaturii de specialitate sunt actualmente clasificate in trei mari categorii - primare, secundare si tertiare, cu concretizari materiale specifice. Literatura primara reprezinta toate materialele scrise ce concretizeaza sub aceasta forma rezultatele unei activitati. Aceasta poate include materiale care nu sunt destinate publicului sau publicarii, dar si documente oficiale de firma sau gurnamentale. Multe dintre aceste categorii de materiale sunt dificil de urmarit si de citat ca sursa rificabila de informatii. Literatura secundara este reprezentata de publicatii cu larga difuzare destinate publicului, cum ar fi produsele de presa cu aparitie regulata - ziare, reviste s.a. - sau cartile. Sursele secundare sunt usor de urmarit si sunt inntariate in literatura tertiara. Literatura tertiara este reprezentata de asa-numitele instrumente de cautare destinate identificarii surselor din primele doua categorii. Logica documentarii utilizand literatura de specialitate impune ca procesul de cautare sa fie precedat de definirea parametrilor cautarii si de generarea cuvintelor-cheie care ghideaza cercetarea. Pentru a inlocui o discutie deschisa a subiectului cercetarii intr-un cerc larg de specialisti, ceea ce ar fi de dorit, dar ar fi dificil de pus in practica, se poate opta pentru o abordare prin tehnici decizionale de grup, grupul fiind constituit din expertii organizatiei. Definirea parametrilor de cautare inseamna o delimitare a ariei de interes pe baza unor elemente tehnice asociate cautarii sau a unor elemente dictate de tipul subiectului cercetarii. Se recomanda clarificarea urmatoarelor elemente (Bell, 1999): . limba utilizata (de exemplu, romana si engleza); . domeniul subiectului (de exemplu, marketing); . tipul de afacere (de exemplu, retail); . aria geografica (de exemplu, Romania); . intervalul de timp in care a aparut sursa de informatii (de exemplu, ultimii 15 ani); . tipul de literatura (de exemplu, reviste si ziare). Intre parametrii listati trebuie sa existe o relativa corelatie care sa focalizeze cautarea intr-un mod rezonabil. Definirea lor prea ingusta ar putea genera un numar redus de informatii, pe cand o definire larga - de exemplu, prin marirea numarului de ani sau de limbi utilizate - ar putea crea o masa imensa de informatii redundante, dificil de sistematizat si de utilizat. in cazul Romaniei, restrangerile privind limba, aria geografica si intervalul de aparitie apar ca normale in domeniul managementului. Generarea cuvintelor-cheie este partea cea mai importanta in procesul de cautare (Bell, 1999). Desi exista un set de tehnici de cautare a acestor cuvinte - discutii, brainstorming, arbore de relevanta, lecturi anterioare, dictionare etc. - cel mai adesea numele autorilor asociati subiectului cercetarii constituie un b Schema generala de cautare presupunea in mod traditional demararea cautarii la nilul surselor tertiare, apoi se trecea la cele secundare, inserandu-se elementele secundare deja cunoscute. Actualmente cautarea incepe prin utilizarea Internetului, cu ajutorul acestuia delimitandu-se rapid aria de cautare, in special la nilul resurselor secundare. Referintele oferite de publicatii se constituie apoi in rigi de legatura. Sursele literare tertiare sunt reprezentate de publicatii de tip index sau rezumat. Prin index se intelege in acest caz o lista de articole clasificate pe baza unuia sau a mai multor criterii (entual, in "cascada"). Criteriile de clasificare pot fi: autorul, data publicarii, titlul articolului, titlul publicatiei in care apare articolul si pozitionarea sa, data publicarii etc. Rezumatul face, in plus, o descriere sumara a articolului. Exista numeroase categorii de indexuri. Acestea pot face referire la teze de doctorat (disertatii), rapoarte oficiale ale unor organizatii, rapoarte de cercetare, conferinte si congrese, carti aparute, citari ale unor subiecte sau autori etc. Ele se gasesc sub forma tiparita sau in forma electronica, disponibile pe CD-ROM sau on-line, formand asa-numitele "baze de date". Nilul de dezvoltare a sistemului de indexuri este diferit de la tara la tara. Cum in Romania nilul celor autohtone este modest, cautarile sunt orientate, de regula, spre sistemele de indexuri de limba engleza. Pentru management se prefera cele americane si britanice, intrucat cercetarile cele mai importante apar in literatura de limba engleza. Prin modul de organizare a literaturii tertiare, este evident ca accesul cel mai facil se face prin Internet. Se incepe cu utilizarea cuvintelor-cheie, apoi se identifica sursa index. De aici se retin toate datele de identificare ale articolului relevant pentru cercetare. Unele dintre surse se pot accesa gratuit, altele impun o taxa (uzual de tip abonament). Exista numeroase edituri care ofera pe site-ul lor liste consistente de carti si alte publicatii de specialitate. Exceleaza in oferta librariile pe Internet, dintre care cea mai cunoscuta este cea numita Amazon. Din ambele categorii de distribuitori de informatii se pot lista zeci de nume si adrese electronice, cele mai populare fiind cele de limba engleza. Internetul reprezinta azi "piesa de rezistenta" a surselor literare secundare. Dimensiunea, viteza de crestere si multe alte caracteristici sugereaza ca problema cea mai importanta a utilizarii informatiilor va fi cea a selectarii celor utile scopului propus dintr-o masa imensa de informatii disponibile, dar slab structurate si nefiltrate. Desi exista indrumare de utilizare cu o actualizare frecnta, totusi viteza de variatie a masei de informatii disponibile prin Internet este atat de mare, incat aceste indrumari devin perimate "peste noapte". Pentru a putea opera in imensitatea informationala a Internetului, se folosesc servicii de cautare concepute special pentru aceasta retea. Trebuie specificat faptul ca cele mai performante servicii de cautare actuale acopera doar o treime din retea. Instrumentele specifice se pot clasifica in doua mari grupe - "motoare de cautare" si "directoare" (Prutianu, Anastasiei si Jijie, 2005) - sau, daca divizarea este mai pronuntata (Sauders, Lewis si Thornhill, 2003), in: . motoare generale; . metamotoare; . motoare specializate; . directoare de subiecte.In Romania exista instrumente de cautare cum sunt Edison (http: //www.edison.ro) si Trafic (http: //www.trafic.ro), citate de Prutianu, Anastasiei si Jijie (2005). Aceiasi autori dedica mai multe ini de sugestii tehnice mai detaliate cercetarii primare si secundare pe Internet, in asociere cu subiecte de marketing. Trebuie remarcat si faptul ca liderul mondial Google prezinta o interfata si in limba romana, iar pe de alta parte, cei interesati sa caute au, de regula, competente lingvistice in engleza, franceza sau germana, astfel incat este usor sa-si largeasca orizontul de cautare.In finalul acestei etape se obtine o lista de elemente de natura literara, in principal carti si diferite tipuri de articole. Pe baza acesteia se colecteaza piesele materiale -carti, CD-uri etc. Literatura selectata este apoi evaluata, ceea ce inseamna ca se apreciaza relevanta fiecarui element prin prisma subiectului ales. Urmeaza decizia dificila prin care se apreciaza daca informatia colectata este suficienta sau cautarea trebuie continuata si cantitatea de informatie marita. Documentarea odata terminata, se va trece la alegerea modului de abordare a cercetarii. Este posibil ca pe baza documentarii sa existe deja o preformare a acestui mod. Altfel spus, anumite subiecte este posibil sa ceara un anumit mod de tratare ce rezulta in urma documentarii.Intr-un caz concret cercetarea ar putea insemna alegerea unei combinatii cu reprezentare in fiecare dintre cele cinci clase enuntate anterior. Chiar daca anumite optiuni au o frecnta mai mare de utilizare in anumite categorii de cercetari, acest lucru nu inseamna ca o optiune data este mai buna decat alta. in mod evident, nu se poate discuta nici de o cea mai buna optiune daca se face abstractie de determinarea contextuala. Pe de alta parte, combinatia realizata trebuie sa reflecte o logica a cercetarii impusa de un subiect dat, ceea ce semnifica imposibilitatea utilizarii oricarei combinatii posibile. Pentru subiectul paragrafului prezent intereseaza in continuare doar metodele de colectare a datelor. Metodele listate sunt utilizate pe scara larga si, in consecinta, exista o imagine foarte clara asupra tuturor detaliilor tehnice- mod de derulare, modelare matematica, performante etc. -, asupra avantajelor si dezavantajelor lor, ca si a costurilor asociate sau a implicatiilor de natura socioumana. Practica arata ca, in procesul de colectare a informatiilor pentru anumite tipuri de cercetare sau subiecte de cercetat, este mai avantajos de utilizat o anumita metoda si o anumita tehnica. Prin majoritatea metodelor listate sunt colectate informatii primare. Acestea se refera in mod direct la subiectul de cercetare ales prin raportare la un context prezent, in cazul utilizarii informatiilor secundare, contextul de referinta este altul. Aceste informatii au fost deja analizate in asociere cu subiectul original pentru care au avut un caracter primar. Chiar daca accesul la informatiile secundare implica uzual plata unei taxe, in final costurile asociate acestei optiuni pot fi mai mari decat cele pentru generarea unor informatii similare primare. Informatiile colectate sunt utilizate in faza urmatoare pentru realizarea analizei finale. Analiza se divide in doua mari categorii - analiza cantitativa si analiza calitativa. Practic, orice cercetare implica aspecte cantitati sau contine elemente ce pot fi cuantificate. Pe de alta parte, desi datele calitati inseamna semnificatii asociate cuvintelor, analiza calitativa impune o conceptualizare si o clasificare a acestora in categorii, astfel ca la momentul actual se pot utiliza instrumente software de analiza. Faza de analiza reprezinta o etapa cu caracter preponderent tehnic. Elementele prescripti asociate unei tehnici lasa un loc relativ ingust pentru abordari inovati. Algoritmii au justificari matematice si metodologice solide. Chiar si in aceste conditii este esentiala pastrarea unui simt critic al cercetarii pentru a sesiza aparitia unor erori tehnice, a unor inadrtente de continut sau pentru a genera o explicatie rezonabila a rezultatelor. Cum managementul este perceput ca avand o utilitate operationala directa, intereseaza in ce masura rezultatele obtinute pot fi folosite pentru rezolvarea unor situatii viitoare, in cazul managementului strategic, dezideratul este si mai dificil de satisfacut, pentru ca viitorul inseamna un orizont uzual de trei-cinci ani. Anumite subiecte de cercetare, ca si analizele cantitati asociate, permit nu numai o explicare a trecutului, ci si o proiectie a unor situatii viitoare. De regula, identificarea unor legaturi cauzale sau a unei legaturi intre variabile este utilizata pentru construirea unei predictii. Ceea ce intereseaza intr-adevar in cazul managementului strategic este constructia viitorului. Exista, pe de o parte, o reactie de evitare a erorilor trecutului, iar pe de alta parte, se cauta o miscare inovatoare care sa surprinda concurenta si sa asigure un avantaj. Ambele tendinte sunt de natura a crea o discontinuitate intre trecut si viitor. Pentru cazul situatiilor in care exista continuitate, rezultatele unei analize cantitati pot fi utilizate pentru identificarea tendintei (trendului). Dincolo de schema de cercetare prezentata anterior, careia i s-ar putea reprosa generalitatea si viziunea accentuat teoretica, exista si abordari mai pragmatice ale celor care se ocupa in special de cercetari aplicati de management strategic, mai ales analize diagnostice. Conform unei astfel de viziuni, sunt esentiale fiabilitatea si pertinenta informatiilor, ca si timpul si costurile de colectare. Constrangerile respecti sunt respectate, daca in colectarea informatiilor se respecta cateva principii simple (Atamer si Calori, 1993): . se incepe cu sursele de informatii cele mai accesibile; . sursele mai dificile se utilizeaza doar pentru aprofundarea problemelor-cheie deja identificate; . informatiile se filtreaza pentru a ameliora fiabilitatea analizelor privind problemele--cheie; . se realizeaza o conectare a aspectelor cantitati si a celor calitati.In final, rezultatul cercetarii este adaptat contextului care a generat-o. Informatiile colectate constituie materia prima pentru utilizarea unui instrument de prognoza. Nu exista o unanimitate a parerilor in aprecierea unei clasificari a acuratetei metodelor cantitati ate cu metodele calitati. Uneori diferentele obtinute cu metode diferite sunt minime. Totusi, pentru prognozarea mediului sociopolitic, tehnologic sau legal, abordarile intuiti raman singurele instrumente cu utilitate practica. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
