 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» management strategic
» Colectarea informatiei pentru management strategic
|
|
Particularitati in colectarea informatiilor in romania |
|
| O raportare a elementelor teoretice expuse anterior la situatia actuala a Romaniei arata ca nu exista dificultati de aplicare a acestora in cazul unei cercetari de management sau, mai general, la colectarea informatiilor pentru o astfel de cercetare. Se mai poate afirma ca, la 15 ani de la momentul 1989, tendinta de transformare a Romaniei in sensul apropierii de modelele occidentale de economie de piata este evidenta. Acest fapt da incredere in posibilitatea adaptarii si a modelelor de management ale diferitelor tipuri de organizatii. Chiar si in acest context pozitiv de dezvoltare exista elemente care indeamna la prudenta in realizarea cercetarilor de management. in colectarea informatiilor, in mod special, cercetatorul trebuie sa Pentru orice cercetare sau abordare practica in domeniul managementului strategic trebuie avute in vedere cel putin doua elemente cu implicatii capitale: 30 PRACTICI DE MANAGEMENT STRATEGIC » existenta unei discontinuitati majore a subsistemelor socioeconomice romanesti aparuta in decembrie 1989, accentuata de prabusirea sistemului comunist de tip sovietic si de destramarea statului ce a creat acest sistem; » inconsistenta bazei informationale referitoare la perioada de dinainte de decembrie 1989. Din punctul de vedere al informatiilor, perioada comunista este marcata de mari distorsiuni create de un sistem statal totalitar. Abordarea prescripti a economiei a generat un proces sistematic de falsificare a informatiilor in csitotalitatea domeniilor de interes pentru management. An de an, statisticile oficiale - evident ca organizatii independente nu existau - se apropiau de modelul orwellian, reflectand mai mult dezideratele conducerii politice centrale decat realitatea. Fara a descrie in amanunt acest mod de distorsionare constienta a realitatii, trebuie obsert faptul ca procesul de falsificare incepea la nivelurile inferioare ale ierarhiilor organizationale. Spre sfarsitul perioadei membrii acestor niveluri se pare ca reuseau sa falsifice sistematic informatiile in sensul asteptat, fara sa mai existe o supervizare sau prescriptii explicite. Consecintele acestui proces desfasurat pe parcursul mai multor decenii au fost resimtite in 1990: » lipsa unor categorii largi de informatii generale sau specializate despre mediul national, disponibile in mod uzual in statisticile altor state europene; » lipsa veridicitatii multor categorii de informatii din statisticile oficiale; » lipsa unor categorii largi de informatii despre Romania in documentele statistice ale organizatiilor mondiale; » aparitia unor reflexe negative, intre care frica si lipsa increderii, la nivelul oamenilor si al tuturor entitatilor organizationale din lantul producerii si utilizarii informatiilor. Dupa 1989 a fost nevoie de o perioada de aproximativ un deceniu pentru a putea genera o baza de date veridice cu care sa poata sa se articuleze modele ori sa se concretizeze tendinte. Chiar si in acest moment exista inca semne de intrebare legate de veridicitatea unor informatii sau statistici oficiale. Daca se recunoaste oficial la cele mai inalte niveluri ca exista o economie paralela" de amploare - neagra" sau gri" -, atunci statisticile prezinta o realitate partiala. Partial" poate fi echilent cu distorsionat" in multe cazuri in care omisiunea induce in eroare. Cauza principala este faptul ca sistemul primar de generare a informatiilor e inca afectat de tendinte semnificative de falsificare constienta a rezultatelor economice ale firmelor. Principalul motiv al acestui comportament este de ordin fiscal. Daca se recunoaste faptul ca economia paralela detine cate zeci de procente din PIB, atunci acesta obliga la prudenta in gestionarea informatiilor din surse publice. Pentru a diminua efectele negative ale acestui fenomen, informatiile se cer verificate prin utilizarea unor surse diferite, eventual a unor surse primare prite, sau prin folosirea unor chei de control". Un motiv la fel de puternic de generare a informatiilor false este asigurarea protectiei afacerilor proprii, in conditiile in care informatii obtinute de organizatii publice de reglementare si control sunt utilizate in mod ilegal de terti, in asociere cu functionari publici, ca informatii negre". Reglementarile privind utilizarea informatiilor economice prite sunt inca nesatisfacatoare, iar practica domeniului este la inceput. Dupa o perioada de confuzie in ceea ce priveste aceste reglementari, este posibil sa apara, sub presiunea imperativelor luptei mondiale antiteroriste, un set de legi ce frizeaza din nou absurdul, ca in vremea lui Ceausescu. Absurdul ar consta intr-o secretizare excesi a unor informatii de piata asociate activitatii unor organizatii publice, astfel incat sa existe o deformare a mediului concurential.In ca Accesul la teoria de ultima ora, in special la nivelul managementului, s-a imbunatatit considerabil in ultimii ani. Desi nu exista o literatura tertiara bogata in limba romana, exista posibilitatea de accesare a surselor tertiare in limba engleza sau in alte limbi de circulatie internationala. Aici diferenta tehnica intre Romania si restul lumii este nesemnificati.In cazul surselor secundare, situatia se schimba dramatic. Chiar si marile universitati au biblioteci sarace in publicatii periodice specializate si este evident faptul ca accesul la anumite surse recunoscute este limitat de obligatia de a plati o taxa de acces sau un abonament. Aceeasi problema a limitarii accesului din motive financiare este mult accentuata in cazul resurselor primare. Finalmente, s-ar putea afirma ca in acest moment problema colectarii informatiilor pentru management in cazul Romaniei este mai degraba de natura financiara, decat de natura tehnica sau asociata competentelor. Particularitati ale IMM-urilor - studiile la nivel mondial privind micile intreprinderi arata ca, in mod surprinzator, acestea folosesc intr-un mod inadect informatiile interne existente, chiar cele legate de controlul performantelor, adica situatiile conile (Lussier, 1995). Capacitatea lor de utilizare a unor instrumente previzionale cantitative este relativ redusa. in consecinta, managementul intuitiv", in sensul conducerii pe baza experientei proprii sau a unor viziuni ale intreprinzatorului, ramane o metoda operati larg utilizata, desi ar fi ideal ca intuitia sa fie lidata prin utilizarea informatiilor.In practica, se poate constata in mod direct faptul ca procesul de colectare a informatiilor este limitat de precaritatea resurselor - competente, timp, bani. in situatia entitatilor sarace in resurse pentru colectarea informatiilor se gasesc nu numai IMM-urile, ci si consultantii individuali sau studentii ce realizeaza lucrari practice. Este posibil ca IMM-urilor obisnuite sa le lipseasca anumite competente, in special in ceea ce priveste definirea subiectului de cercetat si utilizarea instrumentarului tehnic de cercetare, desi Internetul poate fi relativ familiar, in timp ce studentilor le lipsesc resursele financiare pentru a avea acces la anumite surse de informare.In cazul in care subiectul de cercetat presupune patrunderea in arii de informatii protejate, posibilitatea de colectare se diminueaza drastic. E situatia studiilor focalizate pe concurenti, cand accesul la informatiile interne este restrictionat sau interzis. Chiar si atunci unele dintre acestea pot fi deduse din semnele exteriorizate de catre firma. Cel mai important semn" este produsul realizat. Acesta poate sugera modul in care a fost realizat, adica tehnologia. atiile acestora cu elemente similare, despre care se cunosc mai multe caracteristici, permit translatarea unor informatii de ghidaj al cercetarilor ulterioare pentru colectarea informatiilor. La momentul actual (2006), in Romania, informatiile referitoare la intreprinderile mici sunt sarace si de slaba calitate. Sunt greu de identificat surse si informatii care sa ofere si altce decat generalitati. Chiar si organizatii cum sunt camerele de industrie si comert au doar o imagine neclara si partiala a activitatii acestui tip de organizatii. Faptul este folosit cu abilitate de multe firme ce opereaza la limita legalului. Practica ii impune micului intreprinzator sa se descurce singur in domeniul informatiilor de management. Modelele atipice pe care le utilizeaza sunt individuale, informale si netransferabile, pentru ca sunt generate si folosite in contexte cu o specificitate ansata. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
