 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» management strategic
» Analiza resurselor interne
|
|
Studiu de caz despre studiile de caz |
|
| De la o vreme, este din ce in ce mai evidenta moda americana de a discuta si a analiza modul in care s-a realizat o creatie intelectuala, in loc sa se discute despre continutul ei. Moda este foarte vizibila" atunci cand are ca obiect de analiza o creatie cinematografica. in paralel cu pelicula principala, spectatorul mai vizioneaza o creatie separata despre cum s-a facut". Uneori se fac cheltuieli mai mari cu pelicula despre cum s-a facut" decat cu pelicula ce reprezinta creatia principala si trebuie sa recunoastem ca, de multe ori, aceasta este chiar mai interesanta. Criticii lucizi au desfiintat, din punct de dere artistic, filmul Titanic, creatie a regizorului american James Cameron, desi a primit o multime de premii Oscar. in fond, s-au mai facut si alte filme cu acest subiect si multe i-au fost superioare din punct de dere artistic, dar cel in discutie a beneficiat de o sustinere formidabila prin i Fenomenul este mai evident in cazul unor astfel de creatii, pentru ca ele au, prin natura lor, o expunere superioara in fata publicului datorita modului in care se consuma". Creatia despre cum s-a facut" sustine consumul celei principale, iar sinergia in prezentare este considerabila.In sens inrs, in viata de zi cu zi utilizam zeci de obiecte interesante si/sau frumoase, carora nu le dam nici o atentie, pentru ca nu stim cum s-au realizat. Desi au fost create de mult timp lucrari documentare despre cum s-a facut", ele au avut ca subiect modul de realizare a unor unicate, cum ar fi edificii-simbol sau monumente de inginerie". Doar in ultimii ani am reusit sa ne concentram atentia mediatica asupra problemelor de realizare a unor produse uzuale, cum ar fi un bec, o cizma sau o minge de golf.In acest context al interesului public de inspiratie cinematografica", am constatat ca realizarea unei serii de studii de caz in domeniul managementului strategic trebuie abordata si prin prisma modei discutate. Asadar, este necesar un studiu de caz despre cum s-a facut" colectia de studii de caz. Particularitati privind studiile de caz romanesti Despre rolul si utilitatea studiilor de caz romanesti in invatamantul economic din Romania am facut cateva observatii in Introducere despre studiile de caz" din lucrarea Practici de management strategic. Metode si studii de caz, aparuta in 2006 la Editura Polirom din Iasi. Observatiile aau un caracter general, fara a fi menite sa deranjeze conformismul care exista si in aceasta arie a cercetarii economice. Atunci am considerat ca experientele asociate realizarii studiilor de caz din lucrarea citata nu prezinta relevanta experimentala, pentru a genera un subiect distinct despre cum s-a facut". Au existat insa anumite elemente tehnice, care, se pare, au fost receptionate pozitiv de cititori si sunt validate in acest volum de tehnici de analiza prin multiplicare intr-un numar de studii de caz noi. Pentru a fixa un cadru teoretic al discutiei despre studiul de caz, ca metoda de cercetare in management, mentionez ca exista numeroase lucrari care discuta atat metodologia de realizare, cat si efectele educationale ale utilizarii in diferite domenii. Destul de recent, in 2005, a aparut la Editura Polirom lucrarea Studiul de caz a lui Robert K. Yin. El arata cum se proiecteaza o astfel de cercetare, ca si elementele tehnice asociate punerii sale in practica. Chiar daca lucrarea ofera o perspectiva sociologica, ea este utila si in domeniul stiintelor economice si al managementului. O viziune diferita privind studiul de caz o ofera Henry Mintzberg in lucrarea sa Manager, nu MBA (tradusa in limba romana in 2006 la Editura Meteor Press). Mintzberg ridica problema utilitatii acestui instrument de instruire in management, considerand ca abordarile incetatenite de Harvard Business School au denit sablonarde si focalizate intr-atat asupra cifrelor, incat se scapa din dere produsul, clientul, oamenii si organizatia. Astfel, in final, apare ca indoielnica chiar utilitatea demersului de cercetare, pentru ca se eludeaza specificul si continutul social ale actului de management. Se poate deduce prin coroborarea semnalelor celor doua lucrari ca slabiciunea intrinseca a studiului de caz, in forma utilizata de americani, consta in desprinderea de practica si, in final, de realitate. Unui student american i se cere sa faca un studiu de caz despre o mare firma americana, uneori cvasinecunoscuta studentului din punctul de dere al produselor si tehnologiilor. El se duce la biblioteca, aceasta insemnand implicit si utilizarea PC-ului si a internetului, culege niste informatii de natura financiar--conila, entual economica, si le introduce intr-un cadru de studiu structurat conform prescriptiilor lui Robert Yin, dar adaptat managementului strategic. Daca firma nu ar fi cotata la bursa (de regula la Nyse) si nu s-ar scrie despre ea in diferite ziare si reviste, lucrarea ar fi imposibil de realizat cu aceasta abordare. Ceea ce surprinde la majoritatea studiilor de caz de acest tip este ca ele se bazeaza pe un set impresionant de referinte, dar dau senzatia de impresii la mana a doua". Uneori este evident faptul ca produsul e cunoscut superficial, iar procesul asociat este necunoscut. Iar concentrarea asupra cifrelor, in special a celor cu semnificatie economica, genereaza efecte dintre cele mai ciudate. Astfel se omite faptul ca este vorba despre oameni si obiecte palpabile, inlocuindu-se cu abstractiuni. Observatia directa este inlocuita de un joc pe computer, iar senzatia ca o persoana cu dexteritate manuala este mai competenta" decat cel care gandeste are darul sa-ti genereze ganduri negre despre acest mod de invatare. Criticile lui Mintzberg, care citeaza multi alti cercetatori mai caustici decat el, sunt devastatoare pentru moda studiului de ca/ a l'americaine sau Harvard style". Mai grav este ca aceste critici sunt sustinute de studii de caz despre cum s-a facut", statistici si exemple disparate, incepand cu managementul industrial al razboiului din Vietnam si terminand cu cazul Enron (folosesc doar doua repere foarte cunoscute!). Cateva fenomene par a aa si duplicate" in actualitatea romaneasca de dupa 1989. Pentru studentul roman al anului 2007, pericolul de a fi inecat" in cifre este redus, ceea ce pare a fi un aspect pozitiv legat de studiile de caz. Acest fapt il obliga, cum m-a obligat si pe mine in realizarea studiilor de caz publicate la Polirom, sa faca studii de teren", adica sa cunoasca produsul si oamenii, sa intrebe consumatorii si, entual, sa se puna in situatia lor, sa realizeze diferite experimente si alte activitati practice. Este adevarat ca de la informatiile albe" se trece insesizabil la informatii gri" si se poate aluneca usor cu diferite experimente in zone lipsite de etica, dar, de regula, bunele intentii primeaza. Ar mai trebui recunoscut, cu realism si detasare, faptul ca aceasta trecere este incurajata si justificata moral de comportamentul ambiguu si duplicitar al organizatiilor carora li se solicita colaborarea. Potrivit acestui model, se spune Da" de forma, pentru ca in practica sa fie Nu" prin lipsa de sprijin. De asemenea, semnalele privind organizatiile romanesti ce ar putea fi receptionate din mass-media romaneasca trebuie tratate cu multa reticenta. Discutand, spre exemplu, despre articolele care apar in presa, inclusiv in cea de specialitate, ar fi de observat faptul ca multe sunt scrise de oameni cu competente limitate si experienta redusa -uneori sunt chiar studenti. Alti autori, desi au nume cu rezonanta in presa actuala, nu se pot abtine sa nu emita pareri" despre domenii necunoscute. Aceleasi semne de intrebare se accentueaza cand analizele aluneca spre latura cantitativa, ignorandu-se aspecte esentiale asociate unor mecanisme de baza de natura economica, sociala sau tehnica. Despre datele statistice publice existente in Romania se pot realiza lucrari interesante, dar, in esenta, trebuie observat faptul ca ele acopera superficial realitatea actuala. Spre exemplu, este greu de evaluat marimea unei piete specifice si a cotelor de piata ale diferitilor concurenti, asa cum se face in Occident. Entualele informatii de piata provin din surse private, dar si aici exista o distorsiune semnificativa cauzata de modul de generare a datelor primare. Din aceste moti generale, studiile de caz realizate in lucrarea de fata, ca si in cea precedenta (Practici de management strategic. Metode si studii de caz) s-au bazat pe studii de teren, implicand vizite la firmele respecti, familiarizarea cu produsele lor, discutii cu numeroase persoane, alese atat din managementul firmelor, cat si din randul personalului de executie, din randul consumatorilor, al furnizorilor si al altor stakeholderi. Sunt convins ca numai pe teren se poate constata daca imaginile, atent alese in materialele publicitare, corespund realitatii sau care este comportamentul oamenilor. Din punctul de dere al continutului, am deplasat accentul dinspre partea financiara spre cea tehnica si umana a organizatiei, pentru a scapa de capcana reductionista a cifrelor cu semnificatie financiara. Esecul si scandalul Enron sau dezastrul din turismul romanesc sugereaza ca o afacere nu se poate reduce doar la niste relatii financiare si la bani, decat cu riscuri strategice majore. Abordarea orientata spre produs si context este justificata si de ponderea pe care o au studentii economisti intre cititorii acestei lucrari. Cum ei au cunostinte limitate asociate procesului prin care se realizeaza un produs, este necesara o explicatie dedicata aspectelor tehnice. Trebuie subliniat faptul ca intelegerea modului in care functioneaza o organizatie nu poate rezulta doar din citirea situatiilor conile (nu mai mentionez obiceiul conilitatii duble sau triple si existenta timentului taxe si impozite" specializat in ocolirea corecta" a legilor, a ordonantelor etc), decat daca managementul se transforma intr-un joc de computer care necesita o anumita digitatie (desi ar putea fi utilizat in mod creator si conceptul de iuteala de mana" !).Intelegerea managementului unei organizatii conform aceleiasi filosofii de cercetare, nu se poate face fara a studia minutios persoana esentiala a afacerii: patronul sau executivul cu rangul cel mai inalt. Analiza include cunoasterea persoanei, a locului sau de munca, a asistentilor si colaboratorii sai apropiati. Este important, de asemenea, ca toti acesti oameni sa fie ascultati. Daca dialogul se desfasoara in mediul lor de munca, atunci informatiile indirecte devin valoroase. Orice amanunt aparent nesemnificativ este important intr-un mozaic de tip puzzle, ce reprezinta o imagine vie a organizatiei, mai sugestiva decat o pozitie, uneori doar de un an, la mijlocul clasamentului Capital top 300. Selectarea organizatiilor-subiect pentru studiile de caz Am plecat de la ideea ca exista si in Romania organizatii despre care se poate scrie de bine", adica organizatii in care sunt oameni onesti, interesanti si comunicativi, organizatii ce opereaza corect si realizeaza produse interesante sau, mai general, pot exemplifica schemele teoretice, usor idealiste, descrise in manuale. Daca aceste organizatii prezinta si elemente de excelenta, atunci situatia este cu atat mai interesanta. Pentru atie, in Occident exista o preferinta fata de studiile de caz care prezinta situatii atipice pentru organizatii, cum ar fi crizele, fuziunile etc., considerandu-se ca aceste situatii ar favoriza creativitatea celor ce le studiaza. Eu consider ca aceasta abordare nu ar fi avantajoasa pentru studentii din Romania, pentru ca numarul cazurilor autohtone nefavorabile este, deocamdata, exagerat de mare si pentru ca trebuie creata obisnuinta normalitatii bazate pe silitate. Tot prin atie cu cei din Occident, consider ca este mai utila pentru moralul romanilor popularizarea succeselor autohtone, in locul celor japoneze, canadiene, franceze, americane sau din alte parti. Date fiind situatia informatiilor privind organizatiile romanesti, necesitatea muncii pe teren, ca si ideea abordarii programatice de tip neutru pozitiva", studiul se poate realiza doar cu cooperarea organizatiei-subiect a studiului de caz. Strict tehnic, un studiu de caz se poate face si de dincolo de gard", dar probabilitatea erorilor creste, ca si pericolul aparitiei unor orientari tehniciste, de natura economica. Ar putea fi evaluate aspectele materiale", dar cele umane ar fi greu de inteles. Probabil ca exista (sau macar asa imi place sa cred!) sute de organizatii interesante de bine" in Romania anului 2007. Nu trebuie sa fie, in mod necesar, cele care apar, intr-o forma oarecare, in mass-media. Dintre aceste organizatii am selectat cateva zeci, pentru a realiza o apropiere necesara unei prime evaluari a fezabilitatii studiului de caz. Spre deosebire de volumul anterior, am parasit axa Brasov-Bucuresti si am extins aria de cercetare la nilul intregii tari. Primul criteriu pentru selectie a fost asocierea organizatiei cu un patron sau un director executiv interesant. A fi interesant" nu inseamna ca trebuie sa aiba aparitii in mass-media si cu atat mai putin sa fie o deta a show-urilor TV cu subiecte fara legatura cu afacerile lor. Studiul atent al topurilor revistei Capital mi-a oferit o prima mica surpriza: un procent semnificativ dintre milionari nu puteau fi identificati prin organizatii credibile si, cu atat mai putin, de bine". Multimea interesantilor" intersectata cu cea a produselor interesante care le-ar putea fi asociate era si mai mica. Nu mai vorbesc de cei care apar in top intr-un an, iar apoi sunt dati in urmarire generala sau traiesc din alocatia copilului sau Daca intr-un domeniu sau in domenii apropiate existau mai multe persoane ce raspundeau criteriilor cercetarii, a trebuit sa optez doar pentru una dintre ele. Cu regret a trebuit sa mai renunt la anumite persoane pentru simplul motiv ca distanta dintre Brasov, orasul unde locuiesc, si resedinta respectii persoane facea ca studiul sa nu fie fezabil in conditii satisfacatoare. Oricum, produsele si organizatiile au fost mai importante in fixarea optiunii decat patronul, chiar daca si el ar fi putut constitui un subiect de mare interes din punct de dere psihosociologic. La lista scurta ce a rezultat prin aceasta selectie s-au adaugat apoi numeroase organizatii care prezentau lucruri interesante din punctul de dere al contextului de operare, al pozitionarii geografice sau al strategiei urmate, al mediului cultural, dar si elemente de natura subiectiva dintre cele mai ciudate. Am contactat firme interesante doar prin prisma numelor sau a culorilor cu care se identifica, tinand cont de conditia ca si activitatea sa fie semnificativa si organizatia sa prezinte caracteristici mature. Desi mi-am propus sa aleg doar firme romanesti, ulterior am abordat si subsidiare ale unor firme straine pentru a aa subiecte de atie. Mai tarziu, elementele de referinta au aparut sub alta forma decat cea a unui studiu de caz, urand ca jaloane de atie in acest studiu despre cum s-a facut". Alegerea organizatiilor-subiect aparut la un moment dat a fi asociata orasului Brasov, fara sa existe o intentie clar formata in aceasta directie. Fie cei care au raspuns sunt atasati intr-un fel oarecare de acest oras, fie in stafful organizatiilor exista oameni ce si-au facut studiile la unirsitatea brasoana, ceea ce i-a indemnat sa raspunda Am realizat o selectie prin epurare" dupa o radiografie rapida a relatiilor inter-umane intr-o firma cu un nume deosebit de bine cotat intr-un top al marcilor romanesti. Ce li s-ar putea posti studentilor despre un mare patron care trece pe langa personalul din secretariat fara sa-i adreseze macar o interjectie? Cand acest comportament necomunicativ si necooperant este evident si la ceilalti, atunci firma nu mai poate fi inscrisa in categoria organizatiilor de bine" din punctul de dere al relatiilor ce pot folosi drept model. Am urmat apoi o serie de experimente sugerate de primele contacte cu firmele selectate pe dirse liste. Rezultatele erau relativ previzibile din perspectiva selectiei finale, dar se acumulau elemente interesante pentru studiul despre cum s-a facut". Oameni, fapte, obiceiuri manageriale Contactarea organizatiilor pasibile de a se constitui in subiecte pentru studiile de caz a generat rapid un material interesant despre managementul organizatiilor din Romania, despre stilul si obiceiurile oamenilor, ca si despre o serie de subiecte punctiforme aflate in centrul atentiei cercetatorilor, cum ar fi responsabilitatea sociala a organizatiilor, imaginea institutionala, calitatea produselor etc. Nu a existat o intentie initiala legata de prelucrarea datelor care au rezultat din multimea acestor contacte, dar bogatia de informatii nu poate fi trecuta cu derea, iar semnificatia lor nu poate fi ignorata ca materie prima" pentru studii viitoare. Pe masura ce informatiile asociate studiului despre cum s-a facut" au denit mai interesante, era evident si faptul ca o serie de concluzii sau sugestii pentru viitoare teme de cercetare nu mai pot fi incluse in categoria de bine". Pentru ca apareau elemente in contradictie cu ideea initiala, am evitat in mod constient sa fac pasul spre o sistematizare a cercetarii despre oameni, fapte si obiceiuri. Exista astfel avantajul ca observatiile pot fi incadrate in categoria pareri ale autorului", nu concluzii" relevante. in prim- poate fi trecuta, ca subiect de amuzament, partea anecdotica a experientelor, fara a exista riscul aparitiei unui ras amar provocat de seriozitatea concluziilor unui studiu mai inchegat. Experienta pentru volumul din 2007 este coroborata cu cea pentru volumul din 2006, iar instrumentul de cercetare" a suferit o oarecare perfectionare. El a fost realizat intr-o maniera care sa-l Iaca similar cu cel pe care il utilizeaza studentii romani, cand au de scris un studiu de caz. Este de retinut ideea ca s-a avut in dere tot timpul necesitatea unui studiu de teren la organizatia de interes. Instrumentul de cercetare" prin care s-a testat reactia organizatiilor a fost conceput intr-un format special: un obiect" construit pentru a patrunde in interior pe o anumita traiectorie ierarhica ce duce spre varf, pentru a genera un anumit efect si pentru a se intoarce la cercetator. Acesta urma sa inregistreze efectele. Initial am fost interesat de obtinerea unei cooperari a organizatiei contactate, dar ulterior am inntariat" si reactiile de toate tipurile ale subiectilor cercetarii. Instrumentul de cercetare astfel creat nu va fi descris in amanunt si voi insista asupra motorului" care a generat reactiile interesante, pentru ca pare a fi demn de o utilizare mai atenta si mai sistematica in cercetari viitoare.In toate intamplarile" ce vor fi descrise in continuare sunt implicati oameni reali si firme reale din Romania. Nu exista nimic fictiv! La firmele care apar in studiile de caz din volumul prezent, ca si in cel din 2006, voi face referiri folosind nume in clar", in timp ce la cele care au fost doar subiecte involuntare in studiul despre cum s-a facut" voi face referire fara a folosi nume sau elemente precise de identificare. Cititorii mai curiosi si cu mai multa perspicacitate in citirea informatiilor din lumea afacerilor este posibil sa identifice si firmele nenominalizate, chiar daca nu vor exista certitudini. Trebuie precizat faptul ca introducerea tuturor firmelor pe lista de contactare a fost facuta cu cele mai bune si mai onorabile intentii, uneori doar pentru ca am fost placut impresionat de reactia fireasca a unui membru oarecare, de rang ierarhic inferior, al organizatiei respecti. Faptul ca impresia initiala, chiar daca era prea personala, s-a dodit o bomboana" amara trebuie interpretat ca fiind o deformatie a receptorului. Ar mai fi de subliniat ca si in aceasta categorie de subiecte intra firme bine cunoscute, ceea ce ar genera anumite semne de intrebare privind anumite concepte, performante sau realitati. Si aceste firme sunt, din pacate, reale ! Odata silita firma de contactat, am cautat un canal de comunicare. Aici a inceput partea interesanta a studiului despre cum s-a facut" si au aparut intre firme primele diferente demne de analizat si de comentat. Multimea firmelor contactate am impartit-o, din punctul de dere al receptionarii semnalelor externe si al deschiderii canalului de comunicatie externa, in trei grupe: 1. firmele-arici" sunt cele care au canale de comunicatie inguste, greu de identificat si de utilizat; 2. firmele - gaura neagra" sunt cele care au canale de comunicatie, dar nu lasa sa se intrevada daca au receptionat semnalul; 3. firmele-fereastra" sunt cele care prezinta canale deschise de comunicatie spre varful piramidei si care semnaleaza primirea semnalului. Din punctul de dere al vitezei de raspuns, se pot sesiza, de asemenea, trei categorii de firme: 1. firmele-coral" sunt cele despre care exista certitudinea ca au primit stimulul", dar care nu au nici o reactie de raspuns ; 2. firmele-dinozaur" sunt cele care au primit stimulul extern si dau un raspuns dupa o perioada de mai multe saptamani, nejustificat de lunga din punct de dere functional; 3. firmele-samurai" sunt cele care raspund rapid, ca o lovitura de sabie de samurai, indiferent daca raspunsul este da" sau ba". Fiecare clasificare include si subcategorii interesante, care s-ar inscrie in cele doua mari curente cu directii opuse prin raportarea la normalitate". Firmele din categoriile mentionate au avut reactii care s-au concretizat in cele mai variate forme, de la poziti la negati, fara a lua in discutie acceptarea sau respingerea studiului de caz. Raspunsul firmei inseamna, de fapt, raspunsul patronului sau al directorului executiv cel mai important. Unii nu au oferit nici un raspuns, desi am avut cu asistentii numeroase convorbiri telefonice, exemplificand un comportament economic rational", potrivit caruia eficienta creste daca efortul este redus la zero. Altii au oferit raspunsuri negati, dar rotunjite pe la colturi", astfel incat sa fie considerate elegante, daca s-au raportat la un interval scurt de raspuns. Mai surprinzatoare s-au dodit o serie de raspunsuri mecanice, din care am dedus ca nici macar nu existase rabdarea de a se parcurge un text mai mic de o ina, ceea ce da de gandit in privinta capacitatii de focalizare intelectuala. Si mai interesante au fost raspunsurile inconsistente din punct de dere logic, dar in care se pretindea ca a fost implicata o comisie de specialisti. Promovarea proiectului a insemnat si numeroase prezentari la varf", realizate in diferite orase din tara, ceea ce a implicat mii de kilometri parcursi. Aceste prezentari si dialogul cu executivii cei mai importanti au oferit surprize de forma" si de continut". La surprizele de forma" as aminti cateva contacte cu manageri femei. Am pornit de la ideea ca femeile aduc un plus de prospetime" in manifestarile manageriale de zi cu zi, incepand cu aranjarea locului de munca. De aceea am fost cam uimit sa constat ca florile artificiale de pe masa unei doamne manager erau in aceeasi pozitie de peste doi ani, dupa cum dodeau niste fotografii publicate. Ca milionarii romani de sex masculin mai au in birou cate un ficus de plastic nu mai surprinde pe nimeni, dar in cazul anterior uimirea mea cred ca este justificata. O surpriza de forma" din aceeasi clasa am avut-o intr-o reputata firma de produse de dama, la cartierul ei general din Transilvania. in afara faptului ca magazinul de firma era cam prafuit, la propriu, comportamentul doamnei manager m-a facut praf" prin lipsa unei politeti elementare, astfel incat am abandonat ideea de a da ca exemplu firma respectiva. Surprizele de continut" au fost si ele numeroase. Un inalt responsabil dintr-o organizatie care se ocupa de destinele turismului romanesc, in calitate de proprietar, mi-a demonstrat rapid ca nu stie ce este un studiu de caz. Faptul nu ar fi grav daca respectivul nu ar aa un doctorat in economie. Apoi mi-a explicat ca nu de utilitatea publicitatii institutionale in turism. Faptul ca in Poiana Brasov esti supus de diferiti patroni unor acte antituristice" ar fi scuzabil la gandul ca sportul i-a impiedicat sa inte, dar contactul cu personajul mentionat mi-a oferit o sugestie despre locul unde trebuie cautata o explicatie a dramei turismului romanesc. Data fiind calitatea mea de cadru didactic, am testat receptivitatea firmelor fata de subiectul generic studenti". Am facut acest lucru pentru ca particip frecnt la fel de fel de manifestari in care firmele incearca sa recruteze ieftin studenti potriviti pentru activitatile lor. in plus, gasesc ca este ingrijoratoare lipsa de la cursuri ca sa devii angajat intr-un call-center, gandindu-ma, intre altele, cum as reactiona in cazul in care chirurgul mi-ar spune ca a lipsit la lectia despre ficat, pentru ca era salariat pe post de brancardier. Se spune ca studentii reprezinta viitorul luminos al tarisoarei noastre, ca nu este bine ca ne fug tinerii cu studii etc. Faptele demonstreaza ca 80% dintre firmele contactate au aratat ca nu sunt interesate sa transmita din timp semnale catre acest segment potential de resurse umane, preferand, probabil, recrutarea pe baza unor stimulente adaptate momentului. Un comentariu special merita si oamenii firmelor care se ocupa de comunicare sau PR. Desi, analizati individual, multi dintre ei sunt realmente comunicativi, am serioase indoieli privind capacitatea lor de a genera proiecte consistente privind imaginea firmei sau de a explica coerent activitatea ei. Temerea cea mai grava pe care o am dupa mai multe experiente este ca, desi binevoitori, oamenii din multe firme mari si cu blazon nu stiu sau, entual, nu vor sa explice cum functioneaza afacerea lor. Evident ca au avut loc si intamplari amuzante. Spre exemplu, intr-un mare lant de magazine mi s-a explicat ca studiul este interesant, dar nu se prea stie (decembrie 2006 -ianuarie 2007) cine este seful" cu care ar trebui vorbit. Chiar daca eu am aflat acest lucru, relatia a fost una de tip gaura neagra". O alta firma-mamut, ce recruteaza studentii brasoni prin slujbe de call-center, a explicat ca nu are resurse pentru asa ceva. Dat fiind faptul ca firma cheltuieste milioane pe reclame pe care eu le consider stupide (totusi, am luat in serios unele dintre aceste reclame care anuntau o iarna deosebita") si sunt cam stramtorati si la salarii - din cate spun studentii -, am inteles grija sa pentru economii. O alta multinationala dorea o explicatie a proiectului insotita de acte notariale, inclusiv conile, si artiza ca va oferi un raspuns in maximum sase luni, dar, pentru ca acesta sa fie pozitiv, proiectul trebuie sa aiba un impact strategic imediat (! ?) asupra performantelor firmei (daca nu credeti, cautati pe internet!). Aceasta din urma organizatie, situata intr-o tara occidentala non-UE, a cooperat pentru un studiu de caz destinat studentilor de limba engleza, ceea ce m-a provocat sa le fac o oferta. Raspunsul a fost elegant, dar fara legatura cu subiectul, din cauza necitirii proiectului. La modulul dezamagiri" se inscriu si contactele cu fosti studenti, ajunsi in posturi executi importante. Discutia si comportamentul unuia dintre ei, responsabil de marketing intr-o mare firma brasoana, au avut darul sa ma faca sa-mi pun intrebari legate de utilitatea invatamantului superior. Pe altul l-am contactat dintr-o oarecare curiozitate legata de aparitia intr-un clasament al revistei Capital. Pentru ca secretara imi cerea scopul convorbirii, numele, numarul de asigurare etc., m-am recomandat cu numele Michael Porter, in ideea de a folosi acest nume ca pe un cod de acces, asa cum un profesor de limba franceza ar spune ca se numeste Voltaire. Ideea nu a fost potrivita, pentru ca mi s-a comunicat ca domnul director nu cunoaste nici o persoana cu numele asta. Un profesor italian m-a linistit, explicandu-mi ca studentii italieni pe care ii are nu au auzit de Leonardo da Vinci. Asadar, stam mai bine Lista lucrurilor interesante a fost mult mai lunga, dar trebuie evitata orice adaugire care sa ofere o perspectiva nedorita asupra acestei experiente. Cu o oarecare spaima, am evitat sa sistematizez faptele, sa structurez mai atent experimentele sau sa realizez rationamente mai sofisticate, punandu-mi intrebarea: daca mesajul rezultat nu este pozitiv, asa cum am sperat prin selectia studiilor de caz ? Din fericire, au existat si multe intamplari reconfortante, inclusiv contacte interesante cu manageri din categoria firmelor-samurai". La o privire retrospectiva, explicatia succesului organizatiilor lor se gaseste in comportamentul lor direct si stilul de management. Acestia stiu sa delege, sa controleze, sa rezol rapid o problema, ceea ce face ca si organizatiile lor sa fie agile, iar subordonatii sa aiba reactii normale. Formatul studiilor de caz si natura lor nu permit o analiza psihosociologica mai atenta a acestor oameni deosebiti. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
