StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
management MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul media

O privire de ansamblu din alta perspectiva

O PRIVIRE DE ANSAMBLU DIN ALTA PERSPECTIVA



Acest capitol final este un interviu luat unui "vechi prieten" al unei organizatii civice americane. Este vorba de un ziarist respectat in Washington, care doreste sa ramana anomin. El dezvaluie cateva dintre secretele unui eveniment media de succes, din perspectiva reporterului.


Intrebare: Ce cautati atunci cand decideti sa va ocupati sau nu de un eveniment media sau de o conferinta de presa? Daca aveti 10 evenimente media, cum alegeti cele 3 evenimente pe care le acoperiti?



Raspuns: Cautam in primul rand un subiect de interes (interes major in povestea respectiva si in persoanele care sunt influentate de acest eveniment); cat de diferit poate sa fie evenimentul respectiv de altele sau unicitatea lui, si posibilitatea de a face rost de elementele pe care le dorim pentru reportaj. Nu ne asteptam ca treaba sa fie usoara, dar este mai bine daca partile care creaza evenimentul inteleg care sunt necesitatile noastre pentru a atrage atentia oamenilor, facand povestea vizibila.

De exemplu, daca are loc o conferinta de presa, este necesar sa existe si un ajutor vizual. Daca vorbiti despre un anume subiect, in loc sa tineti conferinta dvs de presa intr-o camera care nu are nimic de-a face cu evenimentul respectiv, organizati acest eveniment intr-un loc unde se poate accentua povestea in cauza. Le oferiti informatii, dar si un suport vizual.

Ca exemplu, luati povestea asta: pentru a protesta fata de inchiderea 656g61g a 800 de locuri in adaposturile din oras, la data de 12 august 1991, doi membri ai unei organizatii a societatii civile s-au lasat sa atarne de la etajul al 12-lea al J.S. Marriott Hotel, care se afla vizavi de strada unde se gaseste sediul primariei. Conferinta de stiri a fost tinuta de persoana care era suspendata! Cred ca ati prezentat un reportaj intr-o maniera care a acoperit in totalitate subiectul respectiv, si foarte avangardista. Cat de nasoala este problema? Este destul de nasoala pentru mine, daca am decis sa atarn de o cladire. Si ati mai avut si o persoana foarte potrivita, cu care oamenii se puteau identifica. Un individ tanar, alb, atragator, care era clar ca nu era o persoana fara adapost, si cu toate acestea atarna acolo! Asa ca aveati o serie de elemente care au sustinut bine problema.

Fiecare post TV a prezentat reportajul respectiv ca un eveniment principal. Nu poti sa faci acest lucru in fiecare zi, nu abordezi acest subiect zilnic. Cei mai buni aruncatori dau pase bune de 3, 4 ori pe meci, in cel mai bun caz.


I: Un lucru cu care ne-am confruntat ulterior a fost faptul ca toata lumeadin organizatie era atat de amatoare de presa, incat au vrut sa se intoarca si sa repete fapta. Am spus 'nu', deoarece devine de prost gust.

R: Nu numai asta, dar incepeti sa va discreditati voi insiva. Ne place sa credem, chiar daca stim acest lucru mai bine, ca acest eveniment a fost o reactie spontana data de sentimente de ingrijorare. Nu poti relua insa povestea la nesfarsit!

Reporterii sunt si ei fiinte umane, care muncesc sa isi castige existenta, care au case, copii. Ei simt fata de cei fara adaposturi la fel cum simt 80% din americani, sau asa cum le-ar placea sa simta. La naiba, daca eu muncesc, ei de ce nu pot? De ce sunt vagabonzi? Nu va ganditi la reporteri precum la prietenii vostri. Ei nu sunt asa ceva. O parte din ei nu va plac. Aveti grija sa nu vi se poata reprosa nimic. Nu doriti sa faceti tot intr-o maniera radicala. Distrugeti eficacitatea evenimentului.

Masurati-va succesul bazandu-va pe ce credeti ca este important. Ceea ce credeti dvs. ca este important, poate sa nu para la fel pentru restul orasului. Evident, in fiecare zi am dori sa ne aflam pe prima pagina a ziarului Washington Post, sau sa avem un reportaj difuzat pe un post principal TV. Nu asa stau lucrurile. Uitati-va la ce eveniment considerati dvs ca este important. Ganditi-va la care ar trebui sa fie subiectul reportajului, si apoi straduiti-va sa faceti rost de el, sa obtineti un impact. Puneti urmatoarea intrebari: care este scopul publicitatii si care este scopul acestei actiuni? Cui ne adresam? Daca incercam sa impresionam veteranii WW II, oare un articol pe pagina a treia a ziarului WPost ar reusi acest lucru? Daca incercam sa impresionam presa, trebuie sa ne aflam pe prima pagina? Ce trebuie sa facem ca sa cream evenimentul si sa accentuam acest efort al nostru?


I: Cat este de important sa avem relatii de prietenie cu reporterii, producatorii, cameramanii, si personalul de la biroul de distribuire?

R: Cred ca este o intrebare foarte buna. Este deosebit de important. Poti sa descoperi ca exista o atitudine de respingere din partea unor reporteri, a editorilor si a producatorilor. Relatiile sunt folositoare. Tu suni si ma intrebi: 'Te ocupi de acest subiect?' E vorba de un subiect dificil, controversat. Relatia noastra implica faptul ca ne respectam reciproc. Iti voi spune 'Carol, nu e treaba mea, dar putem sa vedem despre ce este vorba. Am primit cateva telefoane si sesizari, si tot ce iti voi putea spune este ca voi fi corect. Si asta va fi tot ce voi face.'

Accepti un refuz, zambesti si sa spui 'Ne vedem data viitoare'. Dupa aia poti sa inchizi si sa ma injuri. Dar eu nu voi auzi asta. Tot ceea ce aud eu este OK. Daca esti inteligent, mai devreme sau mai tarziu ma vei 'prinde' cu ceva.

Uneori este o chestiune personala. Nu te place reporterul si gata. Insa asta este slujba ta, trebuie sa o duci la bun sfarsit.

Nu vinde gogosi ca fiind informatii de pret cand stii ca de fapt sunt doar gogosi. Daca sunt gogosi, recunoaste acest lucru si spune: 'stiu ca nu este un eveniment foarte important, dar puteti sa scoateti ceva din el pentru mine? Trebuie cu adevarat sa prezentam acest aspect oamenilor.' Nu va temeti sa aveti astfel de relatii.

Aveti nevoie de media. Fara ei nu existati. Puteti sa faceti orice, dar daca nu aveti puterea sa duceti pana la capat ce ati inceput, atunci nu ati realizat nimic. Puteti sa mergeti si sa maturati strada. Puteti sa va luati de oameni pe strada, dar nimeni nu va sti acest lucru.


I: Exista lucruri neoficiale care se pot spune, si cat de sincer trebuie sa fie cineva fata de presa?

R: Pot sa va spun ca trebuie sa aveti mare grija de acest aspect. Am muncit cu reporteri care au spus ca 'va intreb neoficial' pentru a obtine informatiile respective, pe care apoi le-au folosit desi au promis ca nu o vor face. Sau le-au dat altcuiva sa le foloseasca, si apoi au sustinut ca nu stiau nimic. Am lucrat cu reporteri care spun 'neoficial' si asa ramane. Deci cred ca totul se reduce la a sti cu cine ai de-a face.

Este de asemenea important sa nu subliniati faptul ca o informatie va ramane neoficiala, cand de fapt tot ce va doriti este sa o faceti publica. Acesta este un lucru foarte riscant. Daca doriti ca o informatie sa ramana neoficiala, asigurati-va ca doriti cu adevarat acest lucru. Nu va jucati cu acest lucru cand de fapt tot ce va doriti este sa scoateti la iveala o informatie.

'Iata cateva informatii. Vi le dau, dar protejati-mi identitatea'. Aceasta este diferit de a spune 'acest lucru il declar neoficial. Aceste informatii sunt doar pentru a va ajuta sa aveti o imagine de ansamblu mai completa.'

Incercand sa va faceti placut de reporter spunandu-i 'lasa-ma sa iti dau o informatie neoficiala' cand de fapt stiti ca este o minciuna sau un lucru scos deja la iveala, sau daca stiti ca poate obtine informatia din alta parte, gresiti. Reporterul probabil crede ca glumiti. De ce este aceasta informatie neoficiala? Care este smecheria? Incercarea sa ma faca sa cred ca suntem prieteni buni? Sa fim seriosi, pot sa vad adevarul. O sa te prajesc de fiecare data cand vei mai face asta.


I: Urmatoarea intrebare este legata de interviu. Cum fac un reporter sa puna intrebarea potrivita, care sa imi convina?

R: Pai nu el pune intrebari care iti convin, ci tu ii dai raspunsurile potrivite. Ceea ce vreau sa spun cu aceste cuvinte este faptul ca, de fapt, tu intorci intrebarile. Cum? Eu sunt reporterul si vreau sa aflu evenimentele. De exemplu, va spun 'adapostul nu mai are bani, deci se presupune ca nu mai oferiti servicii.' Raspusul dvs este 'e, nu este chiar asa. De fapt am hranit x persoane si planul nostru este sa continuam sa facem acest lucru. Avem aceste sponsorizari care tocmai ne-au parvenit'. Astfel imi intoarceti intrebarea. Daca te enervezi, am o poveste nemaipomenita. Daca raspunzi insa 'Nu este adevarat, cine a spus asta? Uite cum e treaba.' e altceva.

Dati-le un raspuns direct la intrebare. Daca nu este adevarat, spuneti ca nu este adevarat. Daca nu sunteti sigur sau daca nu aveti un raspuns, spuneti-o. Daca vreti sa castigati timp, ziceti 'ce vrei sa spui? Explica intrebarea', ceea ce va permite sa va ganditi la raspunsul pe care doriti sa il dati. Insa nu puteti sa faceti acest lucru decat o data, si nu mereu.

Cel mai importrant lucru este sa intelegeti intrebarile care vi se pun. Exista foarte multe feluri de intrebari. Intoarceti aceste intrebari. Nu o sa il faceti niciodata pe reporter sa va intrebe exact ce doriti dvs. Dar puteti sa ii dati reporterului raspunsurile pe care doriti sa le dati.

De exemplu, eu intreb: 'de ce manifestati contra primarului, cand el face tot ce ii sta in putinta sa conduca bine?' De fapt ceea ce vreti dvs sa abordati este faptul ca nu sunt destule autobuze pentru navetisti. Ar trebui sa-mi raspundeti 'sunt sigur ca primarul face tot ce ii sta in putinta sau ca asa crede dumnealui, si apreciem acest lucru, dar mai exista mici probleme. Lasati-ma sa va dau cateva exemple de aspecte de care noi credem ca trebuie sa se ocupe primarul, si care ar putea ajuta oamenii. De exemplu, sa cumpere mai multe autobuze.'.

Acest lucru nu are nimic de-a face cu intrebarea mea. Nici nu stiam de treaba cu autobuzele. Si astfel plasati bomba! Il faceti pe reporter sa va puna intrebarea potrivita, si acest lucru este cel mai usor de realizat.

Cea mai dificila parte este aceea in care ii faceti sa vorbeasca cu voi. Am vazut oameni care spuneau 'Dumnezeule, aveam intreaga presa adunata acolo si nu ne puneau intrebarile potrivite.' Nu e adevarat, voi nu ne dadeati raspunsurile potrivite!


I: Care este cea mai buna metoda de a te ocupa de o intrebare la care nu vrei sa raspunzi?

R: Aceasta implica sa ai o directie, si se numeste 'imprejmuire verbala' - daca doresc sa obtin un raspuns de la voi, legat de un anumit aspect, si nu doriti sa raspundeti. Exista o linie foarte subtire intre a scapa de intrebare (sau de reporterul care te preseaza) si a nu o putea evita. Puteti sa  intoarceti lucrurile si sa spuneti: 'stiti, este un lucru foarte personal' sau 'inca nu stapanesc bine acest subiect. Dar atunci cand voi reusi acest lucru, voi fericit sa va dau un raspuns'. Acum m-ati dezarmat. Astfel ma puneti in asteptare intr-o maniera foarte eleganta, deoarece nu mai pot sa va pun aceeasi intrebare. Exista o singura modalitate de a face acest lucru. Puteti sa intrebati un lucru, intr-o intrebare, dar fara sa raspundeti. Dati un raspuns pe care publicul doreste sa il afle. Daca reporterul mai insista, uitati-va la el 'Nu cred ca ati auzit intr-adevar ceea ce am spus.' Dar trebuie sa aveti grija. Trebuie sa va asigurati ca raspunsul dvs e astfel formulat, incat reporterul sa nu fie in dezavantaj. Nu trebuie sa tineti ritmul cu ei. Ei cunosc modalitati de a pune intrebari la care nici macar nu v-ati gandit. Nu trebuie sa uitati acest lucru. Ei sunt profesionisti in a pune intrebari. Cu asta se ocupa ei. Nu intrati in competitie cu ei, nu ii puneti la zid. Spuneti-va doar punctul de vedere, si intoarceti intrebarea. Daca va vor spune ca nu le raspundeti la intrebare, atunci spuneti 'Eu sunt cel care raspunde la intrebari, si probabil nu va dau raspunsul pe care il doriti. Dar in orice caz va raspund la intrebare.'


I: Cum te poti descurca cu un reporter ostil?

R: Daca va bagati in cocina, va mananca porcii. Daca o persoana are intentia sa va murdareasca, singura modalitate de a va tine departe este aceea de a va tine deoparte. Nu va puneti cu un reporter ostil. Puteti sa spuneti 'Imi pare rau, nu inteleg furia si frustrarea pe care le manifestati. Incerc sa raspund totusi.'

Puneti-va aceste intrebari: De ce este reporterul suparat? Deoarece a fost nevoit sa se ocupe de o poveste pe care nu doreste sa o acopere? Deoarece a avut o zi proasta acasa? Sau incearca sa vada daca nu pot sa va provoace? Poate il cunoasteti pe reporter si este vorba de o poveste care ar explica, justifica, sau cel putin v-ar oferi o idee legata de motivul pentru care se simte asa si se poarta asa. Daca un reporter este ostil, probabil ca incearca sa va agite, sa scoata ceva de la dvs, sa va provoace, sa va faca sa explodati. Imi place cand merg la o conferinta si pun o intrebare, ca cineva explodeaza. Puteti sa fiti sigur ca va fi un reportaj de prima pagina. 'Uitati-va la acest idiot explodand'.


I: Cum putem sa fim o prezenta agreabila in fata camerei?

R: Iata un element foarte important care trebuie sa fie mereu luat in considerare. Nu toata lumea arata bine in fata camerelor. Si ma refer atat la femei, cat si la barbati. Si nu doar la aspectul fizic, la aparente. Daca aveti pe cineva care nu e spontan, atunci asigurati-va ca nu el va fi purtatorul dvs de cuvant. Daca aveti pe cineva care clipeste des, va dau acelasi sfat. Trebuie sa numiti persoana cea mai buna. Oricui I-ar placea sa fie purtator de cuvant - 'Pot sa fac acest lucru!' 'Nu, nu poti sa faci asa ceva!' Stabiliti cine ar trebui sa fie cu adevarat in fata camerelor de luat vederi, cine ar trebui sa fie purtatorul de cuvant. Acei oameni care sunt selectati ar trebui sa fie alesi pe baza cunostintelor legate de un anumit subiect. Cu siguranta insa ca trebuie sa se tina cont si de aspectul lor in fata camerelor. Daca asta nu merge bine, atunci persoana care se identifica cel mai bine ar trebui sa fie in aceasta pozitie.


I: Ce astepti de la o inregistrare sonora sau video?

R: Sa aiba 30 secunde. Legat de bani, cu referinte la bani, si despre bani. Ceea ce caut este ceva care transmite mesajul cu sentiment, compasiune si dramatism. Caut un reportaj despre care audienta mea sa spuna, dupa ce l-a vazut/auzit: 'Oau!' Caut ceva care in 30 secunde sa spuna 'Luptam impreuna contra acelorasi sentimente de frustrare cu care ne-am tot confruntat de ani de zile. Oamenii nu au case. Dorm pe strazi. Le este frig. Oamenii pot sa moara daca nu facem ceva pentru ei.' Ati atins adevarata problema.


I: Daca ati da un sfat persoanelor care au de-a face cu media, care ar fi acela?

R: Sa fiti cinstiti. O sa fiti prinsi cu minciuna de fiecare data. Repet ca aveti de-a face cu un anchetator profesionist, un jurnalist. Este posibil ca el sa aiba deja raspunsurile la intrebarile pe care vi le pune atunci cand se intalneste cu dvs. El vrea doar sa vada care este raspunsul dvs. Si nu uitati niciodata ca exista multe puncte de vedere pentru fiecare poveste. Singura parte pe care trebuie sa o imbratisati este cea a adevarului. Astfel, nu puteti sa fiti prinsi. Daca exista 200 de persoane care au nevoie de paturi, nu spuneti ca este vorba de 500. Se va spune ca voi ati umflat numarul real ca sa scoateti bani. Indiferent ce ati spune, trebuie sa spuneti adevarul. Fiti cinstiti cu media.

Intelegeti si constientizati ca va confruntati cu oameni ca si voi. Probabil ca ei stiu mult mai putine despre ce faceti decat despre ce ganditi. Au si ei o misiune. Produsul lor este difuzat. Au nevoie de un reportaj, asa cum si voi trebuie sa va ocupati de el. Atunci cand vin la o conferinta, ei am deja o idee despre ce este vorba. Nu vin ca sa va faca zile amare, deci adoptati cea mai decenta atitudine.

Ascultati cu atentie povestea in cauza, la difuzare. De cele mai multe ori nu este exact povestea care doriti sa fie spusa, in felul in care doriti voi, si veti spune: 'Hei, ce ticalos! Si-a batut joc de noi' Dar stati o clipa, ce a auzit publicul? Cum a perceput acest eveniment? A fost un succes? Daca a fost bun pe jumatate, atunci treceti-o ca fiind un succes.


I: Este foarte dificil sa ramai obiectiv fata de reportajul tau atunci cand il prezinti.

R: Aici vorbim despre o viata de om, o saptamana, sau o luna, despre o actiune, sau orice altceva, intr-un minut jumatate. Cum naiba as putea sa spun tot despre ce ai intreprins doar intr-un minut jumatate?


I: Cum sa obtii o bucatica din jurnalul de stiri? Este dificil, mai ales in acest oras, cu toate evenimentele importante care au loc.

R: Este vorba de competitie, ne luptam pentru timp. Un minut jumatate reprezinta foarte mult timp. Astazi, o sa va spunem tot ce trebuie sa stiti despre concedierile din Maryland, intr-un interval de 2-3 minute. 2 minute este tot ce avem, pentru a vorbi despre cel mai important eveniment al zilei. Am acordat reportajului despre concedierile facute la DC un minut si 40 secunde. Voua cat sa va dau? Daca povestea cea mai importanta a zilei dureaza un minut si 40 secunde, cat o sa obtineti voi?






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact