 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» managementul tehnologic
» Sistemul antropocentric de productie - sanp, o alternativa la sistemul de productie econom
|
|
Alte abordari referitoare la evolutia sistemelor de productie si de fabricatie de montaj |
|
| Abordarea sociologica a lui A.Touraine O abordare sociologica asupra evolutiei pe care a cunoscut-o influenta tehnicilor industriale asupra sistemelor de fabricatie apartine lui Alain Touraine, specialist francez in sociologia muncii (Scheid ,1980). Touraine porneste de ta constatarea ca, in ultimii circa o suta de ani, organizarea muncii omului s-a schimbat intr-o maniera deosebit de profunda. La prima vedere, aceast Efectuand o analiza de profunzime, Touraine reuseste sa identifice o transformare mult mai complexa, structurata in trei faze, care nu se succed perfect in timp din punct de vedere al evolutiei, si care, de fapt, pot sa coexiste in diferite proportii in cadrul intreprinderilor contemporane. Prima faza, notata de Touraine cu "A", reprezinta vechiul sistem de munca, in care predomina actiunea autonoma a muncitorului. Acest sistem continua sa existe atat timp cat conditiile economice si tehnice de productie nu permit managerilor intreprinderii sa preda natura exacta si cantitatea care trebuie fabricata din fiecare produs. in acest caz, sistemul consta in repartizarea muncii intre muncitori individuali sau echipe de lucru, capabile sa se adapteze la sarcini de munca riate, in stare, mai ales, sa isi organizeze propria munca, adica sa aleaga sculele, tehnologiile, chiar miscarile potrivite. intreprinderea este caracterizata prin coexistenta a doua lumi: a productiei, in care muncitorul calificat este autonom, si lumea managementului, in care patronul are deplina initiati. Aceasta situatie creeaza un echilibru de putere intre patron si muncitori. Muncitorul este independent datorita calificarii sale profesionale. Calificarea nu reprezinta doar un nivel oarecare de cunostinte. Ea reprezinta, totodata, puterea de a decide, cel putin asupra muncii ucenicilor si/sau ajutoarelor. Datorita unicitatii conditiilor concrete de munca, muncitorul este eluat si apoi rasplatit, in primul rand in functie de rezultatul obtinut. Faza urmatoare, "B", apare si se dezvolta atunci cand conditiile economice si tehnice devin relativ sile si previzibile. Tehnicile pot fi studiate stiintific iar organizarea muncii devine centralizata. Din punct de vedere tehnic, procesul de fabricatie este supus unor norme precise, iar muncitorul este obligat sa munceasca dupa un de organizare a muncii. in consecinta, indemanarea sau calificarea sa profesionala nu mai reprezinta baza de functionare a atelierului de productie. Din punct de vedere economic, posibilitatea de a prevedea si organiza munca omului este determinata de existenta unei cereri suficient de mari care sa permita fabricatia pe termen lung. Faza "B" se caracterizeaza prin predominanta organizatiei asupra executiei, precum si mentinerea muncii directe de executie, deci si a ideii de randament uman. Muncitorii specializati inlocuiesc muncitorii inalt calificati in munca directa de executie. Muncitorii calificati se mentin in sectoarele de intretinere si reparatii. Continutul muncii lor are un nivel tehnic mai inalt, ativ cu faza "A", datorita cresterii nivelului tehnic al mijloacelor de munca mecanizate. indemanarea este inlocuita de cunostinte tehnice asupra meseriei. Prioritatea organizatiei asupra executiei confera organizatiei o anumita autonomie fata de tehnica. Natura lucrarii muncitorului depinde in mare masura de optiunile tehnicienilor care au responsabilitatea pregatirii fabricatiei. Cea de-a treia faza, denumita de Touraine faza "C", incepe o data cu aparitia automatizarii fabricatiei. in procesele automatizate nu mai exista consum de manopera directa in fabricatie, intrucat muncitorul nu mai intervine direct in productie. El se transforma intr-un supraveghetor al sistemului tehnic. Dispar muncitorii specializati. Nivelul profesional al muncitorilor calificati este mult mai inalt fata de faza "B". Muncitorul nu mai apartine unei echipe, el se insereaza intr-o retea de comunicatie. Muncitorii de intretinere tind sa devina tehnicieni, intrucat ei trebuie sa cunoasca nu numai echipamentele tehnice folosite, ci si continutul procesului tehnologic. Desi nu expliciteaza aspecte legate de sistemul de montaj, consideram ca fazele identificate de Touraine la inceputul anilor 70 se regasesc si in acest caz. Astfel, faza "A" corespunde primei forme de sistem de montaj, si anume sistemul de montaj manual, de tip manufacturier, utilizand sau nu unelte actionate de la o alta energie decat cea a operatorului uman. Faza "B" corespunde sistemului de montaj de masa, fordist, utilizand un transportor cu miscare continua sau sacadata, cu tact obligator, bazat pe diviziunea accentuata a operatiilor de munca executate de muncitori ingust specializati, in cadrul unor locuri de munca mai mult sau mai putin dotate cu echipamente si scule mecanizate. Ca atare, procesul de productie are un caracter manual-mecanizat. Faza "C" corespunde tot sistemului de montaj de masa, ajuns in faza in care progresul tehnic, pe de o parte, a facut posibila executarea de echipamente de montaj performante si fiabile iar, pe de alta parte, marirea volumului anual de productie a permis cresterea eficientei economice a utilizarii acestor echipamente in procesul de montaj. Apreciem aici ca gradul de automatizare a sistemelor de montaj este mult mai scazut decat cel al sistemelor de prelucrare, mai ales in sistemele de montaj general al produselor finite. in domeniul montajului de subansamble, indeosebi al celor de complexitate redusa, gradul de automatizare atins este mai mare decat cel din procesul de montaj general. Una dintre explicatii rezida in limitele automatizarii mecanice, bazata pe dispozitive mecanice care determina ca mecanismele de montaj automat sa fie complexe si, totodata, sa nu poata executa decat sarcini simple de montaj. Pe masura cresterii gradului de automatizare pur mecanic, crestea si rigiditatea echipamentului de productie strict specializat pentru executarea operatiilor de montaj aferente unui singur produs executat in volume mari de productie si intr-o perioada indelungata de timp. Din cauza caracterului rigid al automatizarii specializate, o data cu introducerea in fabricatie a unui nou produs, echipamentul trebuia inlocuit uneori in intregime. And un grad mare de complexitate acest echipament era foarte costisitor, necesitand o perioada mai indelungata de amortizare pentru a permite mentinerea unui nivel scazut al costurilor de fabricatie. Aceasta tehnologie complicata si rigida de montaj a clacat in momentul in care, sub impactul unor factori legati de piata si modificarea preferintelor consumatorilor, seriile de fabricatie s-au redus, determinand cresterea costurilor de fabricatie, indeosebi datorita cresterii ponderii cheltuielilor fixe in costul unitar al produsului. in structura cheltuielilor fixe, cheltuielile aferente echipamentelor specializate de productie era considerabila. in conditiile in care, sub presiunea clien Abordarea organizationala a lui Kakati Kakati (1992) argumenteaza ca multe organizatii, sub presiunea mediului inconjurator, se deplaseaza inspre noi tehnologii, cum sunt sistemele flexibile de fabricatie-SFF, fabricatia integrata prin computer-CIM, roboti etc. Motivul principal pentru care ele fac aceasta este faptul ca principala promisiune a noii tehnologii consta in capacitatea ei de a opera intr-o maniera flexibila, in timp real, la un cost mult mai redus decat sistemele anterioare. insa, pe cand tehnologia noua opereaza in mod flexibil in timp real, modelele organizationale actuale nu fac acest lucru. De aceea, Kakati arata ca foarte putine instalatii din SFF-urile care operau in 1992 in lume operau in modul in care fusesera initial proiectate si pentru care fusese facuta investitia, respectiv el arata ca "nici un SFF din Statele Unite nu este condus pentru flexibilitate". Motivele sunt mai degraba de origine manageriala si organizationala decat de origine tehnologica. Nu exista nici o ratiune pentru a avea un SFF daca firma insasi este inflexibila si incapabila sa raspunda rapid la schimbarile necesitatilor clientilor sai. SFF si CIM reprezinta schimbari contextuale in conceptele legate de fabricatie mai degraba decat doar simpli pasi incrementali in procesul de dezvoltare si de aceea este facuta propunerea ca o forma de organizare complet noua sa fie dezvoltata, astfel incat potentialul deplin atat al SFF cat si al CIM sa fie realizat. Kakati arata ca procesul de dezvoltare al conceptelor de fabricatie ar putea fi identificate in patru etape prezentate in elul 3.3. Dezvoltarea este definita aici in termeni de imbunatatire a modalitatilor de programare a procesului, manipulare a materialelor si reprogramabilitate a masinilor. Dintre toate aceste stagii voi prezenta doar stagiul al treilea si al patrulea, intrucat prezinta interes din punct de vedere al subiectului acestei carti. Astfel, stagiul al treilea, definit de Kakati ca automatizare reprogramabila, combina beneficiile unei linii de transfer inalt, cu productivitate, dar inflexibila, cu cele ale unui atelier de lucru flexibil, dar neeficient si de aceea reprezinta o alternati eficienta la Capitolul III Sistemul antropocentric de productie, SAnP - o alternati la sistemul de productie econom sistemul de fabricatie traditional. Cea mai importanta diferenta intre conceptul de fabricatie traditional si noul concept de fabricatie este ca al doilea, datorita folosirii masive a ierarhiei computerelor pentru a controla sistemul, este capabil sa raspunda in timp real, prin decizii adecte, si poate produce o rietate mare de produse de inalta calitate la un cost relativ redus, in atie cu sistemele celelalte, si intr-un timp mult mai scurt. Flexibilitatea proiectata a sistemului, si construita in acesta, furnizeaza premize pentru un raspuns rapid ia schimbarile care se produc in necesitatile clientilor, prin fabricarea de noi produse intr-un timp mult mai redus si cu costuri mult mai mici. Ca atare, acest tip de concept de fabricatie permite coexistenta unor obiective simultan contradictorii si nemasurabile, cum ar fi: eficienta, eficacitate, calitate, flexibilitate, volum, rietate, inotivitate. Pe de alta parte, fabricatia integrata prin computer (CIM) cuprinde intreaga gama de activitati (de la proiectarea produsului pana la livrarea lui) executate de organizatia de fabricatie folosind un sistem de computere pe scara larga. Un sistem de computere integreaza tehnologia de proiectare, productie, informatie si logistica cu marketingul si celelalte functii. Sistemul de tip CIM, datorita capabilitatii sale de schimbari instantanee ale specificatiilor produsului, este capabil sa livreze produse ajustate cerintelor clientilor individuali in conditiile unei productii de masa. Abordarea de tip "proces de control", a lui Jaikumar Jaikumar (1993) identifica sase etape ale fabricatiei, pe care o considera un proces de control. Ele sunt prezentate in elul 3.4. Acest sistem de periodizare a evolutiei sistemelor de fabricatie se bazeaza pe luarea in considerare a 12 caracteristici cantitative si calitative care definesc diferite aspecte ale modului in care s-a desfasurat procesul de control in cadrul firmelor, precum si parametrii performantelor inregistrate. Din analiza situatiei prezentate reiese ca, o data cu aparitia tehnicii de calcul, au avut loc schimbari in intelegerea scopului tehnologiei, in privinta metodelor si formelor de organizare, ceea ce a determinat reducerea considerabila a dimensiunii unitatii de productie optime din punct de vedere al numarului de angajati. Concomitent, productivitatea muncii a continuat sa creasca considerabil, rebuturile s-au redus la cote nesemnificative in cadrul muncii totale, raportul munca indirecta/munca directa s-a redus in permanenta. O modificare dramatica o reprezinta schimbarea acestui raport de la lori subunitare (mai multi muncitori direct productivi decat muncitori indirect productivi) la lori supraunitare. Cauza o reprezinta reducerea masi a numarului de muncitori direct productivi, ca urmare a automatizarii si computerizarii proceselor de fabricatie la nivelul locurilor de munca. Consideram ca este deosebit de originala sinteza facuta de Jaikumar, referitoare la abilitatile umane dominante, strict necesare oamenilor pentru a desfasura o activitate eficienta in cadrul fiecarui sistem. Faza "fabricatiei integrate prin computer" solicita abilitati de intare, generalizare si abstractizare, care se afla in corelatie cu tendinta generala de crestere a flexibilitatii firmelor. Oamenii trebuie sa devina mai flexibili din punct de vedere, al cunostintelor' profesionale, abilitatilor personale, iar solutia cea mai satisfacatoare este intarea continua. Aceeasi problema este prioritara si la nivelul firmelor, solutia care se considera optima fiind crearea si mentinerea de catre managerii firmei a unei "organizatii care inta", asa cum este denumita in mod curent in literatura manageriala contemporana. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
Despre sistemul antropocentric de productie - sanp, o alternativa la sistemul de productie econom |
|||||
Stiu si altele ... |
|||||
|
|||||
