 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» resurse umane
» Obiectul, sarcinile si istoria psihologiei muncii si organizationale
|
|
Contributiile psihologilor romani |
|
| in Romania, dupa primul razboi mondial, au inceput sa apara studii de psihologie a muncii si s-au infiintat laboratoare psihotehnice pentru selectie si orientare profesionala.In 1922 era fondat la Cluj-Napoca, pe langa Catedra de Psihologie, un Institut de Psihologie Experimentala ata si Aplicata, condus de profesorul F. Stefanescu--Goanga. Lucrarile efectuate in acest institut au fost publicate, incepand din anul 1929, in colectia Studii si cercetari psihologice, aparand, pana in 1945, 33 de titluri. La institutul din Cluj-Napoca au fost elaborate si adaptate teste, chestionare si fise de observatie pentru examenele de selectie si orientare profesionala si au fost construite aparate pentru examinarea psihologica. Au publicat: F. Stefanescu-Goanga si Al. Ro La Bucuresti s-a infiintat in 1930 sectia de psihotehnica a Laboratorului de Psihologie de la Universitate si s-a constituit, tot atunci, Societatea Psihotehnica Universitara,ce edita Resta de psihologie experimentala si practica, sub directia lui C. Radulescu--Motru. Laboratorul din Bucuresti a tradus si a experimentat testele americane Army Alpha si a initiat studii de teren prind muncitorii din industria petroliera din Valea Prahovei si de la Fabrica de Ciment de la Gurahont (Arad). Cercetarile au fost publicate in Resta defilosofie (I.M. Nestor si CC. Bontila, Contributii la studiul psihologiei lucratorului). Printre primele laboratoare psihotehnice infiintate ureaza si laboratoarele din transporturi. in 1922 a luat fiinta Laboratorul Societatii de Tramvaie din Bucuresti. Pentru aatie, examinari psihofiziologice se faceau, incepand din anul 1927, la Centrul Aeronautic de la Pipera, iar la Caile Ferate Romane examenul psihotehnic a fost introdus in 1935. Psihologia muncii, identificata pe atunci cu psihotehnica, a capatat o mai mare extindere cand, prin legea din aprilie 1936, s-au infiintat Institutele de Psihotehnica din Cluj-Napoca, Bucuresti si Iasi si 16 oficii de orientare profesionala in diferite orase din tara. Institutele psihotehnice au avut o ata efemera, fiind desfiintate in 1940 si inlocuite de doua laboratoare psihotehnice", unul la Bucuresti si altul la Sibiu. in general, mai toate cercetarile de psihologie a muncii efectuate in Romania inainte de 1944 priveau selectia si orientarea profesionala si se incadrau in limitele psihotehnicii, cu toate aspectele ei pozitive si negative.In afara de laboratoarele psihotehnice fondate din initiativa universitara, au existat si cateva laboratoare uzinale pentru selectia profesionala a ucenicilor (Industria Aeronautica Romana Bucuresti si Uzinele Astra" din Brasov), cel mai important fiind laboratorul de la Uzinele si Domeniile Resita, aflat sub conducerea lui N. Margineanu si T. Arcan.In 1948, toate laboratoarele psihologice au fost inchise si desfiintate. Dupa anii '50, o data cu raspandirea mecanizarii si mai cu seama cu introducerea automatizarii in industrie, s-au schimbat punctele de vedere asupra psihologiei muncii. Au aparut probleme noi, legate de adoptarea unor tehnologii moderne si de trecerea treptata la productia automatizata, in numeroase intreprinderi fiind initiate studii si cercetari ergonomice si de psihologie inginereasca. S-a studiat munca strungarului (G. Zapan, C. Botez, Gh. Iosif, P. Pufan), munca la banda rulanta (P. Popescu-Neveanu), munca mecanicului de locomotiva (V. Ceausu, M. Bolos) si a impiegatului de miscare (V. Ceausu, M. Mamali). S-au urmarit optimizarea conditiilor de munca prin studiul muncii in schimburi, al pauzelor, al oboselii si al monotoniei (Botez, 1967 ; Mamali, 1967).In anul 1967 apare Psihologia muncii industriale, sub redactia profesorului Al. Rosea, un adevarat tratat de psihologie a muncii care a constituit un punct de plecare pentru actitatea psihologilor din industrie. Institutul de Psihologie al Academiei Romane a organizat pe baza de contract de cercetare doua dintre primele laboratoare: cel de la intreprinderea de Piese Radio si Semiconductori Baneasa (IPRS Baneasa) si cel de la Combinatul Chimic Fagaras.In 1968 se infiinteaza laboratorul de psihologie de la Combinatul Siderurgic Resita, care in cativa ani dene unul dintre cele mai mari laboratoare din sud-estul Europei si care functioneaza si astazi, de peste 35 de ani, fara intrerupere. Multe dintre metodele silite in aceste laboratoare au fost raspandite si introduse la celelalte laboratoare de psihologie industriala, care, rand pe rand, au luat fiinta in ramura siderurgiei (Galati, Targoste, Slatina, Cluj-Napoca, Bucuresti), chimiei (Fagaras, Sanesti), industriei usoare (Timisoara, Bucuresti, Brasov), energeticii (Bucuresti, Craiova, Pitesti). Transporturile auto si-au creat propria retea de laboratoare, in 16 orase mari, unde erau incadrati peste 250 de psihologi. in 1976 existau peste 74 de laboratoare de psihologie industriala in Romania, centrate pe urmatoarele domenii: orientare, repartizare si selectie profesionala ; formarea personalului din industrie si asistenta psihopeda-gogica; probleme psihosociale (fluctuatie, absenteism, organizarea echipelor de munca, integrare profesionala); probleme de ergonomie si psihologie inginereasca (prevenirea oboselii si a accidentelor de munca, amenajarea locului de munca etc.); informarea specialistilor din industrie despre problematica si metodele psihologiei muncii. Problemele de conducere si de psihologie organizationala, relatiile interpersonale de munca au facut obiectul unor lucrari ca : Psihologia organizarii intreprinderilor industriale (Herseni, 1969), Psihologia colectivelor de munca (Herseni, 1973).In psihologia personalului se utilizeaza metode noi de psihodiagnoza, capabile sa surprinda aspectele globale ale personalitatii. Atentia acordata analizei muncii ca punct de plecare pentru actitatea psihologilor se reflecta si in numeroasele psihoprofesiograme si monografii profesionale, elaborate atat de catre psihologii din institutele de cercetari, cat si de catre cei din productie (M. Peteanu si colaboratorii, N. Jurcau, Z. Bogathy, V. Samu, D. Ozunu, C. Mamali etc). Chiar in perioada ei de varf, cand psihologia muncii si organizationala din Romania cunostea o raspand Dupa anul 1989, in universitati, departamentele de psihologie au fost reinfiintate, numarul studentilor cunoscand de atunci o crestere vertiginoasa. S-au redeschis institutele de cercetare, au fost create altele noi (la lasi, Cluj-Napoca, Timisoara) in domeniul psihologiei aplicate, sociale si cognitive. Dintre cele 16 universitati, de stat sau particulare, in care sunt pregatiti psihologi, doar patru mari centre (Bucuresti, Cluj, Iasi si Timisoara) formeaza specialisti in psihologia muncii si organizationala, aici functionand si cursuri postuniversitare de aprofundare sau de masterat, iar in primele trei centre amintite, cursuri de doctorat in domeniu. La Timisoara exista Institutul de Studii si Cercetari in Psihologie Aplicata, orientat spre psihologia muncii si a conducerii, managementul resurselor umane, managementul calitatii totale, psihologia transporturilor etc. Acest institut editeaza Resta de psihologie aplicata, in cadrul careia sunt publicate studii si cercetari de actualitate in diverse domenii de aplicare a psihologiei: organizatii, economie, politica, religie, sanatate, educatie, transporturi, arta, justitie s.a.m.d. Considerente de ordin etic Termenul etic" prone din grecescul ethos, care inseamna specific", obicei" sau utilizare". Toti psihologii I/O se ghideaza in munca lor dupa o serie de principii etice. Documentul adoptat de APA si intitulat Principiile etice ale psihologilor (1981) cuprinde zece principii ce trebuie sa calauzeasca cercetarea si practica tuturor psihologilor, principii pe care le vom prezenta in continuare. Asa cum puteti observa, mare parte dintre aceste principii sunt direct aplicabile la cercetarea si practica din cadrul psihologiei I/O : 1. responsabilitatea: psihologii trebuie sa respecte cele mai inalte standarde profesionale, sa-si asume responsabilitatea pentru consecintele actelor lor si sa se asigure ca serciile lor sunt utilizate in mod corespunzator; 2. competenta: psihologii se tin la curent cu informatiile stiintifice si profesionale si recunosc limitele competentei si tehnicii lor; ei furnizeaza numai acele sercii pentru care sunt calificati prin pregatire si experienta; 3. standardele morale si legale : recunoscand natura personala a unor astfel de standarde, psihologii trebuie sa fie flexibili in raport cu standardele comunitatii si constienti de posibilul impact al comportamentelor lor asupra increderii publice in psihologi si in capacitatea acestora de a-si indeplini responsabilitatile profesionale ; 4. declaratiile publice : anunturile si avertismentele psihologilor trebuie sa ajute publicul sa judece situatiile si sa ia decizii in cunostinta de cauza; calificarea si afilierea profesionala trebuie descrise cu exactitate si trebuie specificate limitele si dubiile asociate serciilor lor; 5. confidentialitatea : psihologii dezvaluie informatii obtinute pe parcursul actitatii lor in legatura cu oamenii numai cu permisiunea persoanelor in cauza sau a reprezentantilor lor legali, cu exceptia acelor situatii foarte rare in care, daca nu s-ar face acest lucru, s-ar pune in pericol persoana in cauza sau alte persoane; 6. binele clientului: clientii serciilor furnizate de psihologi ar trebui sa fie complet informati in legatura cu scopul si natura procedeelor abordate; clientii, studentii si participantii in cadrul cercetarilor au deplina libertate de alegere, iar psihologii respecta decizia de participare sau de retragere a acestora; 7. relatiile profesionale: psihologii respecta nevoile, competentele speciale si obligatiile colegilor lor psihologi si din alte profesii; de asemenea, respecta prerogativele si obligatiile institutiilor si organizatiilor cu care sunt asociati; 8. tehnicile de evaluare : psihologii promoveaza binele si interesele clientilor lor atunci cand elaboreaza si utilizeaza tehnici de evaluare psihologica, veghind ca rezultatele sa nu fie utilizate intr-un mod gresit, asigurand securitatea testelor si respectand dreptul clientului de a cunoaste rezultatele, interpretarile si fundamentul oricaror concluzii sau recomandari; 9. cercetarile cu subiecti umani: psihologii respecta demnitatea si binele participantilor in cadrul cercetarilor lor, precum si legile federale si statale si standardele profesionale care guverneaza desfasurarea unei cercetari cu subiecti umani; 10. protectia si folosirea animalelor: psihologii asigura protectia animalelor utilizate in scopuri experimentale; ei recunosc faptul ca, in ciuda legilor si reglementarilor, protectia imediata a unui animal depinde de constiinta si standardele cercetatorului (acesta este singurul dintre cele zece principii care nu este aplicabil imediat in actitatea psihologilor I/O). |
|
|
Politica de confidentialitate
|
