 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» resurse umane
» Obiectul, sarcinile si istoria psihologiei muncii si organizationale
|
|
Legaturile psihologiei muncii cu celelalte ramuri ale psihologiei si cu alte stiinte |
|
| Productivitatea muncii este influentata de intreaga personalitate a omului: gandire, deprinderi, temperament, caracter, spirit de observatie, afectivitate etc. in cercetarile sale, specialistul in psihologia muncii se bazeaza pe notiunile pe care i le furnizeaza psihologia generala. Psihologia muncii are stranse legaturi si cu alte ramuri ale psihologiei, in primul rand cu psihologia copilului si psihologia pedagogica. Psihologia copilului studiaza legile dezvoltarii psihice a copilului si adolescentului. in liceele de specialitate, scolile tehnice si scolile profesionale sunt cuprinsi, in majoritatea cazurilor, adolescenti. in legatura cu acestia se ridica problema gasirii celor mai eficiente metode de asimilare rapida si temeinica a profesiunilor, fiind deci necesare cunostinte despre particularitatile de varsta, despre dezvoltarea proceselor psihice si despre formarea calitatilor spirituale. Psihologia pedagogica se ocupa de legile dezvoltarii psihice in procesul educatiei si instruirii scolare. intre alte probleme, ea analizeaza formarea deprinderilor de munca si dezvoltarea lor. Ca proces constient, specific omului, munca este examinata nu numai sub aspectul ei psihologic, ci si sub alte aspecte : fiziologic, tehnic, economic, social. Psihologia muncii este legata, prin urmare, si de alte stiinte : fiziologia si igiena muncii, stiintele tehnice, economia muncii si organizarea productiei, economia politica, sociologia. Fiziologia muncii ofera psihologului date privind modificarile fiziologice ce se produc in organismul omului care munceste (respiratie, circulatie, efort muscular) si, in primul rand, in sistemul sau nervos. Muncitorul din industria moderna hiculeaza mecanisme ce actioneaza cu viteze neobisnuite : el supragheazasi conduce masini automate care cer o mare mobilitate a proceselor nervoase, o fina si precisa activitate a analizatorilor si reactii motorii sigure. Igiena muncii furnizeaza psihologiei muncii date referitoare la influentele conditiilor fizice de munca asupra muncitorului: actiunea vibratiilor, zgomotului, temperaturii inalte etc. Ea prescrie recomandari in privinta conditiilor optime de munca in diferite sectoare ale productiei: siderurgie, industria constructoare de masini, minerit, industria chimica etc. Sub aspect tehnic, munca intra indeosebi in atentia tehnicienilor si inginerilor. Schimbul de informatii intre psihologia muncii si stiintele tehnice sporeste tot mai mult in zilele noastre, el fiind necesar atat psihologilor, cat si inginerilor care se ocupa de proiectarea si constructia masinilor. Psihologiei muncii ii sunt oferite date importante mai ales de catre economia muncii si organizarea productiei. Aceste stiinte furnizeaza informatii referitoare la procesul de productie : pregatirile pentru fabricatie, normarea timpului de lucru, organizarea serviciului de dispeceri, controlul tehnic etc. Totodata, stiinta organizarii productiei ofera date privind productia bazata pe agregate si dispoziti automate. Deoarece munca este un fenomen social, psihologul trebuie sa posede cunostinte tehnice de economie politica si sociologie. Cunoasterea problemelor de economie politica este necesara pentru a intelege mai bine influenta exercitata de conditiile social-istorice asupra psihicului uman, asupra constiintei. Economia politica demonstreaza ca modul de productie este factorul care determina o anumita conceptie si anumite trasaturi la omul apartinand unei anumite perioade istorice. Tot in legatura cu aspectul social al muncii, nu trebuie pierdut din dere faptul ca omul nu lucreaza singur, ci in cadrul unor grupuri de munca. Activitatea lui se desfasoara nu numai intr-un mediu tehnic, ci si intr-unui social, muncitorul tacand parte dintr-o echipa de munca, dintr-o sectie sau un atelier al fabricii etc. De aici rezulta necesitatea unor legaturi stranse intre psihologia muncii si sociologia muncii. in sensul cel mai larg, sociologia muncii trebuie considerata o disciplina ce studiaza, sub diferite aspecte, colectile omenesti constituite in procesul muncii (Buzarnescu, 1995).In stransa legatura cu cercetarile de psihologie si sociologie a muncii, s-a dezvoltat in zilele noastre psihologia sociala a muncii. Aceasta ramura a stiintei psihologiei studiaza, in general, orice problema psihologica ridicata in grupurile de munca si care prezinta insemnatate pentru buna desfasurare a vietii in intreprindere. Ea acorda intaietate problemelor psihologice legate de personalul intreprinderii, trebuintele si aspiratiile oamenilor, stimularea lor materiala si morala. Avand in dere legaturile existente intre psihologia muncii si stiintele la care ne-am referit, principalele studii care se efectueaza in intreprinderi constituie rodul muncii in echipe, al unor echipe de cercetatori formate din psihologi, ingineri, sociologi, medici, economisti, juristi etc. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
