 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» resurse umane
» Pregatirea profesionala: formare si dezvoltare
|
|
Identificarea nevoilor de formare-dezvoltare. metode utilizate |
|
| Cunoscut fiind faptul ca trebuintele de intare/formare evidentiaza acele discrepante dintre nivelul actual al cunostintelor, deprinderilor, aptitudinilor sau atitudinilor si standardul dorit, procesul de identificare a acestora urmareste sa indice acele domenii in care o intare suplimentara poate imbunatati nivelul cunostintelor sau deprinderilor si, implicit, performantele persoanei. Ca urmare, eluarea nevoilor nu trebuie considerata o examinare sau o judecare, ci un proces care sugereaza necesitatea unei educatii aditionale intr-o anumita directie, fara judecati implicite sau explicite privind abilitatea individului de a rezol o sarcina. Identificam si eluam nevoi/trebuinte pentru a putea imbunatati performantele, dar si pentru a completa competentele unei persoane sau ale unui Eluarea performantelor este de cele mai multe ori forma cea mai laborioasa si costisitoare de eluare a nevoilor. Eluand performantele, apreciem nivelul la care o persoana presteaza o anumita activitate, adica daca a efectuat sau nu acea sarcina la standardele silite. Termenul performanta" poate fi utilizat in contexte riate, cu diferite nuante : fie sinonim cu realizarea - in sensul ca implica anumite masurari ale adecrii comportamentului -, fie asimilat competentei. Eluarea performantelor nu trebuie insa confundata cu determinarea competentelor, in cazul careia urmarim daca anumite abilitati sunt prezente la o persoana si-i asigura acesteia baza necesara rezolrii diverselor situatii/sarcini (Rogers, 1996). Sensul conceptului de competenta" se construieste si se imbogateste permanent cu noi semnificatii. Dupa unii autori, competenta presupune, in esenta, cunostinte (know), priceperi si deprinderi (know how), atitudini si lori (know to be), structurate in chip particular la nivelul personalitatii (Dumitru, 2001). Putem vorbi despre competente generale - folosite in realizarea unor sarcini si activitati riate cu grad mare de generalitate - si despre competente specifice - utile intr-un domeniu restrans de sarcini si activitati. Dintre metodele pentru incepatori" (Queeney, 1994) utilizate in diagnosticarea nevoilor de formare, cu precadere atunci cand se doreste obtinerea unei imagini generale, a unei perspectivele ansamblu asupra acestora, amintim : autoeluarea, focus-grupul, grupul nominal, metoda Delphi, persoanele-cheie, supervizorii si ancheta pe baza de chestionar si interviu, care are un statut aparte, data fiind complexitatea ei, si care este folosita atat in eluarea de nevoi, cat si in eluarea de performante. 1. Autoeluarea furnizeaza informatii despre perceptia individului asupra propriilor nevoi de intare, indicand in acelasi timp si un anumit nivel de interes intr-un domeniu dat. Cu toate ca nu prezinta un grad inalt de structurare ativ cu alte metode, iar nota de subiectivitate este foarte ridicata, autoeluarea poate fi utilizata ca un prim pas in formarea unei perspective generale asupra nevoilor percepute. 2. Metoda grupului focalizat (focus-grup) permite obtinerea de date primare si subiective la nivelul unei sectiuni de populatie, cu 6-l2 participanti implicati intr-o discutie structurata, and totusi o tenta informala si fiind condusa de un facilitator. Focus--grupul este util ca prim pas in identificarea ariei generale de interese si pentru ca ofera informatii despre populatia-tinta, reactiile la noile idei, temele de interes pentru programe, modul de prezentare a continuturilor sau aspectele legate de marketing (Gilmore, Campbell si Becker, 1989, apud Queeney, 1994). Marele dezantaj al acestei metode il reprezinta caracterul subiectiv al discutiilor, cu rezervele de rigoare in generalizarea informatiilor obtinute. 3. Prin accesul sau la un numar de persoane (intre 5 si 9 participanti) bine informate asupra subiectului ce urmeaza a fi examinat, grupul nominal permite obtinerea de raspunsuri in scris si apoi discutarea si ierarhizarea lor in functie de gradul de importanta. Grupul nominal beneficiaza de un grad ridicat de structurare, oferind persoanelor implicate sansa de a-si exprima ideile si de a primi aceeasi consideratie, dar natura subiecti a datelor obtinute nu poate fi evitata nici in acest caz, aspect la care se mai adauga si costul de timp necesar manifestarii fiecarui participant (Gilmore, Campbell si Becker, 1989, apud Queeney, 1994). 4. Alegerea metodei Delphi pentru identificarea nevoilor de 5. Datorita ocuparii unei pozitii influente in raport cu un grup si cunoasterii acestuia, persoanele-cheie, in numar de 10-l5, selectate in asa fel incat sa reprezinte o gama relenta de opinii, pregatire profesionala si practica, pot oferi o perceptie si o perspecti loroase cu privire la nevoile educationale ale grupului respectiv (Hagedorn, 1977, apud Queeney, 1994). Aceste informatii pot fi obtinute in urma unui interviu formal, prin raspunsuri scrise la un chestionar sau chiar in urma unor comentarii informale. Tocmai acest fapt se constituie intr-unui dintre neajunsurile acestei metode, datele obtinute fiind impregnate de propriile perspective sau erori. 6. Eluarile realizate de supervizori, potrivit statutului si rolului pe care le au, sunt folosite deseori pentru a constata nevoile educationale legate de activitatea desfasurata de o persoana. Fiind in situatia de a obser indivizii in actiune, supervizorii au o perspecti unica asupra performantelor acestora, putand descrie cu acuratete nevoile educationale, sesiza diferenta dintre o astfel de nevoie si o problema determinata de o procedura organizationala sau crea o atmosfera de receptivitate fata de activitatile educationale. O astfel de eluare se constituie si ea intr-un prim pas in identificarea atat a nevoilor individuale, cat si ale grupului, chiar daca uneori poate fi influentata de relatiile personale sau de opiniile celorlalti. 7. Prin intermediul anchetei pe baza de chestionar sau interviu se pot obtine informatii loroase despre interesele, problemele, perceptiile si preferintele unei persoane sau unor grupuri de persoane, aceasta constituindu-se in una dintre metodele care ofera posibilitatea identificarii nevoilor de formare si a nivelului de performante atins in activitatea prestata. Proiectarea sa - ca durata, profunzime a aspectelor sondate sau esantion - depinde de obiectivele propuse si tipul de informatii necesare atingerii acestora. Nu trebuie neglijat faptul ca o ancheta condusa intr-un mod necorespunzator poate distorsiona realitatea, cu consecinte asupra deciziilor adoptate pe baza datelor recoltate sau prin inselarea asteptarilor celor implicati, ale caror nevoi nu vor putea fi satisfacute. Este foarte greu de precizat care dintre aceste metode este cea mai indicata, fara a lua in considerare specificitatea situatiei respective: derulam procesul la nivel de individ, organizatie, comunitate sau social, decidem asupra programului de formare, asupra selectiei de personal sau asupra criteriilor de promore. Indiferent care dintre acestea (sau altele) ne sunt obiectivele, niciodata nu ne vom limita la o singura metoda in obtinerea de informatii, ci demersul investigativ fi asigurat de o imbinare de metode si tehnici care sa acopere o plaja cat mai sta. Astfel ca metoda optima" devine cea care corespunde, in cea mai mare masura, obiectivelor propuse, resurselor de timp, bani sau personal disponibile, publicului vizat, existand multiple riabile situationale care nu pot fi neglijate intr-un demers atat de complex cum este cel al identificarii nevoilor de intare si formare. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
