Diferentele culturale si evaluarea performantelor
Schimbarile la nivel organizational au generat o serie de studii care au ca obiect variabilele culturale si influenta lor asupra aprecierii performantelor (Fletcher si Perry, 2001; Milliman et al., 1998), avand la baza abordarea dimensiunilor culturale a lui Hofstede (1996), in special distanta fata de putere si individualismul/colectivismul. Distanta fata de putere se refera la nivelul la care superiorii influenteaza comportamentul subordonatilor, si invers. intr-o cultura in care distanta fata de putere este mare, superiorii si subordonatii nu se considera cpali, subordonatii fiind foarte dependenti de superiori. in culturile cu distanta mica fata de putere, se manifesta un nivel mai mare de participare si cooperare intre superiori si subordonati, egalitatea pozitiilor fiind mult mai acceptata. in culturile individualiste, angajatii actioneaza in virtutea propriului interes si pe baza propriei initiative, in timp ce, in culturile colectiviste, interesele grupului primeaza. Nu este dificil de observat cum astfel de diferente influenteaza aprecierea performantelor. in culturile organizationale caracterizate de o distanta mare fata de putere, comunicarea reciproca este ingreunata in cadrul procesului de evaluare, iar in culturile colectiviste, utilitatea feedback-ului este perceputa de catre angajati ca fiind mai redusa.
Diferentele culturale au o influenta atat asupra designului sistemelor de management al performantei, cat si in ceea ce priveste conducerea interviurilor de evaluare, mai ales ca sistemele de feedback din surse multiple sunt puternic dependente de specificul cultural al persoanelor implicate. Desi literatura de specialitate abunda de studii privind posibilele efecte ale culturii asupra aprecierii performantelor, exista putine cercetari empirice, mai ales in statele neoccidentale.
Dezvoltarea tehnologiilor informatiei si impactul lor asupra proceselor de evaluare a performantelor
Dezvoltarea tehnologiilor informatiei si aplicatiile lor in organizatii nu constituie subiectul acestei sectiuni, insa, o data cu dezvoltarea diferitelor aplicatii informatice, procesele de evaluare a performantelor in munca devin din ce in ce mai dependente de acestea. Calculatoarele au jucat un rol tot mai insemnat in aprecierea performantelor din momentul generalizarii lor pe piata. Pe de o parte, ele au permis inregistrarea unor cantitati importante de informatie referitoare la diferitele aspecte ale performantei in munca, intr-o maniera oarecum discreta. Pe de alta parte, au facilitat transmiterea informatiei in timp real din diferite zone de activitate, o data cu dezvoltarea retelelor informatice, permitand dezvoltarea unor solutii on-line de evaluare a performantelor. Toate acestea au contribuit la dezvoltarea unor procese de evaluare a performantelor mai usor de administrat, mai ales daca acestea presupun integrarea unui feedback din surse multiple.
Sistemele computerizate permit obtinerea unui feedback de calitate, concentrat pe aspecte de munca si mai putin pe interactiunile emotionale specifice intalnirilor fata in fata,reducanu-se astfel probabilitatea aparitiei erorilor de evaluare. Cu toate acestea, exista studii care au scos in evidenta unele aspecte negative ale folosirii exclusive a mijloacelor informatice pentru realizarea evaluarilor performantei. Weisband si Atwater (1999) au constatat ca autoevaluarile sunt supraestimate si mai putin corecte atunci cand au loc sub forma electronica, decat in cazul unei interactiuni directe. Alte studii indica faptul ca interactiunea electronica creste obiectivitatea, dar scade sensibilitatea evaluarilor, fara a mai socoti imposibilitatea observarii directe a reactiilor celui care este evaluat (Sproull si Kiesler, 1991).In concluzie, unul dintre beneficiile majore ale folosirii sistemelor informatizate este acela ca micsoreaza semnificatitimpul procesarii informatiilor rezultate in urma aprecierilor performantei, facilitand astfel decizii mai rapide.
|
