O alta componenta importanta a mixului de marketing, pretul, poate constitui un instrument utilizat in practica anticoncurentiala, in incercarea de a ocupa o pozitie importanta pe piata sau de a pastra o astfel de pozitie castigata anterior, fie pentru a elimina concurentii directi. De regula, pretul este folosit ca instrument in cadrul unor intelegeri verticale intre agentii economici. Asa cum s-a zut, Legea Concurentei sanctioneaza practicile neloiale care au in vedere utilizarea pretului, ca de exemplu: fixarea concertata a preturilor, preturile de ruinare, preturile de discriminare, preturile de dumping etc. Aceste practici anticoncurentiale sunt mentionate in art.5 alin.(l) lit.a) si art.6 lit.f).
Daca fixarea concertata a preturilor presupune adoptarea unui comportament similar din partea agentilor economici in privinta fixarii unui anumit nivel al preturilor (maxim sau minim) produselor oferite, in schimb pretul de ruinare urmareste inlaturarea concurentilor de pe piata si descurajarea noilor intrari prin practicarea unui pret sub nivelul costurilor. Ambele practici pot fi intr-o prima etapa benefice pentru consumator, dar ulterior contribuie la afectarea mediului concurential normal si la degradarea calitatii produselor sau serviciilor oferite.Incercarea companiilor de taxi din Bucuresti de a impune un tarif unic minimal de 6000 lei/km constituie o practica anticoncurentiala de fixare concertata a preturilor.
De regula, pretul de ruinare implica reduceri de preturi selective sau impunerea unui pret care nu este profiil pentru agentul economic ce adopta o astfel de practica. Aceasta nzare sub cost trebuie sa fie insa dovedita ca fiind ruinatoare si ca se incearca astfel eliminarea unui concurent. Pretul de ruinare poate constitui si o forma a abuzului de pozitie dominanta pe piata relenta.
Pretul de dumping este similar pretului de ruinare, numai ca acest termen se foloseste pentru piata externa.
Si in domeniul distributiei pot apare intelegeri intre agentii economici, intelegeri pe verticala sau intelegeri pe orizontala, care pot avea ca efect prejudicierea gra a mediului concurential.In contextul distributiei, un rol important il au concurenta intermarca si concurenta intramarca, prima fiind specifica intreprinderilor care comercializeaza produse diferentiate sau care produc si concureaza pe baza marcilor comerciale, iar a doua se manifesta intre distribuitorii aceleiasi marci. Cu cat este mai intensa concurenta intermarca cu atat sunt mai evidente efectele proconcurentiale, stimuland activitatea agentilor economici. O intelegere de distributie exclusi poate reduce semnificativ concurenta intramarca dar, in acelasi timp, permite unei marci sa concureze mai puternic cu altele, sporind astfel concurenta intermarca. De exemplu, magazinele specializate in nzare de aparatura electronica si electrocasnica Altex, Domo si Flanco, care comercializeaza aceleasi marci de produse (Bosch, Zanussi, Sony, Phlips etc.) contribuie la sporirea concurentei intramarca din domeniul distributiei.
|
