 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MARKETING
Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde". |
| StiuCum
Home » marketing
» principiile marketingului
» Marketing si consumerism
|
|
Miscarea consumerista |
|
| Crearea miscarilor de aparare a consumatorilor este raspunsul dat de catre consumatori imperfectiunii pietei. Ea constituie o contra putere a consumatorilor fata de puterea detinuta de producatori si distribuitori. Ea s-a implinit in diversitate atit din punct de vedere istoric ca si a conceptiilor care anima diferitele miscari. Acestea sint grupate in european in cadrul Biroului European a Uniunii Consumatorilor (BEUC) creat in 1962. Aceste diferite forme de organizare dupa ce vor fi prezentate, vor fi urmate de o prezentare a mijloacelor de actiune ale miscarii consumeriste ca si de o reflectie asupra audientei acestora. Organizarea miscarii consumeriste Patru mari categorii de miscari pot fi distinse in acest sens: miscarea cooperatista, asociatii specializate in apararea consumatorilor, asociatii familiale si asociatii legate de actiuni sindicale. Miscarea cooperatista Aceasta miscare este cea mai veche. Este in acelasi timp o organizatie de distributie si una de aparare a consumatorilor. Se bazeaza pe doua organizatii, Federatia Nationala a Cooperativelor de Consum (FNCC) creata in 1912, si laboratorul cooperativ, creat in 1955. Este interesant de notat, ca in urma gravelor dificultati financiare, existenta FNCC si a laboratoriilui este amenintata. Buletinul Informativ al Laboratorului "Labo-Coop" a incetat sa mai apara. Asociatiile specializate in apararea consumatorului Uniunea Federala a Consumatorilor (UFC) fondata in 1951 dispune de o revista "Que choisir" ("Ce sa alegi") pentru informarea aderentilor sai. Ea se vrea apolitica si fara scop lucrativ. Are ca obiectiv informarea, apararea, reprezentarea consumatorilor intr-o maniera generala. Pe linga UFC care este o asociatie care apara consumatorii in general, exista alte asociatii mai specializate, ca de exemplu Asociatia franceza a celor care folosesc telefonul si telecomunicatiile sau Confederatia Nationala a Locuintelor. Curentul familial Asociatiile familiale au fost confruntate cu probleme de buget, de calitate si de securitate a produsului, de pret etc. Ele sint considerate ca si grupari ale consumatorilor. Ele sint reunite in sinul unui organism semi-pu-blic: Uniunea Nationala a Asociatiilor Familiale (UNAF), creata in 1945. Curentul sindical Sindicatele s-au interesat si ele de apararea consumatorilor si au creat asociatii ale consumatorilor. Astfel organizatia Generala a Consumatorilor (ORGECO) fondata in 1959 grupeaza sindicatele CGC si CFTC iar asociatia Forta Muncitoare Consumatoare (AFOC) uneste multe sindicate muncitoresti. Mijloacele de actiune ale miscarilor Trei mijloace de actiune sint utilizate de catre miscarile consumatorilor. Informatia, de exemplu prin intermediul revistelor specializate in critica adusa produselor si serviciilor, este un mijloc eficient folosit de catre anumite asociatii (ex.: UFC). Presiunea asupra ansamblului legislativ si reglementar prin intermediul puterilor publice este de asemenea utilizata. Ea a permis astfel punerea la punct a dispozitivelor legislative privind produsele si serviciile periculoase (Legea din 10 ianuarie 1978). Ultima arma a miscarilor este boicotul. Audienta miscarii consumeriste Aceasta este dificil de conturat pe motivul rietatii indicatorilor consumerismului existent. Acestia pot fi grupati in doua categorii: indicatorii de atitudine si indicatorii de comportament. Indicatorii de atitudine identifica consumeristii pornind de la scoruri asupra scarilor de atitudine in privinta publicitatii, constiintei sociale, atitudinea privitoare la intreprindere. Datorita diversitatii indicatorilor utilizati caracteristicile consumeriste obtinute nu sint convergente. Indicatorii de comportament sint de asemenea foarte diversi. intr-ader, unii din acestia identifica consumeristii ca fiind cei care se aboneaza la o revista publicata de catre o organizatie de aparare a consumatorilor (cautatorii de informatii) . In acest caz, consideram ca se afla ca.si consu-meristi cei 300 000 cumparatori ai revistei "Ce sa alegi" (in 1985). Altii definesc consumeristii ca fiind membri ai asociatiilor de consumatori sau militanti ai unei asociatii . Caracteristicile acestor grupe diferite nu converg decit foarte putin. Totusi, aceste grupe au o mai buna educatie decit media populatiei, privesc mai putin la televizor si nu apartin anumitor categorii socio-profesionale (mici artizani, mici comercianti, inactivi). Este interesant de notat ca rezultatele obserte tind sa arate ca acesti consumeristi nu au o atitudine negati in ce priveste intreprinderea (spre deosebire de ecologisti). Ei confirma obsertia lui Kotler si Dubois conform careia consumerismul este ultima expresie a manifestarii marketingului, intr-ader, obiectivul consumeristi lor este de a influenta sistemul marketingului pentru a obtine un mai bun raspuns al acestuia nevoilor lor. El nu corespunde unei atitudini de opozitie fata de marketing si fata de intreprindere. Datorita rietatii mari a indicatorilor folositi, nu este de loc posibila eluarea importantei audientei miscarilor consumeriste. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
