Atunci cind se studiaza o miscare sociala ca si miscarea consumerista, se presupune existenta unei legaturi strinse intre insatisfactia unei colectivitati si cresterea sau declinul unei miscari. In aceasta privinta adaptarea crescuta a intreprinderilor, actiunea puterilor publice pentru a proteja consumatorul, nu semnifica oare declinul miscarii consumeriste ? Alte doua analize permit nuantarea acestei ipoteze.
Plecind de la ideea ca miscarea consumerista este un produs, este posibil sa-i determinam ciclul sau de viata. Acesta ar putea fi compus din patru etape : campania (etapa de introducere), miscarea populara (etapa de crestere), organizarea (etapa de maturitate) si birocratizarea (etapa de declin). Lendrevie, Lindon si Laufer arata ca miscarea consumerista franceza ar fi la inceputul celei de-a doua etape (crestere), in timp ce in SUA s-ar afla in stadiul maturitatii .
De aceea, miscarea consumerista franceza va aa inca o frumoasa perspectiva de dezvoltare, pe cind cea americana nu va putea in cel mai bun caz decit sa se mentina la nilul atins.
O astfel de perspectiva este foarte mecanicista si nu ia deloc in calcul diferiti factori susceptibili a influenta dezvoltarea miscarii consumeriste.
O alta analiza determina dezvoltarea miscarii consumeriste nu numai de intensitatea insatisfactiei ci mai ales de organizatiile susceptibile a defini, crea sau manipula insatisfactia sau nemultumirea . Astfel, pentru a evalua dezvoltarea miscarii consumeriste, este important de a evalua resursele sale (financiare, umane), organizarea sa (existenta unei structuri federati de unitati locale sau nu), implicarea membrilor organizatiei, concurenta organizatiilor prezente pe piata consumerista. Tinind cont de starea actuala a cunostintelor despre acesti diferiti factori, nu este deloc posibil sa se traga o concluzie in ce priste miscarea consumerista. Aceasta constituie o cale de cercetare interesanta cum mai sint inca si alte numeroase domenii ale marketingului.
|
