Dreptul de mostenire

DREPTUL DE MOSTENIRE

1. Efectele nedemnitatii in raporturile dintre nevrednic si mostenitori -titlul de mostenitor al nedemnului e retroactiv desfiintat.a)N este obligat sa restituie celorlalti mostenitori toate bunurile pe care le detine in calitate de mostenitor.b)N trebuie sa innapoieze toate fructele pe care le-a perceput de la deschiderea succesiunii.c)N datoreaza dobanzi la sumele succesorale pe care le-a incasat,din ziua incasarii lor.

2. Efectele nedemnitatii in raport cu tertii -actele jur incheiate cu privire la bunurile mostenirii vor fi desfiintate.In mod exceptional ,unele acte jur incheiate de nedemn cu tertele persoane isi vor produce totusi efectele=>Actele de conservare sau de administrare a bunurilor mostenirii incheiate de nedemn vor fi mentinute.Actele de dispozitie vor ramane neatinse dupa urmatoarele distinctii:a)daca actul de instrainare priveste un bun mobil,corporal si a fost incheiat cu un tert de buna credinta,actul ramane neatins.b)daca actul de instrainare priveste un imobil si a fost incheiat cu un tert de buna cred.,actul ramane neatins daca tertul dovedeste ca a contractat cu nevrednicul in credinta ca este adevaratul mostenitor.

3. Efectele nedemnitatii fata de copiii nevrednicului-Copiii vin la succesiune:a)in temeiul dr lor propriu ,cand nevrednicia parintelui nu impiedica pe urmasii sai sa vina la mostenirea de la care acesta este indepartat ca nedemn.b)prin reprezentare,caz in care nedemnitatea parintelui se rasfrange si asupra lor.

4. Conditii ce trebuie indeplinite pentru a opera cazul de nedemnitate privind atentatul la viata celui care lasa mostenire-a)omorul sa se fi savarsit cu intentie b)mostenitorul sa fi fost condamnat pt omorul defunctului sau pt tentativa de omor c)hot pen de condamnare sa fi ramas definitiva

5. Conditii ce trebuie indeplinite pentru a opera cazul de nedemnitate privind acuzatia capitala calomnioasa impotriva celui care lasa mostenirea- a)mostenitorul sa fi facut nu o acuzatie ,ci un denunt,o plangere sau o marturisire impotriva defunctului b)plangerea,denuntul sau marturisirea sa fi fost 747f57h capitale c)mostenitorul sa fi fost condamnat prntr-o hot ramasa definitiva.

6. Conditii ce trebuie indeplinite pentru a opera cazul de nedemnitate privind nedenuntarea omorului a carui victima a fost cel care lasa mostenirea -a)mostenitorul sa fi cunoscut omorul b)mostenitorul sa fie deplin capabil c)mostenitorul sa nu fi denuntat omorul d)reticenta minorului sa nu fie socotita de lege ca scuzabila.

7. Caracterele juridice ale dreptului succesoral al sotului supravietuitor -a)sotul supravietuitor este mostenitor rezervator b)s s datoreaza raportul c)s s este mostenitor regulat c)ss nu este mostenitor sezinar.

8. Catimea drepturilor succesorale ale sotului supravietuitor in concurs cu diferite clase de mostenitori legali.-a)cand sotul vine in concurs cu copiii defunctului sau cu descendentii acestora ,el are ,invariabil,chemare la o patrime din mostenire oricare ar fi nr copiilor ,fara a se deosebi dupa cum acestia sunt din casatorie,din afara casatoriei sau din adoptie b)sotul supravietuitor are dr la o treime din mostenire daca vine in concurs atat cu parintii defunctului sau cu unul dintre ei, cat si cu fratii si surorile defunctului ori cu descendentii acestora ,fara a se deosebi dupa cum acestia sunt din casatorie ,din afara cas sau din adoptie c)in concurs numai cu ascendentii privilegiati sau numai cu colaterali privilegiati , sotul supravietuitor este chemat la o jumatate din mostenire d)portiunea sa este de trei patrimi din mostenire daca vine in concurs cu ascendenti sau colaterali ordinari e) in lipsa de rude de grad succesibil ,sotului supravietuitor i se cuvine intreaga mostenire.

9. Mobile succesorale apartin gospodariei casnice cuvenite sotului supravietuitor -numai partea cuvenita sotului decedat in urma impartirii bunurilor comune , precum si bunurile proprii ale defunctului.

10. Conditiile cerute pentru a dobandi dreptul de abitatie -a)sa nu aiba locuinta proprie b)casa in care a locuit sa faca parte din mostenirea sotului decedat c)sotul sa nu mosteneasca singur.

11. Drepturi cuprinse in patrimoniul succesoral si, deci, in activul mostenirii -toate dr reale sau de creanta care au apartinut celui ce lasa mostenirea:a)dr de propr privata asupra bunurilor mobile si imobile aflate in patrimoniul lui de cujus b)alte dr reale(ipoteca ,gaj) c)dr de creanta d)dr patrimoniale de autor d)actiunile patrimoniale care au apartinut celui care lasa mostenirea.

12. Drepturi necprinse in patrimoniul succesoral si, deci, in activul mostenirii -a)dr viagere rezultand dintr-un contract de intretinere sau de renta viagera b)dr la indemnizatia de asigurare c)dr locative ale membrilor de familie.

13. Obligatii si sarcini cuprinse in patrimoniul succesoral si, deci, in pasivul mostenirii -oblig:oblig cu caracter patrimonial asumate de cel care lasa mostenirea ,indiferent de izvorul lor.sarcinile:-anumite obligatii privind mostenirea,nascute in persoana mostenitorilor ,la data deschiderii mostenirii sau dupa aceasta data.

14. Mostenitori ce au obligatia de a suporta pasivul mostenirii- obligatiile si sarcinile mostenirii vor fi suportate de mostenitorii care dobandesc patrimoniul succesoral sau o fractiune din acest patrimoniu.Adica mostenitorii legali , legatarii universali si legatarii cu titlu universal.

15. Intinderea raspunderii mostenitorilor pentru pasivul mostenirii.-a)mostenitorii legali raspund pt pasiv ,atat cu bunurile dobandite prin mostenire cat si cu bunurile din patrimoniul propriu ,daca au acceptat mostenirea pur si simplu.Daca mostenirea a fost acceptata sub beneficiu de inventar ,ei raspund in limita valorii bunurilor dobandite prin mostenire.b)legatorii universali si cei cu titlu universal raspund pt pasivul mostenirii numai cu bunurile dob prin mostenire cu conditia intocmirii unui inventar pt a evita confuzia cu patrimoniul propriu. c)legatorii cu titlu particular raspund numai pt obligatiile impuse expres de catre testator sau pt cele strans legate de obiectul legatului.

16. Cazuri de nulitate si de anulabilitate a legatelor.-a)neobservarea regulilor de forma pt ilicitatea cauzei sau a obiectului b)cand testatorul a dispus de lucrul altuia crezand ca este al sau ,sau cand legatul este afectat de o substitutie fideicomisara c)in caz de incapacitate legala sau naturala a testatorului , sau de vicii ce afecteaza consimtamantul ,sau pt faptul ca la data mortii testatorului ,legatarul era incapabil de a dobandi prin legat.

17. Cazuri de caducitate a legatelor.-a)predecesul legatarului fata de testator b)incapacitatea legatarului de a primi legatul c)neindeplinirea conditiei suspensive sub care a fost facut legatul d)renuntarea legatarului la legat e)pierirea in intregime a bunului care face obiectul legatului.

18. Exemplificati acte sau fapte ale testatorului in care rezulta neindoielnic vointa de a revoca legatul.-revocarea tacita caracterizata prin vointa testatorului se manifesta prin anumite fapte sau acte ale sale.Cauze:a)incopatibilitatea sau contrarietatea dintre dispozitiile testamentului posterior si cel anterior b)instrainarea voluntara de catre testator a bunului care face obiectul unui legat cu titlu particular c)distrugerea de catre testator a obiectului unui leg cu ttl part sau a unui testament in care e cuprins legatul.

19. Ce deosebeste substitutia fideicomisara de substitutia vulgara si care dintre ele este

interzisa de lege?-Prin SF se intelege o dispozitie cuprinsa in testament a unor bunuri viitoare prin care dispunatorul obliga pe cel gratificat sa conserve bunurile primite si sa le transmita la moartea sa unei terte persoane ,desemnata de catre testator.

20. Cazurile expres prevazute de lege in care opereaza revocarea judecatoreasca a

legatelor-Revocarea judecatoreasca opereaza pt:a)neexecutarea sarcinii de catre legatarul gratificat printr-un legat de sarcina b)ingratitudinea legatarului c)injuria grava la adresa memoriei defunctului

21. Caractere juridice ale testamentului .-act juridic:a)unilateral b)personal c)solemn d)din cauza de moarte e)esentialmente revocabil.

22. Cuprinsul testamentului.-a)legate b)sarcini impuse legatarului c)exheredari d)desemnarea unui executor testamentar e)revocarea dispozitiilor unui testament anterior f)retractarea revocarii dispozitiilor unui tst anter. g)dispozitii privitoare la funeralii si ingropare h)recunoasterea unui copil din afara casatoriei i) confirmarea unei datorii de catre testatoretc.

23. Clasificarea legatelor din punct de vedere al obiectului lor.-A.Universal a)legatul tuturor mobilelor si imob testatorului b)leg nudei proprieteti a intregii mosteniri c)legatul de uzufruct universal viager B.Cu titlu universal a)unei fractiuni din mostenire b)tuturor imob succesorale c)tuturor imob.d)unei fractiuni din nemiscatoare e)unei fract din miscatoarele ereditare. C.Cu titlu particular sau singular a)leg unui lucru individual determinat b)unui lucru det.prin genul sau c)unui bun incorporal d)leg prin care se confera gratigicatului o creanta impotriva mostenitorului legal obligandu-l pe acesta din urma fata de legatar sa faca sau sa nu faca ceva.

24. Clasificarea legatelor dupa modalitatile care le afecteaza.-a)leg pur si simplu care-si produce efectele de la data mortii testatorului b)cu termen a carui executare sau stingere depinde de indeplinirea unui termen c)sub conditie a carui nastere sau stingere depinde de un eveniment viitorsi nesigur d)cu sarcina-prin care testatorul impune legatarului o obligatie de a da a face sau a nu face ceva.

25. Conditiile de fond cerute pentru validitatea testamentului.a)capacitatea de a dispune si de a primi prin testament-sa emane de la o pers capabila ;orice pers poate dispune prin testament sau primi o asemenea liberalitate daca legea nu o opreste b)viciile vointei testatorului-sa fie lipsita de vicii;vointa testatorului nu tre sa fie viciata prin eroare ,dol sau violenta c)cauza testamentului-sa fie determinata de o cauza scop valabila;orice act juridic trebuie sa se intemeieze pe o cauza-scop valabila.

26. Conditiile de forma cerute pentru validitatea testamentului. -a)forma scrisa-dispozitia testamentara este un act jur solemn la a carui incheiere ,manifestarea de vointa trebuie sa imbrace o anumita forma ceruta de lege si anume forma scrisa.b)interdictia testamentului conjunctiv-Codul civil interzice ca 2 persoane sa testeze prin acelasi act una in favoarea celeilalte sau in favoarea unei terte persoane.

27. Testamentul olograf. Conditiile de forma prevazute de lege pentru validitatea lui. Avantaje si dezavantaje. - test care trebuie sa fie in intregime scris,dotat si semnat de mana testatorului.Pt a fi valabil tre sa fie opera exclusiva a testatorului si inainte de executare sa fi aratat de catre orice persoana presedintelui locului deschiderii succesiunii.Avantaje:a)e test supus formalitatilor cele mai simple si acela care pricinuieste cele mai putine nulitati de forma b)poate fi facut oricand,oriunde si fara ajutorul nimanui c)permite pastrarea secretului asupra dispozitiilor de ultima vointa.Dezavantaje:a)usureaza sugestia si captatia b)inlesneste falsul tocmai din pricina simplicitatii formelor sale c)daca a fost intocmit fara sfaturile unui jurist,poate avea o redactare defectuoasa d)poate fi usor dosit sau distrus.

28. Testamente privilegiate. -legiutorul,tinand seama ca testatorul s-ar putea afla in imprejurari exceptionale ,a prevazut pt fiecare din imprejurari testamente autentice simplificate denumite privilegiate:a)test prev in folosul militarilor b)test in caz de epidemie c)test maritim d)test special privind depunerile la CEC.

29. Incapacitati speciale de a dispune prin testament. -a)Minorii-1.minorul care nu a implinit 16 ani este oprit de a dispune prin test.2.min care a impl vst de 16 ani este prezumat ca are discernamant necesar pt a face un act de ultima vointa ,dar legea ii ingaduie sa faca legate numai pana la concurenta a jumatate din ceea ce ar fi putut dispune daca ar fi fost major b)Interzisii 1.interzisul judecatoresc nu poate face un legat nici prin reprezentare deoarece legatul nu se poate face decat prin testament 2.interzisul legal e pe deplin capabil si are discernamant deci el poate sa faca un legat si nu poate face donatii."sunt pe deplin incapabili de a dispune cu titlu gratuit numai interzisii judecatoresti si minorii sub 16 ani"-"sunt partial inc de a disp cu titlu gratuit minorii care au implinit varsta de 16 ani si interzisii legali".

30. Incapacitati absolute de folosinta de a primi legate.-a)persoanele neconcepute-pt a dobandi un drept ,dobanditorul trebuie sa existe in mom dobandirii b)persoanele juridice-nu pot avea si dob decat acele drepturi care corespund scopului lor ,adica actul de a infiinta(statut).

31. Viciile vointei testatorului.-a)eroarea sau falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic b)dolul-consta in inducerea in eroare a unei persoane,cu aj unor mijl viclene sau dolosive,pt a o determina sa incheie un anumit act juridic-in cazul test-captatie sau sugestie c)violenta

32. Incapacitati relative de folosinta de a primi legate. -a)tutorele,de la minorul ce se afla sub ocrotirea sa b)medicii si farmacistii de la pers pe care le ingrijesc c)ofiterii de marina de la pers care se afla la bord in timpul unei calatorii maritime d)preotii de la cei pe care-i asista.

33. Testamentul autentic. Notiune. Avantaje si dezavantaje. Forta probanta.-acel test care a fost autentificat cu formele prev de lege,de un birou notarial sau de un organ competent al administratiei de stat.Poate fi intocmit de catre testator,un tert(avocat)sau de notarul public.sunt esentiale in materie de autentificare a unui test,mentiunile privitoare la data autentificarii,la numele testatorului,la faptul prezentarii sale personal in fatza notaruluila luarea consimtamantului.Cat priveste fortza sa probanta ,test aut.face deplina dovada,pana la inscrierea in fals,privitor la mentiunile cuprinse in incheierea de autentificare ,intemeiate pe constatarile facute de catre agentul instrumentator,prin propriile sale simturi.

34. Incapacitati de exercitiu de a primi legate.-a)minorii si interzisii b)surdomutii-pt ca nu-si pot exprima vointa.

35. Dobandirea posesiunii mostenirii legale sezinare si de catre ceilalti sezinari.-Senzinarii au posesiunea de drept a bunurilor succesorale de la data deschiderii mostenirii.Ei pot lua in stapanire bunurile mostenirii fara indeplinirea vreunei formalitati si de la data desch most pot exercita toate actiunile patrimoniale care apartineau celui ce lasa mostenirea.Au sezina ascendentii si descendentii defunctului

36. Trasaturile specifice ale transmisiunii succesorale .-a)transmisiune din cauza de moarte b)transmisiune universala c)unitara si indivizibila d)atat activa cat si pasiva e)poate fi cu titlu universal f)poate fi cu titlu particular.

37. Cum se determina masa succesorala (masa de calcul)?a)stabilirea val bunurilor existente in patr defunctuluila data deschiderii mostenirii(mobile,imob,creante si bunuri care const obiectul unor legate facute de cel care lasa mostenirea)nu vor fi luate in consid :dr viagere,bunurile ce nu fac parte din patr.,bunurile lipsite de valoare. b)scaderea pasivului succesoral din val bunurilor existente-vor fi scazute din activul brut toate obligatiile existente in patr defunctului la data deschiderii mostenirii c)Reunirea fictiva pt calcul a valorii donatiilor facute de catre cel care lasa mostenirea-adaugarea la activul net a valorii bunurilor donate in timpul vietii de catre cel ce lasa mostenirea

38. Principiile unitatii si indivizibilitatii mostenirii.A.In succesiune patrimoniul fiind privit ca un tot unitar si mostenirea este in principiu unitara.=>mostenirea alcatuieste ,in principiu,o singura masa succesorala.Exceptii:a)cand patr defunctului cuprinde si drepturi de autor,transmiterea acestora este supusa unor norme stabilite de legea speciala b)in cazul in care sotul supravietuitor vine in concurs cu alt mostenitori decat cei descendenti ,el poate invoca dr succesoral special,pe care legea il acorda in afara de portiunea sa din mostenire asupra obiectelor ce alcatuiesc gospodaria casnica si asupra darurilor de nunta c)daca defunctul este strain,proprietar de bunuri aflate in Romania,ori un roman avand bunuri in strainatate,succesiunea va fi supusa in ceea ce priveste imobilele,legii situarii lor,iar cat priveste mobilele legii nationale a defunctului.B.Patrimoniul pers fizice fiind privit in ceea ce priveste mostenirea ca un tot indivizibil si transmisiunea succesorala este indivizibila,iar ca urmare ,acceptarea sau renuntarea la mostenire are un caracter indivizibil ,in intelesul ca nu se poate accepta o parte din mostenire si renunta la rest.

39. Notiunea si caracterele juridice ale rezervei succesorale. -acea parte din mostenire care in puterea legii se cuvine unor mostenitori legali si de care cel care lasa mostenirea nu poate dispune prin acte cu titlu gratuit.Caract jur:a)E o parte a mostenirii legale-dr la rezerva este un dr propriu;rezerva poate fi pretinsa numai de mostenitorii legali care au chemare si care vin efectiv la mostenire;are un caracter colectiv>constituie o masa de bunuri;mostenitorii la rezerva au dr la rezerva in natura si in plina proprietate.b)Rezerva este indisponibila-indisponibilitatea rezervei este relativa si partiala.

40. Liberalitati ce pot forma obiectul reductiunii si cine o solicita - pot forma obiectul reductiunii doar donatiile efectuate si legatele instituite prin testament care depasesc cotitatea disponibila. Reductiunea poate fi mostenita numai de catre mostenitorii rezervatari,succesorii acestora si cei care le infatiseaza drepturile.

41. Ordinea de preferinta intre rude potrivit criteriului clasa sau ordinul. Principiul stabilit de lege prin criteriul enuntat.-4 clase de mostenitori:a)clasa descendentilor in linie dreapta(copiii,nepotii,stranepotii) b)clasa mixta a ascendentilor privilegiati(fratii si surorile si descendentii lor) c)clasa ascendentilor ordinari(bunicii si strabunicii) d)clasa colateralilor ordinari(unchii si matusile , verii primari)Principiul general al devolutiunii:Suscesibilii sunt chemati la mostenire in ordinea claselor de mostenitori. Succesorii din clasa de rang preferabil inlatura de la mostenire pe cei din clasele urmatoare,chiar daca acestia din urma ar fi rude de grad mai apropiat cu defunctul.Exceptii: a)in cazul clasei a 2a,parintii defunctului nu inlatura pe fratii si suroriile def ,ci vin impreuna la mostenire b)sotul supravietuitor vine in concurs cu oricare clasa chemata la mostenire.

42. Caractere juridice ale actului de optiune succesorala -a)act juridic unilateral b)indivizibil c)care nu poate fi atacat de modalitati d)irevocabil e)declarativ f)un dr absolut care nu este susceptibil de abuz.

43. Pe baza dispozitiilor legale, cine are capacitatea succesorala si, deci, poate mosteni?-Persoana care e nascuta si se afla in viatza la data deschiderii mostenirii si copilul nenascut dar conceput la data deschiderii mostenirii.

44. Ordinea de preferinta dintre rude potrivit criteriului de rudenie. Principiul proximitatii gradului de rudenie.-Gr de rud se stab astfel:a)in linie dreapta,dupa numarul nasterilor care despart 2 rude.b)in linie colaterala,se numara nasterile urcand de la una dintre rude pana la ascendentul comun si coborand apoi de la acesta pana la cealalta ruda.

45. Acceptarea pura si simpla a mostenirii. Notiune. Formele acceptarii pure si simple. Este o manifestare de vointa a mostenitorului, in sensul de a pastra titlul de mostenitor;are un caracter unitar.Forme:a) acceptarea pura si simpla voluntara-este actul juridic prin care mostenitorul , manifestandu-si vointa , isi insuseste titlul de mostenitor;ea poate fi expresa sau tacita.b)acceptarea pura si simpla fortata-Conditii:mostenitorul sa fi dosit bunuri ale mostenirii;sa existe o intentie frauduloasa a mostenitorului in detinerea clandestina a bunurilor;nu se cere ca fapta mostenitorului sa fie o infractiune, dar ea tb sa fie o fapta ilicita savarsita cu intentie si sanctionata de Codul civil.

46. Care persoane nu au capacitate succesorala? Nu au capacitate succesorala persoanele care la data deschiderii mostenirii nu mai sunt in viata, adica neconceputii si predecedatii

47. Ce conditii sunt cerute pentru ca reprezentarea succesorala sa poata interveni? Acestea sunt:AConditii cerute in persoana celui reprezentat:a) locul celui reprezentat tb sa fie vacant; potrivit legii civile, locul celui reprezentat nu poate fi vacant decat daca acesta este mort la deschiderea mostenirii; b) locul celui reprezentat sa fie util. Reprezentantul urmand sa exercite dr succesorale ale celui reprezentant,reprezentarea nu va opera decat in cazul in care acesta din urma ar fi avut chemare utila la mostenire daca ar fi supravietuit celui despre a carui mostenire este vorba.

B.conditii cerute in persoana celui care reprezinta: a) reprezentantul tb sa fie descentent in linie dreapta a celui reprezentant; numai nepotii, stranepotii de fii, fiice,frati si surori pot veni la succesiunea defunctului prin reprezentarea autorului lor predecedat; b) reprezentantul tb sa aiba

o vocatie proprie la mostenirea defunctului, caci nici cel reprezentat nu mosteneste pe defunct, nici reprezentantul nu succede celui reprezentat. In cazul reprezentarii, cel carevine la mostenire este reprezentantul.

48. In ce cazuri acceptarea sub beneficiu de inventar a mostenirii este obligatorie? Acceptarea sub beneficiu de inventar de inventar este un act de juridic solemn. Ea implica 2 formalitati: a) declaratie a mostenitorului facuta la biroul notarial de la locul deschiderii mostenirii; declaratia se consemneaza intr-un registru special. Nerespectarea acestei formalitati atrage nulitatea beneficiului de inventar( art 704 C.Civ);b) intocmirea unui inventar al bunurilor mostenirii.Inventarul tb sa fie fidel si exact ( art 705 C. Civ). Nerespectarea acestei formalitati are drept consecinta confuzimea patrimoniului personal al mostenitorului.

49. Caracterele dreptului de mostenire al descendentilor. Partea de mostenire la care au dreptul descendentii se va impartii pe capete, in parti egale daca vin la mostenire in nume propriu, sau pe tulpini, cand vin la mostenire prin reprezentare.Descendentii beneficiaza de rezerva succesorala, adica de oparte din mostenire in legatura cu care cel care lasa mostenirea nu poate dispune cu titlu gratuit. Descendentii se bucura de sezina, adica ei au posesiunea de drept a titlului lor de mostenire. Descendentii sunt obligati sa raporteze donatiile primite de la cel care lasa mostenirea.

50. Conditiile cerute pentru renuntarea la mostenire. A)manifestarea de vointa a succesibilului care renunta la mostenire tb sa fie facuta intotdeauna in mod expres;aceasta nu poate sa fie prezumata.Exeptie in sensul ca renuntarea legataruluicu titlu particular poate rezulta si tacit din comportarea lui, deoarece, in aceasta ipoteza, nu exista eventualitatea ca , prin efectul renuntarii,

succesiunea sa ramana vacanta si , ca atare, indeplinirea conditiei de forma drept conditie sine qua non a renuntarii nu-si mai gaseste justificarea.B) actul care concretizeaza vointa succesibilului de a renunta la succesiune este un act solemn. Sub sanctiunea nulitatii, manifestarea de vointa in acest sens este cuprinsa intr-o declaratie facuta expres notarului public de la locul unde s-a deschis mostenirea. Renuntarea expresa poate imbraca si forma unui inscris facut de renuntator, a carui semnatura tb legalizata de notar, daca se da inainte de deschiderea procedurii succesorale.

51. Efectele renuntarii la mostenire. Prin efectul renuntarii, succesibilul care a renuntat la mostenire devine strain de ea ( art. 696 C.civ.); renuntatorul este socotit ca nu a fost niciodata mostenitor, vocatia sa succesorala este retroactiv desfiintata. Pt a-si produce pe deplin efectele prevazute de lege, renuntarea la succesiune tb sa fie pura si simpla, renuntarea in favorem cosntituind,o accepatre a succesiunii, urmata de o instrainare cu titlu gratuit sau cu titlu oneros in favoarea eredelui sau erezilor. Renuntarea la mostenire are caracter retroactiv, ceea ce face ca efectele ei sa mearga pana la data deschiderii succesiunii astfel incat cel ce renunta este considerat ca n-a fost nicioadata erede ( art.696 C Civ). Mostenitoru renuntator este considerat ca o pers straina de mostenire, drept urmare:a) acesta pierde partea din mostenire la care are dr, aceasta parte va profita mostenitorilor carora prezenta renuntatorului le micsora drepturile sau mostenitorilor subsecventi pe care prezenta renuntatorului ii inlatura de la mostenire ( art. 697 C. Civ), b) drepturile si datoriile mostenitorului renuntator fata de cel care lasa mostenirea,stinse prin confuzie, vor renaste; c) mostenitorul renuntator are obligatia de a plati taxa succesorala; d) mostenitorul renuntator nu poate fi reprezentat ; descendentii sai pot culege mostenirea numai in numele propriu ( art.701 C. Civ)

52. Conditiile cerute de lege pentru a retracta renuntarea la mostenire.A)drde optiune al renuntatorului sa nu se fi stins prin implinirea termenului de prescriptie de 6 luni.socotit de la deschiderea mostenirii, termen pe care il prevede art 700 C.civ. b) succesiunea sa nu fi fost acceptata intre timp de catre alt succesibil, deoarece, in acest caz, nu mai exista eventualitatea ca mostenirea sa ramana vacanta. Daca sunt indeplinite aceste conditii, retractarea desfiinteaza retroactiv actul renuntarii.

53. Certificatul de mostenitor. Cuprins. Conditiile in care se elibereaza. Este actul final al procedurii succesorale necontencioase, intocmit de notarul public. El cuprinde acordul mostenitorilor cu privire la calitatea de mostenitor a fiecaruia, compunerea masei succsesorale, precum si la cotele ce revin mostenirilor din patrimoniul defunctului. La cererea oricarui mostenitor sau legatar care a acceptat mostenirea in termenul prevazut de art.700 c.civ, notarul public de la locul deschiderii succesiunii elibereaza certificatul de mostenitor, dupa ce au trecut 6 luni de la deschiderea succesiunii, pe numele mostenitorilor acceptati. Certificatul se poate elibera numai in cazul in care nu exista neintelegeri intre mostenitori; daca exista neintelegeri, procedura succesorala necontecioasa se suspenda si neintelegerile vor fi rezolvate de instanta judecatoreasca; pe baza hotararii fudecatoresti se va elibera certificatul de mostenitor. Dar, cum rezulta din insusi caracterul procedurii succesorale notariale, certificatul de mostenitor, care se elibereaza numai daca cel interesat il cere, nu reprezinta temeiul legal al dr de mostenire, ci constituie doar o proba preconstituita cu privire la calitatea de mostenitor, la intinderea chemarii la mostenire si la compunerea masei succesorale, a carei putere de dovada rezista pana la proba conatrara. In acest sens, suprema noastra instanta a statuat ca certificatul; de mostenitor indeplineste doar functia de instrument probator ale carui date pot fi infirmate in cadrul actiunii in anulare; el nu confera calitatea de mostenitor, ci o constata.

54. Cazuri in care reprezentarea este admisa. A) in privinta descendentilor de fii sau fiice, adica in ordinul descendentilor in linie dreapta ( art.665 C. civ.); B) in privinta descendentilor din frati si surori, adica in ordinul colateralilor privilegiati ( art.666 C. civ). In masura in care reprezenatarea este admisa, ea opereaza "in toate cazurile" si "nemarginit. ( art.665 C. civ.).

55. Alte mijloace de dovada a calitatii de mostenitor admise de lege in cazul in care nu a fost emis certificatul de mostenitor. Persoana care reclama mostenirea tb sa faca dovada chemarii(vocatiei) sale succesorale prin mijloace de proba admise de lege;astefel mostenitorii legali isi pot dovedi chemarea succesorala facand dovada ca sunt rude ala celui care lasa mostenirea ori sot supravietuitor al acestuia.Dovada se va face cu ajutorul actelor de stare civila; legatarii isi pot dovedii calitatea lor de mostenitori cu ajutoru testamentului intocmit de catre cel care lasa mostenirea