Sanctiunile aplicabile pentru termenele procedurale

SANCTIUNILE APLICABILE PENTRU TERMENELE PROCEDURALE

Principala sanctiune este decaderea ,urmata apoi de perimare,prescriptia dreptului de a cere executarea silita si sanctiunile disciplinare,pecuniare(amenzile civile) ,plata despagibirilor pentru partea vatamata.

Decaderea

Este sanctiunea procedurala constand in pierderea dreptului de a exercita o cale de atac sau de a indeplini un act de procedura daca nu a fost respectat termenul imperativ stabilit de lege,prevazut de aceasta.Decaderea opreaza numai in cazul nerespectarii termenelor legale imperative.In cazul termenelor judecatoresti se aplica alte sancsiuni,ca posibilitatea judecatorului de a nu mai acorda un nou termen pentru indeplinirea actelor de procedura,ceea ce reprezinta tot o decadere.

In cazul nerespectarii termenelor prohibitive,sanctiunea este nulitatea actului indeplinit inainte de implinirea termenului.Decaderea opereaza numai daca a fost constatat de instanta judecatoreasca.Actul de procedura facut peste termen ramane valabil daca nu a fost constatata decaderea,iar daca toate caile de atac care permiteau sa se constate decaderea au fost epuizate ,sanctiunea ramane 525b18f definitiv inoperanta.

Decaderea nu opereaza in alte trei situatii

-daca exista o dispozitie expresa a legii in acest sens

-daca decaderea priveste pe una din partile aflate intr-un raport de solidaritate sau indivizibilitate,iar cel putin una din parti a efectuat actul de procedura in termen.

-in cazul in care partea care invoca decaderea renunta la acest drept cu conditia sa fie vorba de termene dispozitive

Mijlocul procedural prin care se invoca decaderea este exceptia procedurala daca procesul e in curs sau in desfasurare daca s-a pronuntat o hotarare asupra fondului cauzei,decaderea poate fi invocata pe calea apelului sau recursului.

Efectul decaderii consta in pierderea dreptului neexercitat in termenul legal imperativ.Daca partea a fost decazuta din dreptul de a efectua un act procedural si totusi il efectueaza acel act este lovit de nulitate.

Toate actele ulterioare indeplinite pe baza unui act efectuat dupa expirarea termenului legal imperativ sunt lovite de nulitate daca nu pot avea o exsitenta de sine statatoare.Decaderea lipseste actul de procedura de efectele sale firesti insa daca actul cuprinde manifestarea de vointa declarata sau cosntatata de fapt,actele isi vor produce efectele.

O cerere de apel sau recurspoate fi respinsa ca tardiva dar poate fi folosita ca o marturisire extrajudiciara sau ca un inceput de dovada scrisa.

Repunerea in termen-art.103 Cod Procedura Civila prevede ca decaderea nu opereaza daca partea dovedeste ca a fost impiedicata sa efectueze actul de procedura datorita unor imprejurari mai presus de vointa sa.Partea interesata trebuie ca in 15 zile de la data incetarii impiedicarii sa exercite atat calea de atac sau sa ceara incuviintarea indeplinirii actului,cat si cererea de repunere in termen.

Asupra cererii de repunere in termen se va pronunta instanta competenta sa solutioneze calea de atac sau sa indeplineasca actul de procedura.Daca s-a solicitat repunerea in termen cu privire la un act de procedura ce trebuia indeplinit inainte de pronuntarea hotararii instanta se va pronunta printr-o incheiere interlocutorie care nu va putea fi atacata decat impreuna cu fondul cauzei.Daca s-a cerut repunerea in termenul de exercitare a unei cai de atac,instanta se va pronunta prin incheiere daca admite cererea de repunere in termen,iar daca respinge cererea va pronunta o hotarare prin care respinge atat cererea de repunere in termen ,ca neintemeiata,cat si cererea de apel sau recurs ca fiind tardiva.

REGULILE JUDECATII IN PRIMA INSTANTA

Sunt aplicabile si in apel,recurs,etc..

Procesul civil reprezinta o succesiune de acte procesuale care trebuie sa imbrace formele prevazute de lege,iar acest proces parcurge doua mari faze: 1.faza judecatii si 2.faza executarii silite

FAZA JUDECATII-cunoaste doua momente

a-judecata in prima instanta

b-judecata in caile de atac

In fiecare dintre aceste momente judecata parcurge trei etape:a-etapa scrisa

b-etapa dezbaterilor judiciare

c-etapa deliberarii si pronuntarii hotararii

judecatoresti

Sesizarea instantei judecatoresti este lasata la libera apreciere a partilor si numai exceptional este conditionata de indeplinirea unei proceduri prealabile.Atunci cand legea conditioneaza instanta de indeplinirea unei astfel de proceduri reclamantul va fi obligat sa anexeze la cererea de chemare in judecata si dovada indeplinirii acestei proceduri.O astfel de procedura prealabila este cea reglementata de Legea 29 - legea contenciosului administrativ.Ea prevede ca inainte de a cere instantei anularea actului sau obligarea la eliberarea lui,persoane care se considera vatamata se va adresa mai intai in 30 de zile de la comunicarea actului sau de la expirarea termenului prevazut de lege pentru rezolvarea cererii,autoritatii emitente care e obligata sa solutioneze reclamatia in 30 de zile de la inregistrare.Daca partea e nemultumita de solutia data reclamatiei sale sau daca aceasta nu a fost solutionata in termenul prevazut de lege,partea poate sesiza instanta in 30 de zile de la data comunicarii solutiei sau de la data emiterii actului a carui anulare se cere.

O alta procedura prealabila este cea reglementata de Legea 30 privind organizarea si functionarea controlului financiar de stat si a Garzii Financiare,care prevede ca masurile dispun ca urmare a controlului efectuat de organele directiei generale a controlului financiar de stat se comunica celor vizati in 30 de zile de la data finalizarii verficarilor si pot fi contestate la Ministerul Finantelor in 30 de zile de la data primirii notificarii lor.

Ministerul Finantelor va solutiona constestatiile si va comunica solutiile in termen de 45 de zile.Decizia Ministerului Finantelor e executorie si va putea fi atasata la instanta competenta in termen de 30 de zile de la data luarii lor la cunostinta.

CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA

Art.109 Cod Procedura Civila prevede ca orice persoana care ridica o pretentia in fata instantei de judecata trebuie sa faca o cerere de chemare in judecata.Actul de procedura prin care partea supune instantei pretentia sa decalnsand in acest fel actiunea civila poarta denumirea de cerere de chemare in judecata.

In practica judiciara sunt adeseori folositi si alti termeni cu aceeasi semnificatie , ca actiune , petitie , cerere introductiva,alteori norme speciale prevad ca sesizarea instantei se face printr-un act de procedura ce poarta o alta denumire decat cerere de chemare in judecata-plangerea in materie contraventionala,contestatia in materie electorala.

Art.112 Cod Procedura Civila arata si care sunt elementele pe care trebuie sa le cuprinda cererea de chemare in judecata

1 - numele,domiciliul sau resedinta partilor.Legea cere ca reclamantul sa indice atat numele si domiciliul saa ,cat si pe cele ale paratului.Desi textul de lege nu face referire si la indicarea prenumelui,in doctrina s-a apreciat ca e recomandabil sa fie trecut si acesta pentru o mai usoara identificare a partilor mai ales daca la domiciliul partii locuiesc mai multe persoane cu acelasi nume.

In ceea ce priveste domiciliul-se are in vedere semnificatia mai larga a acestuia,respectiv locul unde poate fi gasita partea pentru a i se comunica actele de procedura.Domiciliul este deci pus pe acelasi plan cu resedinta.

Domiciliul indicat in cerere poate fi nu numai real ,ci si unul ales in vederea comunicarii actelor de procedura insa daca partea nu indica si persoana careia sa i se faca aceasta comunicare,ele se vor face la domiciliul real al partii.

Daca reclamantul invedereaza instantei faptul ca nu stie care este domiciliul paratului,instanta va trebui sa-i ceara dovezi din care sa rezulte ca a facut tot posibilul pentru a-i afla domiciliul si apoi paratul sa fie cautat prin publicitate.

Daca partea isi schimba domiciliul in timpul procesului ea va incunostiinta instanta si partea adversa astfel toate actele de procedura se vor indeplini la domiciliul cunoscut al partii respective.

Persoane juridica se identifica prin denumire sau forma,nationalitate,nr. de inregistrare la Registrul Comertului,cont bancar,etc..

2-numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces,iar in cazul reprezentarii prin avocat ,numele si sediul profesional al acestuia.Daca reprezentantul nu-si indica-arata calitatea,el va fi presupus ca actioneaza in nume propriu,sanctiunea fiind respingerea actiunilor intrucat el nu este titularul dreptului dedus judecatii.Pentru verificarea calitatii de reprezentant ,la cerere se va anexa procura in original sau in copie legalizata,iar in cazul avocatului,imputernicirea avocatiala.

3-obiectul si valoarea cererii dupa apreciarea reclamantului,cand acest lucru este posibil.Prin obiect al cererii se intelege intentia reclamantului.El trebuie sa fie licit,posibil,determinat,determinabil in viitor.El prezinta interes practic intrucat fixeaza limitele judecatii,instanta neputand acorda mai mult decat s-a cerut,determina competenta materiala si teritoriala a instantei,cuantumul taxelor de timbru si administrarea unor probe.

Evaluarea obiectului cade in sarcina reclamantului dar paratul o poate cosntesta si atunci va aprecia instanta in urma administrarii unor probe.

4-aratarea motivelor de fapt si de drept (pe care se intemeiaza cererea).Reclamantul trebuie sa relateze in cerere imprejurarile de fapt si de drept pe care se sprijina pretentia sa,cu mentiunea ca nu este obligatorie indicarea textului de lege pentru ca incadrarea juridica este opera judecatorului.

Temeiul juridic invocat de reclamant nu leaga instanta,care in baza rolului activ trebuie sa dea calificarea juridica corecta cu conditia ca in prealabil sa puna in discutia partilor acele temeiuri de drept care nu figureaza in cerere.

5-aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.Reclamantul indica dovezile de care intelege sa se foloseasca pentru a-si justifica pretentiile.Daca intelege sa se foloseasca de inscrisuri va depune copii certificate ale acestora in atatea exemplare cati parati sunt si un exemplar pentru instanta.Daca intelege sa-si dovedeasca pretentiile cu martori,va indica numele si domiciliul lor pentru a putea fi citati.

6-semnatura-este un element esential.Numele,obiectul si semnatura sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii cererii;lipsa semnaturii poate fi implinita si in cursul judecatii.Daca paratul invoca lipsa semnaturii reclaamntului,el va trebui sa semneze cererea la prima zi de infatisare urmatoare,iar cand e prezent in instanta chiar in sedinta in care a fost invocata nulitatea.

Lipsa celorlalte elemente atrage nulitatea cererii numai daca prin aceasta s-a cauzat partii o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin inlaturarea cererii.

Cererile de chemare in judecata sunt supuse taxelor de timbru si de timbru judiciar.Primele sunt reglementate de Legea 146/1997 cu modificarile ulteriaore,iar timbrul judiciar de Legea 106/1995

Taxele de timbru si de timbru judiciar se percep anticipat si nu pot fi primite cereri netimbrate sau timbrate insuficient.Pentru motive temeinice,presedintele instantei sau judecatorul de serviciu pot retine si astfel de cereri cu obligatia partii de a achita taxa pana la prima zi de judecata.

Determinarea cuantumului lor se face de instanta.Legea face distinctie intre actiunile avaluabile in bani la care taxa se calculeaza proportional si prograsiv in functie de valoarea obiectului cererii si cele neevaluabile in bani la care taxa se stabileste printr-o suma fixa.Daca cererea are mai multe capete de cerere,cu finalitate diferita,taxa de timbru se da pentru fiecare in parte.Cererile reconventionale si cele de interventie a tetilor se timbreaza ca si cererea principala.

Daca partea nu achita taxa de timbru fixata,cererea va fi anulata ca netimbrata sau insuficient timbrata.Daca regula o cosntituie timbrarea cererii de chemare in judecata,exista si situatii expres prevazute de lege,numite cereri care sunt scutite de la plata taxelor de timbru.Exemplu:litigiile de munca,pensiile de orice fel,al despagubirilor dintr-o cauza penala.Apoi,pentru motive temeinic justificate,instanta poate acorda si in alte cazuri reduceri, reesalonari,amanari ale platii acestor taxe.