Caracterul ciclic al economiei

Caracterul ciclic al economiei

-sinteza-

Activitatea economica este supusa permanent unor fluctuatii, concretizate prin perioade de prosperitate si crestere economica succedate de alte perioade de cadere a productiei, crestere a somajului si accentuare a dezechilibrelor economice. Prezenta sectiune a cursului isi propune sa defineasca conceptul de fluctuatii economice, sa delimiteze principalele tipuri de fluctuatii, etapele sau fazele acestora si sa abordeze cauzele principale ale fluctuatiilor activitatii economice.

Fluctuatiile activitatii economice sunt opuse dezvoltarii uniforme a economiei si au fost prezente in permanenta de-a lungul timpului, ele fiind impartite, dupa caracterul lor, in: fluctuatii sezoniere, intamplatoare si ciclice.

Fluctuatiile sezoniere se manifesta mai ales datorita modificarii conditiilor climaterice, a existentei unor traditii sezoniere specifice unei tari.

Fluctuatiile intamplatoare sunt generate de unele cataclisme naturale, evenimente politice, de decizii economice ale guvernantilor, sau ale unor firme foarte puternice etc.

Fluctuatiile ciclice sunt produse de specificul unor conditii interne economiei tarii respective, au tendinta de revenire periodica, de-a lungul unor intervale de timp, mai scurte sau mai indelungate. Acest tip de fluctuatii implica alternanta unor etape structurale: etapa de expansiune si cea de contractie a activitatilor economice, fiecare cu trasaturile sale specifice si cu implicatiile caracteristice.

Unitatea de masura a fluctuatiilor ciclice este ciclul economic, definit ca succesiunea in timp a fazelor ce marcheaza schimbarea periodica a conditiilor si rezultatelor cresterii si dezvoltarii economice, in respectiva tara.

Avand drept criteriu de clasificare durata lor in timp, ciclurile economice se impart in mai multe tipuri:

-   &nb 414h78e sp;   &nb 414h78e sp; cicluri comerciale clasice, pe termen mediu (de tip "Juglar"), cu o durata de 8 - 10 ani, marcate, de regula, de crize de o anumita natura;

-   &nb 414h78e sp;   &nb 414h78e sp; cicluri seculare (de tip "Kondratieff"), cu o periodicitate de 50 - 60 de ani, caracteristice evolutiei pe termen lung a vietii economice;

-   &nb 414h78e sp;   &nb 414h78e sp; cicluri pe termen scurt, mai putin importante ca amplitudine (4 - 5 ani);

-   &nb 414h78e sp;   &nb 414h78e sp; cicluri cauzate de unele fluctuatii ale activitatii industriale (2 - 4 ani).

Ciclurile pe termen lung ("Kondratieff") sunt dependente in principal de nivelul eficientei unor factori de productie, fiind suprapuse peste perioada in care economia este dominata de un anumit mod tehnic de productie. Etapa ascendenta a unui astfel de ciclu (20 - 30 de ani) se suprapune practic peste perioada cat modul tehnic de productie dominant genereaza progres tehnic, anii de prosperitate fiind dominanti, iar venitul national crescand in ritm alert. Treptat, modul tehnic de productie intra in conflict cu caracterul limitat al resurselor economice eficient a fi utilizate, marcand astfel o scadere a eficientei economice si cresterea accelerata a costurilor. Se intra astfel in etapa descendenta, marcata de o criza structurala a economiei, care determina schimbari majore ale structurii pe ramuri si subramuri. Prin aceste din urma modificari, se intra treptat in faza de inlocuire a vechiului mod de productie cu altul nou, care utilizeaza factori de productie superiori calitativ. Ciclul secular are drept cauze: evolutia ciclica a cercetarii stiintifice, a inovatiilor din domeniul tehnologiilor.

Ciclurile de afaceri ("Juglar") se manifesta prin fluctuatii ale nivelului rezultatelor activitatii economice, ale veniturilor, ale ocuparii fortei de munca si inflatiei, marcate de fenomene de expansiune si contractie in diferite sectoare economice, sau ale economiei nationale in ansamblu. Fluctuatiile de aceasta natura pot fi masurate prin oscilatiile marimii produsului intern brut, sau prin alti indicatori macroeconomici. Punctul de cotitura superior reprezinta cel mai inalt nivel atins de rezultatele reale ale activitatilor economice, in cadrul fiecarui ciclu de afaceri, iar punctul de cotitura inferior corespunde celui mai coborat nivel al acestora. Durata totala a unui ciclu propriu-zis este reprezentata de intervalul de timp cuprins intre doua puncte de cotitura (inferioare sau superioare) si este compusa, de regula, din urmatoarea succesiune: criza, depresiune (punct de cotitura inferior), inviorare, avant (punct de cotitura superior). In practica, intervalele de expansiune sunt de obicei mai lungi decat cele de contractie a activitatii economice, deoarece, in medie, este nevoie de perioade ceva mai lungi pentru ca rezultatele activitatii economice sa ajunga la valori superioare celor aferente unui ciclu anterior.

In faza de criza, puterea de cumparare a populatiei scade drastic, influentand cresterea stocurilor de bunuri materiale. In consecinta, pe masura diminuarii productiei de catre agentii economici, produsul intern brut real manifesta tendinta de descrestere, la fel ca si investitiile in alte obiective economice. Somajul creste, profiturile se diminueaza, iar incertitudinea in perspectiva unor afaceri viitoare creste. Rata dobanzilor scade, iar agentii economici sunt obligati sa opereze reduceri masive ale costurilor, prin reinnoirea capitalului fix. Activitatea de inovare inregistreaza o intensificare.

Depresiunea este perioada in cadrul careia activitatile economice cunosc cele mai scazute cote, iar performantele economice de ansamblu se pot mentine la valori coborate uneori pe perioade relativ indelungate.

Inviorarea este perioada de reluare treptata a cresterii economice, reinnoirea capitalului fix conduce la cresterea cererii de prodfactori, la un grad sporit de ocupare in sectoarele producatoare de bunuri investitionale. Prin cresterea treptata a veniturilor aici ajunge sa se manifeste un efect de antrenare, manifestat prin sporirea cererii de satisfactori, care, la randul ei, conduce la cresterea productiei in sectoarele care produc bunuri de consum si de investitii. Surplusurile relative de resurse financiare sunt oferite pe piata de bancile comerciale, la dobanzi reduse.

Expansiunea reprezinta intervalul in cadrul caruia tendintele favorabile din faza anterioara a ciclului se generalizeaza in intreaga economie, cererea agregata este stimulata in continuare, rezultand crestere economica. Preturile cresc, iar rata somajului se diminueaza, sporesc investitiile si salariile. Tehnologiile noi, care sunt rezultatul cercetarilor din faze anterioare, sunt utilizate pentru imbunatatirea factorilor de productie.

Increderea in progresul economic continuu este insa "umbrita" de limitele resurselor si al capacitatilor de productie existente, iar astfel, se atinge punctul de cotitura superior, sau faza de "supraincalzire" a economiei ("boom" economic). Aceasta marcheaza inversarea conjuncturii economiei.

Cele mai importante cauze ale ciclurilor de afaceri sunt fie interne, fie externe sistemului economic. Dintre factorii exteriori sistemului economic amintim: ritmul inovatiilor tehnologice, evenimente politice, ritmul descoperirii de noi resurse de materii prime si energie, cresterea sau descresterea populatiei etc. Factorii interni sistemului economic sunt numerosi si se materializeaza in diferite fenomene si procese care se produc in interiorul mecanismului de desfasurare a vietii economice, prin actiunea lor declansand lanturi repetitive de cresteri si scaderi ale intensitatii activitatilor economice. Cauzele reale ale ciclicitatii vietii economice sunt mai complexe si trebuie abordate prin combinarea argumentelor economice cu cele non economice.

Principalele abordari teoretice ale ciclurilor economice sunt urmatoarele:

a)   Teoria monetarista - explica ciclurile economice pe baza expansiunii sau a contractiei ofertei de bani si de credite din economie;

b)  Modelul axat pe relatia dintre multiplicator si accelerator - conform caruia succesiunea fazelor ciclului economic este in directa legatura cu evolutia eficientei marginale a capitalului si cu dinamica ratei dobanzii;

c)   Modelul axat pe modificarea cererii agregate - scaderea acesteia face ca economia sa intre in faza de criza, iar cresterea cererii agregate determina intrarea in fazele de inviorare si expansiune;

d)  Teoria ciclului real de afaceri - considera ca adevarata cauza a fluctuatiilor economice rezida din modificarile inregistrate de oferta agregata, adica prin modificarea tehnologiilor de fabricatie, a preturilor la diferite materii prime, sau prin diferite interventii ale statului in economie;

e)   Teoria ce atribuie ciclicitatii cauze preponderent politice - succesiunea diferitelor partide politice si a perioadelor preelectorale, cu masurile lor specifice de politica economica.

Politicile economice anticiclice se grupeaza in doua mari categorii, dupa caracterul lor si anume: 1) politici cu influenta asupra nivelului si evolutiei cererii agregate si 2) politici ce urmaresc influentarea ofertei agregate.

In prima categorie se incadreaza cateva instrumente specifice si anume:

-   &nb 414h78e sp;   &nb 414h78e sp; Politica cheltuielilor publice - urmareste majorarea cheltuielilor bugetului administratiei publice centrale in faza de criza, pentru a impulsiona cererea agregata;

-   &nb 414h78e sp;   &nb 414h78e sp; Politica monetara - urmareste sa regleze marimea ratei dobanzilor, creditul si masa monetara din economie, pentru a evita manifestarea unor dezechilibre;

-   &nb 414h78e sp;   &nb 414h78e sp; Politica fiscala - reducerea fiscalitatii in perioadele de criza, pentru a incuraja cererea de bunuri de consum si investitionale.

In cea de a doua categorie intra masurile de politica economica ce urmaresc ameliorarea stimulentelor, pentru incurajarea ofertei agregate, extinderea concurentei, asigurarea bunei functionari a pietei.

Rezumat

Din punct de vedere etimologic, notiunea de echilibru provine din latina: aequilibrium insemnand aequs = egal si libra = balanta.

Avand in vedere perspectiva de abordare, trebuie sa distingem echilibrul pe termen scurt de echilibrul pe termen lung. Primul desemneaza de fapt o stare efemera. Pentru a-l percepe, ar trebui sa oprim timpul (practic imposibil) in scopul de a 'fotografia' un moment in care influenta diferitilor factori sau forte ale pietei se compenseaza reciproc.

Echilibrul pe termen scurt este o notiune pur teoretica, s-ar putea spune chiar conventionala, deoarece multitudinea factorilor care influenteaza cresterea economica, nu pot avea aceeasi rata de evolutie in timp, ci mai degraba oscilatorie, ceea ce ne determina sa consideram ca in economie avem de-a face cu un dezechilibru dinamic, pana la un anumit punct necesar.

Pe termen mai lung, compatibilitatea reciproca dintre diferitele variabile ale procesului cresterii economice se poate realiza prin depasirea unor dezechilibre pe termen scurt.

Indiferent de starea conjuncturala, economia tinde catre un echilibru, catre o stare de concordanta intre sectoare, ramuri si subramuri de activitate.

Echilibrul macroeconomic poate fi explicat prin intermediul echilibrelor de pe diferitele piete ce compun economia nationala, adica: piata muncii, piata monetara, piata bunurilor, piata financiara.etc.

Cea mai sintetica prezentare a echilibrului macroeconomic este "modelul IS- LM", care este analizat in cadrul acestui modul.

Cresterea economica este definita ca un proces de sporire a indicatorilor macroeconomici, respectiv a P.I.B. si a P.N.B. intr-o anumita perioada de timp.

Toate statele industrializate pun in discutie cat trebuie sa creasca economia unei tari, care sunt avantajele dar si costurile acestui proces. Dintre avantaje pe primul loc se afla cresterea standardelor de trai prin sporirea productiei si a consumului.

Cei mai importanti factori ai cresterii economice sunt: Populatia si resursele umane, Capitalul tehnic si nivelul tehnologiilor, Resursele naturale, Factorii aleatori,etc.

Obiectivul principal al modelelor cresterii economice este acela de a determina conditiile de echilibru ale dezvoltarii. Conditia generala de echilibru se inregistreaza, deci, in momentul in care economiile si investitiile sunt egale.

Cele mai importante modele care sunt analizate in modul sunt: Modelul lui J.M.Keynes, Modelul lui Roy F.Harrod, Modelul lui E.D.Domar,etc.

Activitatea economica este supusa permanent unor fluctuatii, concretizate prin perioade de prosperitate si crestere economica succedate de alte perioade de cadere a productiei, crestere a somajului si accentuare a dezechilibrelor economice.

TESTE PENTRU AUTOEVALUARE

Care sunt autorii modelului IS - LM al echilibrului macroeconomic?

a) J.M.Keynes; b) A.Smith; c) Fr.Quesnay; d) J.R.Hicks;               e) A.Hansen.

Pe termen lung echilibrul pietei se produce in situatia in care:

a) pretul pietei este mai mare decat punctul de minim al costului total mediu; b) pretul pietei este inferior punctului de minim al costului total mediu; c) pretul pietei este identic cu punctul de minim al costului total mediu.

Curba IS ne indica:

a) diferite combinatii ale ratei dobanzii si ale investitiilor la care cererea agregata este identica cu oferta agregata; b) diferite combinatii dintre investitii si economii la care cererea agregata se identifica cu oferta agregata; c) diferite situatii de echilibru pentru care economiile sunt identice cu investitiile; d) diferite combinatii ale ratei dobanzii si ale nivelului venitului pentru care cererea agregata se identifica cu oferta agregata.

Curba LM din cadrul modelului IS - LM al echilibrului macroeconomic ne indica:

a) relatia dintre nivelul productiei si rata dobanzii care asigura echilibrul cererii de bani cu oferta de bani; b) pentru ce nivel al ratei dobanzii se asigura o productie nationala astfel incat oferta de bunuri sa fie egala cu cererea de bunuri; c) pentru ce rata a dobanzii cererea agregata este egala cu oferta agregata.

In modelul IS - LM al echilibrului macroeconomic orice punct situat la stanga curbei IS ne indica un dezechilibru in care:

a) oferta de bunuri este superioara cererii de bunuri; b) oferta de bani este superioara cererii de bani; c) cererea de bunuri este superioara ofertei de bunuri; d) cererea de bani este superioara ofertei de bani.  

In modelul IS - LM al echilibrului macroeconomic orice punct situat la dreapta curbei LM ne indica un dezechilibru in care:

a) oferta de bunuri este superioara cererii de bunuri; b) oferta de bani este superioara cererii de bani; c) cererea de bunuri este superioara ofertei de bunuri d) cererea de bani este superioara ofertei de bani;

Ce se intelege prin crestere economica?

a) un proces de schimbari succesive cantitative si calitative in economia nationala; b) transformari in structura economiei nationale; c) dezvoltare economica ascendenta; d) proces de sporire a P.I.B. pe ansamblu sau pe locuitor.

Ce se intelege prin dezvoltare economica?

a) un proces de schimbari succesive cantitative si calitative in economia nationala; b) transformari in structura economiei nationale; c) dezvoltare economica ascendenta; d) proces de sporire a P.I.B. pe ansamblu sau pe locuitor.

Ce se intelege prin progres economic?

a) un proces de schimbari succesive cantitative si calitative in economia nationala; b) transformari in structura economiei nationale; c) dezvoltare economica ascendenta; d) proces de sporire a P.I.B. pe ansamblu sau pe locuitor.

Cresterea economica masurata absolut si relativ ne indica:

a) structura economiei; b) calitatea activitatii economice; c) starea economiei d) nivelul tehnic al productiei.

Ce obiective trebuie sa urmareasca puterile publice in domeniul cresterii economice avand in vedere costurile acestui proces?

a) subventionarea celor mai importante activitati; b) cresterea impozitelor; c) sporirea cheltuielilor administrative; d) cresterea cheltuielilor cu educatia.

Economista Joan Robinson a dezvoltat un model de crestere economica in care:

a) a inclus problema repartitiei venitului national si progresul tehnic; b) a facut o legatura intre procesul de crestere economica ti cel de acumulare a capitalului; c) denumit "crestere zero"; d) denumit "crestere organica".

Nicolas Kaldor a elaborat un model de crestere economica:

a) a inclus problema repartitiei venitului national si progresul tehnic; b) a facut o legatura intre procesul de crestere economica ti cel de acumulare a capitalului; c) denumit "crestere zero"; d) denumit "crestere organica".

Forrester- Meadows au elaborat un model de crestere economica:

a) a inclus problema repartitiei venitului national si progresul tehnic; b) a facut o legatura intre procesul de crestere economica si cel de acumulare a capitalului; c) denumit "crestere zero";        d) denumit "crestere organica".

Dupa parerea lui N.Kaldor exista urmatoarele tipuri de progres tehnic:

a) potential; b) real; c) posibil; d) autonom.

Modelul Forrester- Meadows propune:

a) o crestere economica pozitiva; b) o crestere economica negativa; c) o crestere economica organica; d) o crestere economica constanta; e) o crestere economica zero.

In ceea ce priveste cauzele fluctuatiilor economice, ce sustine teoria lui Keynes?

a) la baza ciclurilor economice sta relatia dintre multiplicator si accelerator; b) contractia sau expansiunea ofertei de credite; c) modificarile inregistrate de oferta agregata.

Ciclul pe termen lung are o durata de :

a) 2 - 4 ani; b) 4 - 5 ani; c) 8 - 10 ani; d) 50 - 60 de ani.

In faza de boom economic, se procedeaza la:

a) scaderea ratei dobanzilor bancare; b) cresterea ratei dobanzilor bancare; c) reducerea fiscalitatii; d) cresterea controlului asupra masei monetare.

Pentru a depasi criza, in cadrul masurilor anticiclice, se recomanda:

a) reducerea cheltuielilor publice; b) reducerea ratei dobanzii;      c) cresterea fiscalitatii.

Care dintre evolutiile de mai jos sunt caracteristice expansiunii - ca faza a ciclului economic?

a) cresterea gradului de ocupare a fortei de munca; b) cresterea cursului actiunilor; c) sporirea volumului vanzarilor; d) sporirea numarului falimentelor; e) cresterea salariilor; f) reducerea ratei profitului.