 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Sectorul public in raport cu cel privat
|
|
O scurta analiza economica a birocratiei |
|
| Pe baza elementelor explicative asupra diferitelor laturi ale comportamenAŽtului birocratiei, sa trecem acum la analiza asupra modului cum institutiile administratiei de stat (birocratice), care aplica deciziile politice, asigura aloAŽcarea si distribuirea resurselor in concordanta cu preferintele electoratului. Deci, cu alte cuvinte, sa analizam modul cum organizatiile producatoare de bunuri si servicii publice raspund la cererea tantilor. Pentru a efectua analiza problemei mentionate trebuie definite cateva noAŽtiuni si relatii specifice mai importante. 1. Cererea tantilor: in cadrul lantului decizional din domeniul public exista cele trei categorii de actori: tantii, politicienii (ca reprezentanti ai AŽtantilor) si birocratii. in modelul analitic fiecare dintre aceste categorii are ca obiectiv maximizarea propriei utilitati. Dintre acestia, tantul (in ca 2. Birourile sunt tratate ca organizatii publice non-profit care sunt finantate, in special, cu o suma globala anuala sub forma de grant (cu titlu de gratuitate) in contul activitatii viitoare nu ca urmare a vanzarii bunurilor si serviciilor lor. Chiar daca anumite bunuri si servicii produse de aceste birouri sunt vandute, sumele incasate nu apartin birourilor respective ci sunt depuse la bugetul de stat central sau local. 3. Managerii, impreuna cu functionarii din subordine, actioneaza ca maximizatori de utilitate. O functie de utilitate manageriala include salariul, marimea echipei care lucreaza, inclusiv salariile acesteia, reputatia publica, indemnizatiile, puterea ori statutul sau. intrucat multe dintre aceste componente ale functiei de utilitate sunt direct legate de marimea bugetului, Niskanen a tras concluzia ca birocratul, ca maximizator de utilitate, este si maximizator al bugetului. Ca atare, functia obiectiv a celor implicati in activitatile administratiei de stat este maximizarea bugetului. 4. in relatiile sale cu legislativul si cu executivul, birocratia are un monopol efectiv asupra informatiei si asupra competentelor. BirocraAŽ tia maximizatoare a bugetului foloseste puterile sale de monopol pentru a asigura nivelurile bugetului si a outputului care sa fie dincolo atat de nivelul optimului social, cat si de nivelul optimului dorit de politicieni. Problema nivelului bugetului impus de birocratie in raport cu optimul social va fi analizat mai jos. Numai politicienii au dreptul sa dea ordine departamentelor lor si numai ei pot oferi fondurile necesare pentru executarea acestor ordine. Desi cei care sponsorizeaza dispun de puterea legislativa si de autoritate in sens formal, acestia sunt insa adesea, in practica, puternic dependenti de birocratie pentru informatiile referitoare la procurarea serviciilor. Birocratia dispune de inforAŽmatii detaliate referitoare la serviciile ce urmeaza sa se produca, preturile inputurilor, tendinta cererilor pentru servicii s.a. Managerii birocratiei au in mod exclusiv comanda asupra expertizei profesionale si asupra informatiei, astfel incat cabinetul de ministri si parlamentul sunt dependenti de acestia pentru productia bunurilor si serviciilor sociale dorite. In concluzie, de facto, oirocratia detine monopolul asupra informatiei si expertizei, fapt ce ii creaza un statut special in raporturile sale cu politicienii. Bazandu-se pe aceasta realitate, Niskanen a tras concluzia ca fiecare dintre cele doua parti - politiAŽcieni si birocrati - are un anumit grad de monopol si ca relatia dintre acestea imbraca forma monopolului bilateral1. Se formeaza deci, o balanta a puterii dintre politicieni si birocrati. Rezultatul final al relatiilor dintre acestia deAŽpinde de distributia puterii si de influenta de care dispune fiecare parte. 5. Decizia privind outputul (productia) organizatiilor birocratice. Din punctul de vedere al izolarii fata de factorii concurentiali, organizatiile birocratice seamana atat cu organizatiile private monopoliste non-profit, cat si cu monopolurile private bazate pe profit. Din punctul de vedere al deciziei privind outputul exista insa o deosebire fundamentala fata de aceste tipuri de organiAŽzatii. Asa cum m vedea in inile urmatoare, daca pentru' organizatiile ecoAŽnomice monopoliste optimul inseamna oferta de bunuri si servicii in limita cereAŽrii si a costurilor marginale, pentru cele birocratice optimul inseamna supraAŽoferta de bunuri si servicii publice, dincolo de cerere si de costul marginal. Considerand ca acum dispunem de toate elementele explicative necesare privind caracteristicile sectorului birocratic, precum si de cunostinte analitice privind monopolurile economice private1, suntem in masura sa facem compaAŽratia intre deciziile privind outputul si efe a) monopolul cu profit din sectorul privat; b) monopolurile non-profit din sectorul privat; c) birourile din sectorul administratiei de stat. atiile dintre aceste categorii de organizatii in ce priveste nivelul outputului (notat cu Q insotit de indice), precum si profitul si pierderile (notaAŽte prin suprafete) sunt redate grafic in .15.2.In grafic sunt trasate urmatoarele curbe cu semnificatiile specifice: D = cererea care reprezinta atat cea a pietei, cat si asa-numita cerere a tantului median; Vm= venitul marginal calculat prin derivarea functiei venitului total; p = pretul; C = costul mediu; Cm = costul marginal. Pentru simplificare, in model s-a considerat valabila urmatoarea relatie: Px=C=Cm, (1)In care, px inseamna pretul eficient paretian, C costul mediu si Cm costul marginal. Ce niveluri de productie r alege si ce preturi r impune cele trei cateAŽgorii de organizatii monopoliste tinand seama de specificul functiilor lor obiectiv si de caracteristicile sectoarelor lor de activitate? Monopolurile din sectorul privat, care au ca functie obiectiv maximiAŽzarea profitului, r impune un lum al productiei OQ2 si un pret unitar de monopol Opx care sa faca posibila egalarea costului marginal: Vm=Cm (2) adica tocmai acolo unde se obtine cel mai mare profit. Firmele private monopoliste non-profit r alege nivelul productiei OQ2 si r impune un pret de echilibru Op\ acolo unde curba costului marginal Cm se intersecteaza cu curba cererii D in punctul E. Acest nivel este considerat optim social si reprezinta echilibrul sistemului. Organizatia birocratica are caracter monopolist. Ea ofera un set de activitati promise si un output anticipat contra unui buget. Cea mai imporAŽtanta diferenta dintre relatia de schimb a unui birou si cea a unei organizatii de piata este ca un birou ofera un output total in schimbul unui buget, in timp ce o organizatie de piata ofera unitati de output contra unui pret1. Ca urmare a procesului politic, biroul primeste un buget a carui valoare este egala cu suprafata Op*FQ3. Nivelul outputului oferit de birocratie este egal cu OQ3 unitati. Acest nivel este mai mare decat cel al productiei celorlalte doua categorii de firme mentionate. Aici trebuie facuta observatia importanta ca birourile ofera o cantitate de output peste cea care este ceruta de tantul median (indicata de curba D). SuAŽprafata de bunuri si servicii a birourilor in exces este egala cu suprafata haAŽsurata EGF. Din punctul de vedere al societatii, suprafata de bunuri si serAŽvicii publice suportata de buget, ca urmare a presiunii birocratiei, reprezinta o risipa de resurse. Pentru a elimina aceasta risipa nivelul productiei de bunuri si servicii publice ar trebui redus de la OQ3 la OQ2, ceea ce ar impune o scadere a valorii bugetului de la dimensiunea suprafetei de OpxFQ3 la cea de OpxEQ2- Aceasta cantitate diminuata s-ar incadra in cererea tantului median, cantitate indicata de curba D si de pretul optim Op* cunoscut si sub denumirea de pret eficient-paretian (Pareto-efficient price). Ea (cantitatea) ar corespunde nivelului cerut de tantul median si agreat de politicieni. O diAŽminuare sub aceasta limita ar insemna ca nivelul productiei sa fie sub cel optim ceea ce ar atinge interesele tantului median. O reducere a lumului de bunuri si servicii publice produse, precum si a bugetului sub limita optima mentionata ar atrage nemultumirea tantilor acestia fiind indreptatiti sa faca presiuni asupra politicienilor alesi pentru a spori cheltuielile bugetare. Dar si o supradimensionare a ofertei de bunuri s: servicii publice care, inseamna o suprasolicitare a bugetului, vine in conflict cu interesele tantilor intrucat ei sunt aceia care suporta suprasolicitarea prin plata unor impozite si taxe mai mari. Analiza economica a comportamentului birocratiei in raporturile acesteia cu politicienii - ca reprezentanti ai tantilor - trebuie aprofundata, mai ale; prin explicitarea unor functii matematice si a unor relatii dintre ele. Tocma. acestui scop ii este dedicat urmatorul submodul. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
