Inflatia

1. Definirea fenomenului

2. Determinarea (masurarea) inflatiei

3. Formele inflatiei

4. Cauzele inflatiei

5. Efectele inflatiei

6. Politicile antiinflationiste

Definirea fenomenului inflationist

Inflatia este un fenomen macroeconomic care consta intr-o crestere semnificativa, continua si permanenta a nivelului general al preturilor si o reducere a puterii de cumparare. Daca in economie se intampla un fenomen invers, acesta poarta denumirea de DEFLATIE.

Determinarea (masurarea inflatiei)

Modificarea preturilor se evidentiaza cu ajutorul indicelui mediu al preturilor (IMP). Pentru determinarea IMP se calculeaza costul unui esantion de bunuri in 2 pe 141b18b rioade de timp t₀ (perioada de baza) si t₁ (perioada curenta), dupa care se calculeaza modificarea procentuala a IMP dat de:

EX: Daca I_P = 150% rezulta ca Pretul a crescut cu 50% (150%-100%)

Cantitatea de bunuri care se ia in considerare (intra in alcatuirea esantionului) poate fi considerata constanta sau variabila. In functie de acest lucru exista doi indici principali care se utilizeaza pentru determinarea inflatiei:

Ø      indicele de tip Laspears, care ia in considerare o cantitate de bunuri si servicii constanta:

q₀ - cantitatea de bunuri si servicii din perioada t₀;

p₁, p₀ - preturile din perioada t₁ si respectiv t₀.

Ø      indicele de tip Paasche, care ia in considerare o cantitate de bunuri si servicii variabila, diferita fata de perioada de baza:

q₁ - cantitatea de bunuri din perioada curenta t₁;

p₁, p₀ - preturile din perioada t₁ si respectiv t₀.

In acest caz, evolutia preturilor este determinata atat de evolutia preturilor in cadrul fiecarui bun sau serviciu, cat si de structura acestora.

In calculul inflatiei, deoarece cantitatea de bunuri ramane constanta, indicele de tip Laspears este mai des utilizat pentru ca permite analiza comparata, in timp, a fenomenului. Indicele de tip Paasche evidentiaza evolutia cantitatii reale de bunuri cumparate si reflecta mult mai bine fenomenul inflationist.

Indicele preturilor se poate prezenta sub mai multe forme:

Ø      I_P bunurilor de consum (IPC) - cu ajutorul acestui indice poate fi analizata evolutia inflatiei pe diferite perioade de timp (Laspears), sau poate evidentia evolutia consumului real de bunuri si servicii (Paasche). In acest ultim caz avem de a face cu "indicele costului vietii";

Ø      I_P bunurilor destinate procesului de productie (IPP) - acesta se refera la bunurile primare, materii prime etc. (este un prevestitor al inflatiei);

Ø      Indicele general al preturilor (IGP) - care ia in considerare atat bunuri de larg consum, cat si bunuri destinate procesului de productie.

Intensitatea inflatiei se masoara cu ajutorul ratei inflatiei:

EX: Presupunem ca in anul N avem IPC = 120%, iar in anul N+1, IPC = 150%. Sa se calculeze R_i.

Aceasta rata de 25% a inflatiei poate semnifica cu aproximatie fenomenul inflationist in conditiile in care cresterea preturilor a fost determinata de o crestere a calitatii produselor respective.

Determinarea inflatiei in Romania

Dintre indicii preturilor cel mai utilizat pentru determinarea inflatiei este IPC (indicele preturilor de consum). El este determinat de organisme autorizate pe baza unui cos de bunuri de consum care cuprinde: alimente, bunuri de uz curent, bunuri de uz personal (imbracaminte, incaltaminte etc.). lista acestor bunuri este stabilita de catre institutiile autorizate ale statului, prin conlucrare cu organismele sindicale, organismele patronale si organizatiile civile etc.

In Romania, evaluarea inflatiei se face cu ajutorul IPC de tipul Laspears, dupa urmatoarea relatie:

unde: q₁ - cantitatea de bunuri;

p - preturile unitare;

1,0 - perioada curenta si de baza;

i - ponderea pe care o detine fiecare bun si serviciu in asa-zisul "cos zilnic"

In Romania IPC se calculeaza prin luarea in considerare a unui nomenclator de sortimente care cuprinde 1442 de pozitii, considerate a fi reprezentative pentru ansamblul populatiei[1].

Observarea si inregistrarea preturilor are loc in 42 de localitati (de obicei resedintele de judet) si municipiul Bucuresti, iar pentru fiecare sortiment se calculeaza un indice de pret dupa o metodologie stabilita de CNS si MMPS.

Fiecarei grupe si subgrupe i se atribuie o anumita pondere, care rezulta din structura cheltuielilor banesti ale populatiei, care sunt legate efectiv de cumpararea de bunuri si plata serviciilor. Aceste cheltuieli apar la niveluri medii lunare, obtinute prin anchetele integrale, in gospodarii, realizate de CNS si MMPS. Inregistrarea preturilor, se face saptamanal pentru marfurile alimentare si bilunar pentru cele nealimentare si pentru servicii, in punctele (magazine si piete) care au fost stabilite, fara ca acestea sa se schimbe de la un an la altul. In final, se calculeaza un indice al preturilor dupa modelul UE, de tipul Laspears dupa urmatoarea formula:

unde: w₀ - ponderea fiecarui sortiment;

I_P0 - indicele elementar al preturilor fiecarui bun si serviciu.

EX[2]: Presupunem ca pentru calcularea IPC s-a convenit asupra listei de bunuri si servicii, asupra ponderii pe care acestea o detin, iar pe baza observarii preturilor s-a calculat indicele elementar al acestora pentru fiecare grupa sortimentala si rezultatele sunt urmatoarele:

Cresterea generala a preturilor de consum cu 25,67% rezulta din cresterile diferentiate ale preturilor pentru fiecare grupa, de majorarea preturilor si tarifelor, pentru fiecare sortiment care intra in alcatuirea grupei si din ponderile pe care le detine fiecare grupa in cosul zilnic.

Formele inflatiei

In functie de amploarea procesului inflationist, in teoria si practica economica mondiala s-au incetatenit mai multe tipuri (forme) ale inflatiei:

Ø      Inflatie "taratoare" (moderata) - cresterea preturilor este de obicei sub 3%efecte:

Ø      incredere mare in moneda nationala;

Ø      agentii economici au tendinta sa incheie contracte pe termen lung;

Ø      exista o preocupare redusa pentru plasarea economiilor;

Ø      PNB_R sau PIB_R cunosc cresteri;

Ø      Inflatia este redusa, somajul redus (in limite normale).

Ø      Inflatie deschisa - caracterizata prin cresterea anuala a preturilor mai mica de 10%, dar superioara celei de 3%. Efecte:

Ø      evolutia economiei devine preocupanta pentru toate categoriile de agenti economici;

Ø      in tarile dezvoltate acest tip de inflatie se manifesta rar, dar este un criteriu de performanta pentru tarile in curs de dezvoltare si tarile aflate in tranzitie.

Ø      Inflatie galopanta - care conduce la dublarea preturilor in curs de 1 an. Efecte:

Ø      a fost intalnita in tari in curs de dezvoltare din Africa, Asia;

Ø      moneda nationala cunoaste o pierdere rapida a valorii;

Ø      rata dobanzii creste rapid;

Ø      posesorii economiilor banesti ajung sa pastreze asupra lor doar cantitatea de moneda strict necesara;

Ø      o parte din economii parasesc economia nationala, pastrandu-se in strainatate.

Ø      Hiperinflatia - caracterizata prin cresteri "ametitoare" ale preturilor. Efecte:

Ø      cererea de moneda scade considerabil;

Ø      o parte din tranzactii se desfasoara sub forma de barter (troc modern);

Ø      salariul real al unei persoane se reduce de obicei cu 30% lunar;

Ø      a fost un fenomen izolat, prezent i unele tari din America Latina, ca Chile, Brazilia, tari din Asia si Africa, dar si in unele tari foste socialiste ca
Polonia (1988-1989) si Rusia (1994 cu IPC de 100%).

Ø      Staginflatia - caracterizata prin inflatie rapida (inflatie deschisa), insotita de stagnare economica. Efecte:

Ø      PIB_R si PNB_R se reduc sau stagneaza;

Ø      preturile cresc;

Ø      masa monetara stagneaza sau creste;

Ø      rata somajului este foarte ridicata.

Ø      Slumpflatia - care caracterizeaza situatia cea mai grava dintr-o economie. Efecte:

Ø      PIB_R si PNB_R se reduc;

Ø      exista hiperinflatie;

Ø      exista somaj cronic, de masa.

In legatura cu tipurile inflatiei, literatura de specialitate abordeaza si problematica cresterii economice. In acest sens se pot contura mai multe tipuri de crestere economica:

Ø      crestere economica neinflationista - caracterizata prin inflatie taratoare sau moderata (se apreciaza ca inflatia moderata este un factor stimulativ pentru cresterea economica), PIB_R si PNB_R cresc iar somajul este normal (a fost o forma de dezvoltare caracteristica in anii 1950-1960 in tarile dezvoltate);

Ø      cresterea economica inflationista - cand ritmul cresterii economice este depasit de rata inflatiei. In acest caz PIB_R si PNB_R poate sa se reduca, cresterea preturilor este in limitele normale iar somajul este putin peste limitele normale etc.