Bursa

BURSA

DEFINIREA SI TRASATURILE BURSEI

Pornind de la limbajul comun, bursa are mai multe intelesuri:

alocatie (bursa in limba greaca inseamna saculet de bani);

o piata simbolica, unde se tranzactioneaza marfuri sau valori mobiliare in forma dematerializata, dupa anumite reguli de organizare si desfasurare;

o piata in care se desfasoara tranzactii specifice (tranzactii cu marfuri, valori mobiliare, valute);

o piata aparte prin modul ei de functionare. .

Dupa traditia greaca, moneda a fost inventata de lydieni, piesele de aur sau argint inlocuind progresiv trocul. De la aceasta veche tara din Asia Mica, istoria n-a retinut decat numele ultimului ei rege - Cresus. Acest suveran al Lydiei, care a trait in jurul anului 560 i.Hr., si-a castigat renumele datorita bogatiilor sale, alimentate permanent de nisipurile aurifere ale raului Pactole.

Avantul pe care comertul l-a luat in Mesopotamia i-a determinat pe comercianti sa imprumute bani, ca sa-si poata dezvolta activitatile. Astfel, primele operatiuni bancare s-au bazat pe imprumutul cu dobanda. Cateva secole mai tarziu, romanii perfectionau acest sistem si inventau sistemul bursier. In Roma antica, publicanii, care au obtinut din partea statului exclusivitatea pentru colectarea impozitelor, infrumusetarea orasului, constructia templelor si a drumurilor mai importante, aprovizionarea armatei si gestionarea intreprinderilor de transport, au constituit societati in comandita pe actiuni (societates publicanorum), ale caror actiuni se negociau in bazilici construite special in acest scop. Vanzarea actiunilor se facea prin argentarii, un fel de notari si agenti de schimb.

Prabusirea Imperiului Roman a atras dupa sine si pe cea a sistemului bursier. Principiul acestuia avea sa fie uitat aproape 500 de ani, apoi redescoperit de catre italieni, in timpul Evului Mediu. Actiunile si obligatiunile au reinceput sa fie folosite progresiv si cu prudenta. Prin jurul anului 1000, armatorii si comerciantii venetieni constituiau temporar o societate pe actiuni care functiona doar pe durata unei calatorii, societatea fiind dizolvata la intoarcerea navei. Doua secole mai tarziu, orasul Geneva decide sa emita imprumuturi garantate prin resursele obtinute din impozitul pe sare. Abia in secolul al XIV-lea se va crea un centru unde sa se regrupeze toate aceste schimburi.

Acest loc bursa, desi revendicat de italieni, nu se va afla totusi in peninsula lor, ci in Flandra, mai precis la Anvers. Aici se vor intalni oamenii de afaceri ca sa negocieze scrisorile de schimb sau marfurile care urmau sa fie livrate ulterior incheierii tranzactiei. Edificiul unde aveau loc aceste tranzactii a primit atunci numele de bursa. Numele provine de la familia Van den Borse, care locuia la cativa kilometri de acest loc, la Bruges. Langa hotelul lor, comerciantii aveau obiceiul sa se intalneasca pentru a negocia. Bursa din Anvers s-a dezvoltat in timpul expansiunii spaniole. Aceasta Bursa, al carei fronton este ornamentat cu inscriptia: 'pentru folosinta comerciantilor din toate tarile si de toate limbile', va deveni centrul financiar al Imperiului lui Carol Quintul, in secolul al XVI-lea. Vor mai aparea si alte centre care sa rivalizeze cu el, ca Lyon, sustinut de Francisc I, Paris, Londra sau Amsterdam, ultimele doua profitand de declinul Imperiului spaniol.

In Franta, in anul 1141, Ludovic al VII-lea, prin scrisorile patente, decide ca schimburile sa se realizeze pe Grand Pont (Podul Mare), numit astazi Pont-au-Change. Comerciantii lucrau sub cerul liber, pe niste bancute de lemn, de unde si denumirea de 'banca'. Prima societate pe actiuni a fost creata in anul 1250 de catre locuitorii din Toulouse. La inceput au fost 93 de actiuni, denumite 'uchaux' (usor). Aceasta firma detine recordul longevitatii, fiind cotata la Bursa pana in 1946.

In secolele XVII si XVIII au fost infiintate burse in majoritatea statelor europene: in Germania (Augsburg, Hamburg, Köln), in Austria (Viena), Belgia, Elvetia, Italia, Rusia, Romania, etc.

In Anglia, cea mai importanta putere industriala si maritima de atunci, domina lumea si detinea suprematia in domeniul comertului si al finantelor, au existat mijlocitorii inca din secolul al XIV-lea. Prima bursa a fost insa inaugurata inca din anul 1571 - Royal Exchange, al carei sediu a fost mutat de mai multe ori pana in 1854, cand s-a constituit sediul nou al bursei, interval in care s-au separat bursele de valori si cele de marfuri.

In Statele Unite, la 17 mai 1972, 24 de mici investitori americani care aveau obiceiul sa se intalneasca sub un platan (button-wood), in partea de sud a New York-ului, au pus bazele institutiei ce avea sa devina intaia bursa a lumii. Semnand Buttonwood agreement, ei stabilesc de comun acord nivelul comisioanelor fixe percepute la schimbul titlurilor. Ulterior piata s-a dezvoltat si, in anul 1903, s-a mutat definitiv in Wall Street - strada Zidului - care isi datoreaza numele imprejmuirii pe care Peter Stuyvesant, fondatorul New York-ului, a constituit-o ca sa apere colonistii de eventualele atacuri ale indienilor.

Bursele de valori si marfuri din Statele Unite au aparut si s-au dezvoltat in acelasi interval, astfel ca, la inceputul secolului al XIX-lea, piata bursiera era dominata la bursele de valori de New York Stock Exchange, iar la bursele de marfuri de Chicago Board of Trade (CBOT), care ulterior vor deveni cele mai importante burse de pe glob.

Bursa, in esenta, este locul organizat, amenajat, unde se intalnesc subiectii cererii si ofertei care se confrunta pe acea piata, incheind tranzactii dupa reguli precise care sa nu stanjeneasca libera concurenta, sa duca la evitarea abuzului de piata, asigurarea garantiei si a prestigiului tranzactiei respective.

"Bursele (exchange, bourse, borsa, bolsa, boerse) sunt intruniri reglementate si organizate ale comerciantilor, in primul rand ale angrosistilor, la care se opereaza vanzari asupra unor marfuri sau titluri de valoare, fara ca aceste bunuri sa fie aduse in natura in localul bursei si la care se stabilesc preturile marfurilor si ale titlurilor negociate".

Definitiile date bursei in literatura de specialitate sunt purtatoare ale limbajului specific celor ce o definesc. Astfel, economistii o vor denumi ca piata pe care se realizeaza tranzactiile, juristii vor avea in vedere legarea activitatii bursiere de normele imperative ce reglementeaza si supravegheaza aceasta piata.

Prima lege ce a reglementat activitatea bursiera in Romania, a fost elaborata in 1929 de marele profesor in economie Virgil Madgearu, ce a definit bursa ca fiind institutia publica creata cu scopul de a reuni comercianti, industriasi, producatori, armatori si asiguratori in vederea negocierii valorilor publice si private, monedelor, devizelor, marfurilor, inchirierii vapoarelor si acoperirii riscurilor de orice fel.

In analiza si studierea pietei bursiere s-au remarcat cunoscuti economisti si istorici ce au incercat sa defineasca bursa ca fiind o piata simbolica, dematerializata, dar cea mai completa si sugestiva definitie o prezinta istoricul francez Fernand Brendel, care spune ca 'Bursa este ultimul etaj al unei piete care nu se mai inchide si care si domina realitatea economica'.

PREMISELE ISTORICE ALE APARITIEI BURSEI

1. Concentrarea tranzactiilor Schimburile s-au realizat din cele mai vechi timpuri (troc) ajungandu-se apoi la targuri si intalniri periodice (schimb in natura sau contra monezi). Bursele de marfuri si valori sunt pietele cu un grad mare de concentrare din punct de vedere spatial, cat si al volumului (tranzactii mai mari de 1.000.000$/min). Volumul mare al tranzactiilor bursiere perfectate presupune nivel ridicat de concentare a acesteia. Asigura participantilor (vanzatori, cumparatori) obtinerea pretului de schimb (cotatia rezultata), care sa fie cat mai aproape de pretul de echilibru (teoretic) al pietei, mai ales daca presupunem ca avem o piata bursiera unde se manifesta o cerere ampla, dar si o oferta ampla (agregata). Prin anvergura (valori mari, produse cotate) si lichiditate mare ii asigura pietei bursiere o diferentiere fata de celelalte piete cu existenta fizica, unde schimbul are loc intamplator sau la intervale mai mari.

Reglementarea juridica ce a premers aparitia Bursei

Tranzactiile comerciale efectuate de-a lungul istoriei premergatoare Revolutiei Industriale erau reglementate in general de anumite uzante inca din vechea Roma prin 'Colegium Mercamptorum', iar vanzarea-cumpararea de marfuri, de pietre pretioase era reglementata dupa anumite principii.

- Evolutia istorica ne aduce in prim-plan prima reglementare juridica a 'institutiei Bursei' prin patentul reginei Maria Tereza - 1771. Acest act a reglementat 'Bursa de. valori mobiliare' din Austria.

- Scrisorile patente emise de Francisc I in jurul anului 1141.

3. Necesitatea de dematerializare a schimbului

Tranzactiile bursiere vor elimina, rand pe rand, prezenta fizica a marfurilor si valorilor mobiliare, tranzactiile incheindu-se fie pe baza de mostre, fie de simboluri standardizate. Pe piata bursiera nu are loc transferul fizic, asa cum se intampla pe o piata fizica organizata, perfectandu-se numai tranzactii la nivel de documente. Aceasta ii confera si rapiditate in incheierea tranzactiilor.

4. Comertul 'futures'

La Bursa se incheie tranzactii cu contracte viitoare (engl. futures). Sezonalitatea productiei si consumului ii determina pe marii producatori si consumatori/clienti sa accepte distributia 'in timp'. Acest comert cu 'bunuri viitoare' a generat si speculatiile bursiere. Speculatiile bursiere sunt tranzactii unde nu are loc transferul fizic al marfii, urmarindu-se diferentele de curs ale produselor, respectiv realizarea de castiguri din specularea pietei.

5. Extinderea efectelor de comert si a creditelor

Contractele futures, respectiv comertul cu 'bunuri viitoare', a facut posibila aparitia modalitatilor de plata la termen, care in timp vor deveni obiect al tranzactiilor in bursa, cum ar fi: conosamentul, recipisa de depozit (warantul), acreditivul, cecul, trata si cambia.

TRASATURILE SPECIFICE PIETEI BURSIERE

Dezvoltarea burselor ca piete specifice (de licitatie) ale confruntarii cererii cu oferta, s-a realizat in spatii organizate, cu reguli si norme prestabilite, ceea ce le-a conferit anumite trasaturi specifice fata de alte forme ale pietei.

Prin insusi obiectul tranzactiilor, bursa se diferentiaza de pietele fizice prin:

Caracteristicile marfurilor ce se tranzactioneaza:

marfuri fungibile (ce pot fi usor inlocuite: cereale, minereuri, etc.),

standardizabile (active financiare

bursele valorice - obiectul lor le diferentiaza fata de celelalte piete pentru ca aici se negociaza instrumente/titluri financiare (obligatiuni, bonuri de tezaur emise de guvern, actiuni).

Bursa este o piata simbolica - adica nu vom asista la un transfer fizic de marfuri sau valori mobiliare; dar cu o logistica foarte dezvoltata, sistem informational stilizat si propriu, documente, tipuri diverse de contracte, mecanisme, proceduri si instrumente, ceea ce ii asigura un volum mare de tranzactii cu un consum mic de energie, documentatii si timp.

Bursa este o piata libera - adica, mecanismele economiei de piata actioneaza nestingherit, ceea ce permite functionarea legii valorii prin raportul cerere-oferta si legea concurentei.

Conditiile unei piete libere:

- oferta sa fie ampla, constanta,

cererea sa fie constanta si solvabila,

preturile sa fie o rezultanta a raportului cerere-oferta si nu dirijate;

Bursa este o piata caracteristica - ceea ce presupune ca nivelul preturilor, volumul tranzactiilor, tendintele inregistrate intr-o anumita perioada pe piata bursiera respectiva devin elemente de referinta pentru celelalte tranzactii incheiate pe pietele organizate din zona sau alte zone cu care se compara.

Bursa este o piata organizata - 'actorii' activitatii bursiere trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

sa existe reglementari, iar Bursa sa fie autorizata,

'actorii', respectiv agentii ce actioneaza la Bursa, trebuie sa fie abilitati si licentiati de institutia ce guverneaza piata respectiva,

tranzactiile se incheie dupa reguli si norme bine stabilite ceea ce le confera garantie si transparenta.

CATEGORII DE BURSE

Bursele de comert (marfuri)

Cele mai importante burse de marfuri din lume sunt urmatoarele:

Pentru metale:

ØBursa din Londra - London Metal Exchange (LME) - in cadrul careia se tranzactioneaza cupru rafinat (bare si catozi), cositor, plumb, zinc, argint, aluminiu si nichel;

ØBursa din New York - Commodities Exchange (COMEX) - in cadrul careia se tranzactioneaza cupru, plumb, zinc, argint, mercur;

ØBursa din Penang (Malayesia) - in cadrul careia se tranzactioneaza cositor.     Pentru cereale:

ØBursa din Chicago - Chicago Board of Trade - unde se coteaza graul, porumbul si ovazul;

ØAsociatia de Comert cu Cereale si Furaje (The World of GAFTA) din Londra;

ØBursa din Bangkok (Thailanda) renumita pentru tranzactiile de orez.

Pentru cauciucul natural:

ØBursa de la Kuala Lumpur - Malayesian Rubber Exchange and Licensing Board - unde se coteaza circa 15 sortimente de cauciuc natural;

ØBursa din Singapore;

ØBursa din Londra in cadrul careia se efectueaza tranzactii in doua sectiuni distincte, una tutelata de London Rubber Terminal Market Association, iar cealalta de Rubber Trade Association of London (RTAL). Tranzactiile ce au loc sub tutela RTAL sunt efective.

Pentru zahar.

ØBursa la termen din Londra - The United Terminal Sugar Market - unde se tranzactioneaza atat zahar brut, cat si rafinat;

ØBursa de zahar rafinat din Paris;

Ø Bursa de zahar si cafea din New York -New York Coffee and Sugar Exchange.

Pentru seminte oleaginoase si uleiuri vegetale:

ØChicago Board of Trade - Bursa la care se realizeaza tranzactii pentru boabe soia, faina de soia si ulei de soia;

ØPiata la termen de la Rotterdam care, fara a avea organizarea clasica a unei burse, da publicitatii cotatii reprezentative pentru principalele sortimente de seminte si uleiuri vegetale comestibile.

Pentru bumbac:

ØBursa din New York - New York Cotton Exchange- cea mai reprezentativa pentru tranzactiile la termen ale bumbacului american cu fibra medie;

ØBursa din Liverpool - reprezentativa pentru tranzactiile pe termen scurt, in cadrul careia sunt cotate 17 sorturi de bumbac din principalele tari exportatoare.

Pentru piei brute:

ØPiata din Chicago - Chicago Mercantile Exchange este considerata ca fiind cea mai reprezentativa, intrucat concentreaza cea mai mare parte a tranzactiilor cu piei brute - umede si sarate, de bovine (juncani, boi, vaci, vitei), cai, oi si capre.

Descrierea principalelor burse de comert

LONDON METAL EXCHANGE (LME)

London Metal Exchange (LME) si-a inceput activitatea in ultima parte a anului 1876 intr-o incapere de la Lombard Court, iar din 1882 s-a mutat in cladirile din Bulevardul Whithington unde a ramas timp de 98 de ani.

Ca urmare a volumului crescand de afaceri, in conditiile lipsei de spatiu s-a impus mutarea bursei in cladirile actuale incepand cu 29 septembrie 1980. Cresterea volumului afacerilor s-a reflectat de asemenea in extinderea pietelor de livrare in Regatul Unit si in Europa. Principalele tranzactii se realizeaza cu aluminiu, cupru (calitatea A si standard), plumb, nichel, argint (10.000 uncii si 2.000 uncii) si zinc. O anumita perioada s-au facut afaceri cu fonta turnata care s-au diminuat pe parcurs, in timp ce comertul cu plumb si zinc este destul de eterogen dupa tipuri, grade.

Responsabilitatile pentru mersul afacerilor bursei se afla in mainile 'Consiliului de directori' si a 'Comitetului de mandanti'. Comitetul este ales anual. Membrii Bursei sunt alesi si fiecare dintre ei trebuie sa depuna garantie, pentru a justifica integritatea pozitiei lor financiare. Firmele sau companiile cu privilegii in ceea ce priveste tranzactiile pe 'Ring' trebuie sa depuna garantii.

Tranzactiile au loc in cantitati minime, de 25 t pentru cupru, zinc si aluminiu, 6 t pentru nichel si 5 t pentru staniu.

Vanzarile de metal necesare pentru livrare in ziua urmatoare trebuie sa fie sustinute de 'recipise de depozit' ca documente negociate pentru depozitele de materiale mentionate de catre LME si care sunt gata de livrare odata cu incheierea contractului. Activitatea comerciala este limitata la sortimentele de metal care au fost mentionate de Comitet. Orice cerere pentru inscriere trebuie sa fie insotita de certificate de analiza de la doi verificatori de pe lista aprobata de LME, insotita de marturia a doi consumatori ca metalul corespunde cerintelor lor, precum si de promisiunea din partea producatorului in ce priveste mentinerea calitatii in conformitate cu mostrele prezentate pentru analiza.

Tranzactiile de bursa au loc in doua sesiuni zilnice, dimineata de la orele 11.50 la orele 13.00 si dupa-amiaza de la orele 15.20 la 16.30. La sfarsitul fiecarei sesiuni au loc tranzactii la marginea ringului timp de aproximativ 30 minute.

La sfarsitul sesiunii de dimineata, preturile oficiale pentru ziua respectiva sunt afisate. Aceste preturi sunt stabilite de catre 'Comitetul de cotari' format din trei membri. Oricare membru al Bursei are drept de apel, daca acesta considera ca preturile sunt incorecte. Nu sunt date preturi oficiale la sfarsitul sesiunii de dupa-amiaza.

Precizam ca LME este o companie pe actiuni ce asigura membrilor sai conditiile necesare pentru desfasurarea activitatii tranzactionale, intr-un cadru adecvat. Ca si la celelalte Burse, exista un ring, unde cererile si ofertele sunt strigate liber, ceea ce permite ca un volum mare de tranzactii sa se realizeze intr-o perioada scurta de timp. Exista un regulament care stabileste conditiile necesare pentru a deveni membru la Bursa, programul de desfasurare a activitatii tranzactionale, contractele tip pentru fiecare metal, modalitatile de decontare, sistemul de arbitraj, inregistrarea marfurilor, evidenta depozitelor de bursa si a firmelor autorizate pentru certificarea mostrelor de calitate. De regula, membrii bursei sunt firme comerciale care autorizeaza pe unul sau mai multi functionari sa tranzactioneze in ring, in numele lor.

BURSA DE MARFURI DIN CHICAGO (CHICAGO BOARD OF TRADE) Bursa de Marfuri din Chicago a fost infiintata in anul 1842, sub denumirea de Chicago Board of Trade, cand orasul capatase caracteristicile unui centru al comertului cu marfuri, de catre 82 de negustori.

Tranzactiile comerciale au fost facilitate de dezvoltarea cailor ferate si transportului fluvial de pe Marile Lacuri. Cerealele, carnea si pielea venind din centrul si vestul S.U.A. erau comercializate in Chicago, luand apoi drumul regiunilor din sudul si estul Statelor Unite. Ulterior a luat amploare, alaturi de comertul cu grane si carne, cel cu alte produse agroalimentare. In ajunul primului razboi mondial, Chicago devenise cel mai mare centru al comertului cu grane si carne din S.U.A., iar in perioada interbelica a ajuns cel mai important centru mondial al comertului cu cereale.

In prezent, Bursa de marfuri din Chicago detine cateva recorduri mondiale de necontestat:

. Orasul si-a consolidat rolul de centru vital al comertului cu cereale; mai mult de 90% din tranzactiile Internationale cu grane sunt legate, direct sau indirect, de Bursa de pe malul Marilor Lacuri;

2. Chicago Board of Trade a ajuns cea mai mare bursa din lume din punct de vedere al volumului afacerilor - in fiecare minut aici se incheie operatiuni de peste un milion de dolari;

3. Chicago Board of Trade este cea mai diversificata Bursa din lume - aici se comercializeaza aproape toate produsele, de la aur pana la pui congelati, desi ea este considerata, in acelasi timp, si una dintre cele mai specializate burse in comertul cu cereale.

Pe langa faptul ca sunt tranzactionate o gama larga de produse, Chicago Board of Trade este cea care a dezvoltat produsele bursiere, respectiv: contractul forward (1851), la inceput pentru porumb, iar apoi pentru grau; contractul standardizat - futures (1865), cantitate (unitatea de volum = bushel, 1 bu = 0,036 mc, aproximativ egal cu o banita de la noi), luna de livrare, etc; contractul futures pe instrumente financiare, obligatiuni sau actiuni (1970); 1972 - s-a initiat contractul futures pe valute, iar din 1982 o noua inovatie o reprezinta contractele cu optiuni pe contracte futures.

Introducerea acestor produse bursiere negociate la C.B.O.T. a facut sa creasca tranzactiile perfectate, iar daca ar fi sa ne referim numai la contractele futures pe instrumente financiare, acestea reprezentau in 1976 numai 1% din totalul contractelor incheiate, in 1980 reprezentau 33%, iar in 1992 au atins 75% din totalul respectiv de 113 milioane de contracte tranzactionate.

Sediul Bursei este situat in cartierul financiar al orasului, pe vestita strada La Salle, un adevarat defileu ingust printre cladirile inalte de zeci de etaje. Pe aceasta strada cu rezonanta istorica, singurele doua cladiri cu infatisare istorica - intrari cu coloane, ca in templele romane -sunt sediul central al Bursei si cel al Bancii Federale de Rezerve.

Sediul administrativ al Bursei este insa intr-o cladire moderna, de 45 etaje, care se afla alaturi de vechiul local.

Sala in care se desfasoara sedintele de Bursa este de dimensiunile unui stadion, in care sunt instalate panouri electronice, statii de telecomunicatii, aparatura de birou etc. Peste 600 de agenti de bursa sunt grupati in arene pe principalele produse tranzactionate - grau, porumb, soia, secara, orez si vite. In interiorul fiecarei arene, agentii ocupa locurile pe trepte, in conformitate cu luna pentru care negociaza tranzactia. Aici exista 7 ringuri care functioneaza concomitent.

Salile anexe celei de tranzactie sunt folosite de catre agenti, pentru a apela la diversele servicii de informare. Prin sistemele telex parvin diverse rapoarte despre situatia recoltelor, despre evolutia conjuncturii economice, despre diferite evenimente politico-sociale.

Preturile inregistrate la Bursa din Chicago sunt urmarite de toti cei interesati in productia si comercializarea produselor agroalimentare din intreaga lume, dar cei mai interesati sunt fermierii americani, pentru care o scadere de cativa centi a preturilor poate deveni o problema de existenta. La Chicago se ia pulsul pietei Internationale a multora dintre produsele agricole si alimentare. In acest context putem spune ca ' bursa este un barometru', ea nefiind cauza unui fenomen, ci reflectand doar amploarea lui.

Cu toate ca Bursa din Chicago reflecta in mare masura raportul cerere-oferta de pe piata americana, avand in vedere pozitia Statelor Unite ale Americii de cel mai mare exportator de cereale, preturile la Bursa din Chicago sunt considerate preturi internationale si reprezinta principalul barometru al evolutiei pietei internationale a cerealelor.

2. Burse de valori

Bursa de valori este locul in care valorile mobiliare sunt tranzactionate dupa o procedura specifica. Ea asigura o piata pentru:

Emitenti (reprezentanti de guvern si societati comerciale interesate in cresterea capitalului);

Investitori (persoane fizice sau juridice dornice sa isi investeasca surplusul de capital);

Intermediarii de valori mobiliare (care asigura legatura dintre primele doua categorii si mentin lichiditatea pietei).

Bursa de valori din Romania - a fost reinfiintata in anul 1995, printr-o decizie a Guvernului Romaniei si a fost finantata de la bugetul de stat, urmand ca, in termen de 3 ani de la infiintare, sa ramburseze din comisioanele aplicate tranzactiilor efectuate suma initiala alocata pentru infiintare. Bursa de valori Bucuresti nu are statut de organism de autoreglementare, pe de o parte, iar pe de alta parte, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare nu a hotarat inca executarea de operatiuni in marja, comuna deja marilor burse, sau de imprumuturi de actiuni pentru tranzactiile "scurte".

New York Stock Exchange (tranzactii cu titluri financiare, valutele). La aceasta Bursa sunt tranzactionate actiunile unora din cele mai mari corporatii: IBM, AT&T, General Motors si altele. De aceea NYSE este considerata prototipul Burselor - "Big Board". Din acest motiv, ea este luata drept model al tranzactionarii la Bursa. Aici au loc in fiecare zi zeci de milioane de tranzactii. Insa, in ciuda ritmului febril si a haosului aparent, functioneaza un sistem organizat si eficient, iar ordinele pot fi corect executate aici in cateva secunde.

Deoarece la Bursa N.Y.S.E. sunt marcate la piata actiunile celor mai importante concerne americane sau multinationale, evolutia tranzactiilor si a indicilor bursieri care masoara aceasta piata (tranzactiile la N.Y.S.E. depasesc de cateva ori PIB-ul SUA) reprezinta un barometru al evolutiei sau crizelor ce se manifesta in economia mondiala.

Alte burse semnificative sunt: American Stock Exchange (10% tranzactii mobiliare); Royal Exchange (Marea Britanie); Bursa de valori de la Tokio (Japonia); Bursa de la Frankfurt (Germania); Bursa de la Paris (Franta); Bursa de la Singapore, etc.