FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
StiuCum
Home » finante
» finantele intreprinderilor
» Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
|
|
Segmentarea pietei financiare |
|
In raport cu disponibilizarea in timp a economiilor publice, se disting doua categorii de titluri, pentru a caror emisiune si circulatie s-au specializat institutii financiar-bancare corespunzatoare: - titluri monetare, pe termen scurt (in general.mai mic de 1 an), care se emit de catre institutiile bancare, cum ar fi, spre exemplu, certificatele de depozit, biletele de trezorerie, libretele de economii etc. - titluri financiare, pe termen mediu si lung (in general, mai mare de 1 an), care se emit de catre institutiile financiare (societati de asigurare, case de economii, societati de investitii). Acestea emit titluri specifice profilului lor de activitate: polite de asigurare, librete de economii, certificate de investitor etc. fn ansamblul lor, titlurile monetare si cele financiare se diferentiaza in raport cu libertatea de circulatie a acestora,1 cu posibilitatea neingradita de transfer al lor de la un detinator la altul. Putem, deci, distinge: - titluri nenegociabile, care nu sunt transmisibile prin vanzare- cumparare. Acestea sunt nominalizate si nu pot fi tranzactionate dupa emisiunea si prima lor vanzare, fn general, aceste titluri nu au o valoare de piata (de negociere), urmand a fi reevaluate periodic, in functie de valoarea initiala (nominala) si de informatiile financiar-conile disponibile;. - titluri negociabile, care pot fi tranzactionate de un numar nelimitat de ori dupa emisiunea si prima lor vanzare, fn multiplele operatii de vanzare-cumparare, aceste titluri se negociaza la un pret de piata (de bursa), rezultat la echilibrul dintre cererea si oferta manifestate pentru titlul respectiv Se intelege ca pretul de piata este diferit de valoarea nominala (de emisiune), acesta reflectand, de fapt, comportamentul investitorilor financiari in raport cu titlul tranzactionat. Acest comportament este determinat de increderea detinatorilor titlului, vis a vis de prestigiul societatii care l-a emis. Toate aceste grupari ale titlurilor au orientat si organizarea institutionala a pietei financiare. Conform cu clasificarea anglo-saxona, acceptata de majoritatea specialistilor, piata financiara este structurata in piata monetara (a titlurilor pe termen scurt) si in piata de capital (a titlurilor pe termen mediu si lung). Regulile de tranzactionare a titlurilor nu difera in mod esential, in fapt ambele componente ale pietei financiare realizeaza transferul capitalurilor disponibile in economie de la economisitori catre antreprenori.De aceea, mai interesanta apare o alta structurare a pietei financiare: segmentul (piata) primar(a) si segmentul (piata) secundar(a). Segmentul secundar este un gen de piata "de ocazie", de revanzare repetata a titlurilor dupa emisiunea si prima lor vanzare (in segmentul primar). Spre deosebire de piata "de mana a doua" a marfurilor, segmentul secundar bursier se asimileaza,mai degraba, cu revanzarea lourilor de arta (la o valoare actuala, superioara celei anterioare). Castigul de capital, obtinut prin cresterea valorii de piata a titlurilor, este expresia unei renilitati in timp care a rezultat din gestiunea constant pozitiva a firmei emitente, fn cazuri limita, valoarea de piata a titlurilor unor firme, aflate in situatii de criza, poate fi inferioara valorii initiale de emisiune. Daca firmele respective depasesc situatia de criza, pretul bursier al titlurilor lor poate fi din nou mai mare decat valoarea lor initiala. Institutional, segmentul secundar constituie obiectul de activitate al Bursei de valori. Aceasta este cu atat mai eficienta cu cat concentreaza cea mai mare parte a intentiilor de cumparare si a celor de vanzare de titluri din tara si chiar din strainatate si cu cat reuseste echilibrarea celei mai mari parti a cererii si ofertei astfel manifestate. Pretul de echilibru, care rezulta din arbitrajul dintre cerere si oferta, dobandeste o valoare informativa de o mare semnificatie. Acesta exprima, in sinteza, increderea pe care investitorii financiari o au in societatea emitenta a titlului, exprima imaginea pe care agentii interesati si-o fac despre emitent, pe baza informatiilor disponibile despre acesta si mediul economic national si international al emitentului. Aceasta imagine, daca este farabila, reprezinta cel mai eficient "spot publicitar" de care dispune zilnic societatea care coteaza in Bursa. |
|
Politica de confidentialitate
|