 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finantele intreprinderilor
» Decizia de investitii in mediu cert
|
|
Exemplu de fundamentare a deciziei de investitii |
|
| Pentru inlocuirea unei masini complet amortizate, institia necesara este de 1.000.000 lei. Noua masina asigura o productie suplimentara de 1.400.000 lei anual, care are desfacerea asigurata si antreneaza cheltuieli platibile suplimentare de 900.000 lei. Durata normata de functionare a noii masini este de 5 ani si se amortizeaza dupa metoda proportionala. Nevoia de fond de rulment reprezinta 10% din cifra de afaceri. Acest raport de proportionalitate se pastreaza si dupa achizitionarea noii masini, fntrucat suplimentarea stocurilor de productie si a altor cheltuieli de exploatare este anterioara fabricarii productiei suplimentare, obtenabila prin institia analizata, cresterea nevoii de fond de rulment se va inscrie la inceputul perioadei, respectiv la sfarsitul celei precedente. La incheierea duratei de viata a institiei, in atie cu situatia initiala a intreprinderii, nevoia suplimentara de fond de rulment va reni la zero (prin degajarea capitalurilor instite in cresterea stocurilor). Plusvaloarea reziduala a noii masini, dupa 5 ani de functionare, se estimeaza la 250.000 lei. Initial, din revanzarea masinii complet amortizate s-a obtinut o plusvaloare de 100.000 lei. Se admite o reducere cu 50% a impozitului pe nit din plusvaloarea astfel realizata. Cota de impozit pe profit este in medie de 40%, iar dobanda medie a pietei este de 10% (in termeni reali). Conducerea intreprinderii sileste un prag limita de renilitate pentru selectia institiilor renile. Drept urmare, va refuza toate variantele de institii care au o renilitate interna mai mica decat acest prag limita. Daca rata interna de renilitate este mai mare decat rata medie a dobanzii sau decat costul mediu ponderat al capitalului (RIR > r), atunci valoarea actualizata neta va fi pozitiva si va contribui la cresterea valorii de piata a intreprinderii, fn toate situatiile inrse, cand RIR < r, VAN va fi negativa. Decizia de institii este complexa si, cel mai adesea, apeleaza, pe langa calculele financiare, la o anumita experienta profesionala, la intuitia conducatorilor intreprinderii. Un caz tipic este alegerea intre doua variante, A si B, care au sumele institiei (I) diferite sau duratele de viata (D) diferite, pentru care RIR avantajeaza varianta A, iar VAN avantajeaza varianta B. Cand costurile sunt asemanatoare dar duratele de viata diferite, teoriile financiare recomanda retinerea duratei de viata cea mai scurta si refacerea calculelor, tinand cont de valoarea reziduala importana pentru a doua varianta. fn cazul in care duratele de viata sunt asemanatoare si costurile diferite, teoriile financiare recomanda refacerea calculelor, tinand cont de niturile financiare realizabile, prin plasarea banilor economisiti din achizitia proiectului de institii mai ieftin. Aceste teorii sunt seducatoare, dar numai din punct de dere matematic. O serie de parametri al deciziei de institii impun o anumita prudenta in privinta realismului calculelor financiare. Este vorba de fragilitatea previziunilor privind fluxurile de trezorerie marginale, rezultate din aplicarea institiei, de insuficienta punctului de dere financiar si nevoia de completare cu o dimensiune comerciala, tehnologica, etc. asupra deciziei de institii. De asemenea, trebuie avut in dere ca orice decizie de institii se ia intr-un context restrictiv al mediului economic: - livrarea unor echipamente sub licenta, cu acceptarea conditiilor de comercializare impuse de furnizor; - dezvoltarea si expansiunea concurentei; - nevoia de integrare a oricarei institii intr-un mediu economic preexistent, cu imitele sale in aprovizionarea obiectivului de institii si in prelucrarea produselor acestuia etc. In aceste conditii de incertitudine si de restrictii ale procesului de institii, in loc de a cauta o solutie optima, este preferabil, adesea, a se opta pentru decizia care satisface cel mai bine un anumit numar de criterii minime (H.Simion, Premiul Nobel pentru economie). |
|
|
Politica de confidentialitate
|
