In primul rand, intr-un mediu economic-social determinist se presupune cunoasterea a priori si certa a ratei dobanzii si a fluxurilor monetare viitoare ale proiectelor de institii. Variatiile posibile ale ratei dobanzii si riscul de activitate defectuasa, respectiv de atingere a pragului de renilitate (a punctului mort) si/sau de a deni insolvabila si de a intra in faliment, nu sunt luate in calculul de fundamentare a eficientei institiilor.
Ipoteza este deci foarte restrictiva si fara sanse de a se confirma in practica economica. De aceea, fundamentarea deciziei de institii in mediu cert are mai mult un caracter teoretic, de intelegere a instrumentelor esentiale de analiza a proiectelor de institii, fn fapt, este vorba de utilizarea calculului actuarial in a selectiona proiectele de institii sau portofoliile de proiecte care maximizeaza area institorilor de capital (actionari si creditori) si deci maximizeaza valoarea intreprinderii. Conceptele de rata a dobanzii, ca rata de renilitate fara risc (Rf) si de valoare actuala neta (VAN) sunt deci in centrul analizei in mediul cert.
fn al doilea rand, institorii de capital opereaza pe o piata financiara perfecta, respectiv o piata perfect concurentiala si fara impozit. Fiscalitatea nu influenteaza pronienta capitalurilor si, deci, nu exista economie de impozit.
Decizia de institii este independenta de decizia de finantare, intrucat toate sursele de capital sunt oferite la pretul lor de echilibru dintre cererea si oferta, anticipate omogen, fn teoria financiara, existenta pietelor complete si perfecte este o conditie suficienta pentru ca o valoare (un pret) si numai una sa poata fi asociata la fiecare bun.
fn al treilea rand, daca ipoteza pietei perfecte este nerealista in privinta multor conditii "ideale", totusi ipoteza pietei financiare eficiente are mai multe sanse de confirmare. in formula de eficienta slaba sau semi-forte se pot face calcule de fundamentare a deciziei de institii pe pietele financiare acti. Transparenta informatiilor, sustinuta de organismele de supraghere a pietei financiare si lichiditatea tranzactiilor cu titluri emise de intreprinderi, intermediata de bursa de valori, asigura integrarea, aproape instantanee, a oricarei informatii noi (privind emitentul si piata in ansamblul ei), in valoarea de piata a titlurilor.
fn sfarsit, chiar daca, in realitate, piata financiara este departe de a fi perfecta si eficienta, criteriul VAN ramane totusi cel mai bine fundamentat din punct de dere teoretic. Robustetea si simplitatea, precum si posibilitatea de generalizare il recomanda ca principal instrument de evaluare a proiectelor de institii.
|
