MANAGEMENT Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » management general
Sistemul organizatie economica si mediul ambiant
SISTEMUL ORGANIZATIE ECONOMICA SI MEDIUL AMBIANT Abordarea sistemica si notiunea de sistem Particularitatile sistemelor economice Abordarea organizatiei economice ca sistem cibernetico-economic deschis Factorii mediului ambiant Abordarea sistemica si notiunea de sistem Conceptia sistemica a aparut si s-a dezvoltat ca urmare a unor descoperiri in domeniul ciberneticii si a teoriei generale a sistemelor. Sub aspect cronologic conceptia sistemica a aparut pentru prima data in domeniul biologiei, s-a extins apoi in domeniul tehnic, in cel economic, in viata sociala, devenind in prezent cel mai cuprinzator concept. Caracteristica principala a acestui mod de studiere a fenomenelor este ca, in loc sa se descompuna sistemul in parti distincte, sa se studieze legaturile cauzale dintre acestea si apoi sa reconstituie intregul, cercetarea sistemica pune accent pe studierea sistemului in ansamblul sau, deducand informatii despre elemente componente ca urmare a analizei comportamentului de ansamblu, punandu-se accent pe proprietatile dinamice ale sistemelor. Avand in vedere marea varietate a sistemelor existente (biologice, tehnice, sociale, filozofice, politice,etc.) la care se adauga sisteme abstracte (din matematica, fizica) modalitatile de definire ale sistemului sunt si ele deosebit de diverse. Cea mai simpla definitie este urmatoarea: "sitemul este opus haosului". O alta modalitate de a defini sistemul, considera ca acesta este o reuniune de elemente care se interconditioneaza intre ele si care functioneza in scopul realizarii unui obiectiv comun. Referindu-ne la o organizatie, un sistem cibernetic poate fi definit ca o reuniune de sisteme oarecare, caracterizat de proprietatea de a realiza un transfer reciproc de informatii intre sistemele componente care formeaza sistemul intern, precum si intre acestea si mediul ambiant care formeaza sistemul extern, astfel incat, sa se asigure, pe un anumit interval de timp, un proces de autoreglare a intregii reuniuni de sisteme. Referindu-ne la sistemul economico-cibernetic, intelegem ca el reprezinta un ansamblu de oameni, de masini, de alte resurse, aflate in interactiune pentru a atinge un anumit obiectiv sau mai multe, 757e47h bine definite, pe baza unui proces de autoreglare a sistemului, numit conexiune inversa. Structura si functionarea unui sistem cibernetic Un sistem este compus din urmatoarele parti: O multime (E) de elemente componente;  O multime (R) de relatii (legaturi) intre elementele componente; O multime (S) de stari ale elementelor; O multime (O) de operatii care se pot efectua asupra elementelor sistemului, cu argumente si valori cuprinse in multimea starilor sistemului. Din punct de vedere al formalizarii unui sistem (S), acesta este format din elemente de intrare (x) si elemente de iesire (y), in care opereaza structura de transformare a sistemului (A). S = Aceasta structura de transformare a sistemului face ca un sistem sa difere de celalalt. In mod simplificat, un sistem cibernetic general poate fi redat in felul urmator: Subsistem efector (E)   x' x y z Dx                    z y Subsist. de reglare (R)

 

Comparator                          (C)

e

Fig. 1. Schema simplificata a unui sistem cibernetic general

Legenda:

Circuit efector (de transformare a elementelor de intrare)

Circuit de comanda

Circuit de control

e = entropia (gradul de nedeterminare a unui sistem, masurat prin cantitatea de informatie furnizata).

Functionarea sistemului consta in transformarea intrarilor (x) in elemente de iesire (y) care tind sa atinga obiectivele propuse (z), proces ce poate fi caracterizat global prin aplicarea unui operator F, astfel ca y=Fx.

In cadrul sistemului, comparatorul (C) urmareste permanent atingerea obiectivului prin compararea valorilor lui y in raport cu z.

Atunci cand obiectivul este atins (y=z) iar entropia e=0, nu este necesara o interventie a subsistemului de reglare (R), sistemul putand functiona si in continuare.

Cum insa din mediul ambiant se exercita influente exterioare x' (ale altor sisteme), in cele mai multe cazuri apar abateri Dx de la obiectivele propuse (y= z), entropia e=0, apare necesara interventia subsistemului de reglare (R), care prin marimea de reglare Dx ce incearca sa aduca iesirile (y) la nivelul obiectivelor propuse (z). Acest lucru se poate raeliza fie prin diminuarea influentelor externe x', fie prin modificarea starilor elementelor sistemului in vederea adaptarii la schimbari.

Interventia subsistemului de reglare (R) este posibila numai daca acesta primeste informatii privind abaterile lui (y) fata de (z). Legatura prin care se asigura transmiterea de informatii care sa genereze reglarea sistemului poarta numele de conexiune inversa.

Caracteristicile sistemelor dinamice complexe

O prima caracteristica se refera la specificitatea elementelor. Acest lucru consta in faptul ca, fiecarui element din sistem ii corespunde un anumit rol, pe care il indeplineste numai el, pentru ca elementul respectiv are anumite proprietati specifice. Rolul sau nu poate fi indeplinit de nici un alt element al sistemului.

Integrarea este o alta caracteristica a sistemelor. Ea este data de legaturile dintre elemente, care se stabilesc in asa fel incat functionarea lor normala sa fie posibila doar in cadrul ansamblului din care face parte.

Ierarhizarea este acea proprietate prin care se asigura subordonarea intre elementele sistemului.

Reglarea este procesul prin care marimile de iesire se mentin intr-o oarecare dependenta fata de marimile de intrare si fata de obiectivele organizatiei prin intermediul conexiunii directe.

Autoreglarea este procesul prin care elementele de intrare se modifica in raport cu elementele de iesire si cu obiectivele urmarite prin intermediul conexiunii inverse.

Dinamismul consta in posibilitatea de modificare in timp, atat a stucturii sistemului, cat si a legaturilor din interiorul sistemului precum si a celor cu mediu.

Adaptabilitatea si stabilitatea reprezinta capacitatea sistemelor de a se adapta in mod continuu influentelor mediului, mentinandu-si in acelasi timp functionarea in cadrul unor limite precise.

Finalitatea consta in orientarea permanenta a sistemelor spre indeplinirea anumitor obiective ce reprezinta insasi ratiunea de a fi a sistemului respectiv.

Particulartatile sistemelor economice

Sistemul economic este unul dintre cele mai complexe sisteme, alcatuit dintr-un numar mare de elemente, cu functii foarte variate caruia ii sunt proprii anumite particularitati:

- functiile elementelor sale componente sunt subordonate obiectivelor generale ale sistemului. Acest lucru se asigura prin procesul de reglare, pe baza urmatoarelor reguli:

a)- functia obiectiv a sistemului trebuie sa fie si functia obiectiv a fiecarei parti componente;

b)-criteriile de eficienta privind functionarea si dezvoltarea elementelor si subsistemelor trebuie sa fie subordonate criteriului de eficienta a intregului sistem.

- sistemul economic, fiind foarte complex, necesita pentru reglarea sa un numar mare de conexiuni inverse;

- oricat de automatizat sau mecanizat ar fi un proces de productie, factorul uman are rol hotarator, fapt ce complica sistemului, deoarece omul nu poate fi dirijat ca dupa aceleasi reguli ca masinile;

- sistemul economic se dezvolta in ritmuri tot mai accelerate datorita progresului stiintei si tehnicii;

- interschimbabilitatea componentelor sale, si a factorilor de productie. Un produs poate fi realizat in conditiile unor raporturi diferite intre cheltuielile cu munca vie si cea materializata, dupa cum, cu aceeasi factori de productie se pot obtine produse diferite. Aceasta caracteristica este mai rar intalnita la alte sisteme.

Abordarea organizatiei economice ca sistem cibernetico-economic deschis

Abordata in conceptie cibernetica, organizatia economica poate fi definita ca fiind un sistem complex, caracterizat printr-un mare numar de subsisteme si elemente, care se afla intr-o permanenta interactiune, si care este influentat de mediul ambiant.

Complexitatea sistemului este data de anumite particularitati:

pe langa numarul mare de elemente si subsisteme, organizatiile economice au specific faptul ca elementele lor sunt de natura diversa. Aici sunt subsisteme cu componente tehnice (masini, utilaje), cu componente umane, etc.

foloseste o mare diversitate de resurse (materiale, energetice, resurse financiare, informationale, etc.) astfel incat, impreuna constituie un sistem organizatoric complex;

legaturile sale cu mediu imbraca o diversitate mare de forme.

Elemente de intrare                 Sistemul organizatie Elemente de iesire

							Benefi- ciari
			Procese de transformare A

F Forta de munca Produse si servicii

U    Materii prime, materiale

R    Utilaje

N Energie

I Alte resurse

Banci, institutii,bugetul statului si altor intitutii Organisme guverna-mentale, ale puterii loc.

Z

O

R

I

Plata furnizorilor, a impozitelor si taxe-                                              Incasarea valorii produselor si serv.

lor, previziune, colaborari etc.

Fig. 2. Sistemul organizatie economica si principalele legaturi cu mediul exterior

Elementele de intrare sufera transformari in interiorul sistemului prin procesul de productie, rezultand elemente de iesire (produse sau servicii). Atat in legatura cu elementele de intrare cat si cu procesul care are loc in cadrul sistemului organizatie economica, aceasta  are relatii cu mediul.

Principalele relatii asupra sistemului organizatie economica sunt exercitate de alte organizatiile ce functioneaza in economie, fie ca au obiect de activitate asemanator sau nu (furnizorii, clientii, concurentii, colaboratorii), de organe ale puterii locale sau centrale, institutii guvernamentale sau de alta natura.

Privit din alt punct de vedere, organizatia economica este un sistem format din trei subsisteme:

-conducator (managemntul organizatiei);

-de legatura (sistem informational);

-condus (efector).

Modul in care aceste subsisteme sunt influentate in cadrul sistemului organizatie economica este prezentat sintetic in figura urmatoare:

Ix Ix' Is Id Iy

Ix Ix' Is Id Iy

x

x' y

Fig. 3. Schema simplificata a sistemului organizatie economica

Legenda:

x = elemente de intrare stationare (care nu produc influente asupra sistemului);

x' = elemente de intrare care produc schimbari in sistem;

y = elemente de iesire (rezultate)

Ix = informatii despre conditiile stationare ale mediului exterior;

Ix' = informatii despre influentele mediului ambiant;

Is = informatii despre starea sistemului (interne);

Iy = informatii despre rezultate;

Id = informatii de decizie.

Observam ca elementele de intrare sunt grupate in doua parti:

-cele care nu influenteaza subsistemului condus (x) si deci nu reclama interventia subsistemului conducator;

-cele care se refera la influentele exterioare asupra subsistemului condus (x') care reclama interventia subsistemului conducator  prin informatii de decizie (Id), cu scopul de a adapta sistemul la noile conditii.

Prin subsistemul de legatura se transmit subsistemului conducator informatii despre starea subsistemului condus (Is) cat si informatii despre rezultate (Iy), la care subsistemului conducator intervine cu informatii de decizie (Id).

Subsistemul conducator asigura conducerea activitatii desfasurate in subsistemului condus, iar acesta realizeaza integral procesul de productie. Subsistemul de legatura asigura transmiterea informatiilor despre proces catre conducere si a celor de decizie catre executanti.

Mediul ambiant

Organizatiile trebuie sa-si desfasoare activitatile intr-un mediu ambiant in care un numar mare de factori exercita o influenta mai mare sau mai mica asupra ei. Diferite organizatii functioneaza in medii ambiante diferite. Pentru o eficienta maxima, fiecare organizatie trebuie sa-si organizeze activitatile in asa fel incat sa faca posibila o adaptare cat mai buna la mediu. Organizatiile care nu inteleg importanta adaptabilitatii la mediu nu vor supavietui. Rezulta astfel ca mediul ambiant este un factor deosebit de important in stabilirea formei structurii organizatorice. Doua caracteristici ale mediului ambiant sunt  deosebit de importante: rata schimbarilor si complexitatea.

Rata schimbarii

Cu cat lucrurile se schimba mai rapid, cu atat mai dificil este ca managerii sa prezica viitorul si rezultatele posibile ale deciziilor lor. Mediul ambiant al firmei poate fi static sau dinamic. Anumite industrii ca cea de automobile, de cai ferate, industria bauturilor racoritoare, opereaza in medii mai mult statice, cu putine schimbari rapide. Alte industrii, ca cea a semiconductoarelor, computerelor, exista in medii dinamice caracterizate prin schimbari rapide la nivelul pietei, a produselor, a tehnologiilor.

Complexitatea

A doua dimensiune a mediului ambiant determina doua grupe de mediu: simplu si complex. In mediul simplu numai cativa factori trebuie luati in considerare la luarea deciziei. Intr-un mediu complex un numar impresionant de factori din mediul ambiant influenteaza organizatia.

Prin combinarea celor doua caracteristici R. Duncan (1979) a ajuns la urmatoarea tipologie a mediului ambiant:

Simplu Complex

Nr. mic de factori si componente Nr. mare de factori si componente

in mediu. in mediu.

Static Factorii si componentele nu se Factorii si componentele nu se

schimba. schimba.

Ex. ind. bauturilor racoritoare 1 Ex. Produsele alimentare 2

Nr. mic de factori si componente     Nr. mare de factori si componente

in mediu. in mediu.

Dinamic Factorii si componentele sunt in Factorii si componentele sunt in

proces continuu de schimbare. proces continuu de schimbare.

Ex. ind. fast -food 3 Ex. comunicatii telefonice 4

Fig. 6.1. Clasificarea mediului ambiant

(dupa R. Duncan - What is the right organization structure? Organizational Dynamics, Winter, 1979)

Mediul simplu-static este unul neschimbator si care nu genereaza complicatii. Aici managerii se confrunta cu un nivel redus de incertitudine in luarea deciziilor.

Mediul complex-static prezinta mai multa incertitudine deoarece mai multi factori trebuie sa fie luati in considerare la luarea deciziilor. Oricum, natura neschimbata a mediului ambiant furnizeaza un grad de certitudine pentru manageri.

Mai multa incertitudine exista in mediul simplu-dinamic. Chiar daca mediul este simplu, rata schimbarilor genereaza greutati in prezicerea viitorului.

Cel mai ridicat nivel de incertitudine perceput de manageri este in mediul complex-dinamic.

Factorii mediului ambiant

Mediul ambiant este deosebit de complex avand in vedere multitudinea de parti componente si interdependentele dintre ele. El este constituit din ansamblul de elemente din afara organizatiei ce pot influenta comportametul si performantele acesteia.

Mediul ambiant influenteaza organizatia prin intermediul unui complex de factori ce pot determina la nivelul ei atat efecte pozitive cat si negative.

Importanta cunoasterii factorilor mediului ambiant, a modului lor de actiune, rezulta si din necesitatea ca managerii din organizatiile respective trebuie, pe de o parte sa incerce sa diminueze cat mai mult posibil influentele negative, iar pe de alta parte, sa expoateze in favoarea organizatiei actiunea pozitiva a lor.

Dupa natura lor, factorii mediului ambiant pot fi grupati in sapte categorii:

-factori economici;

-factori tehnici si tehnologici;

-factori naturali sau ecologici;

-factori demografici;

-factori politici;

-factori juridici;

-factori socio-culturali.

1.Factorii economici sunt considerati ca fiind una din categoriile cele mai importante ale factorilor de mediu. Includem in aceasta grupa urmatoarele categorii:

-piata interna si internationala;

-ritmul de dezvoltare a economiei;

-nivelul de dezvoltare economica cu principala sa componenta puterea de cumparare;

-potentialul financiar;

-factori legati de infrastructura economiei, cum ar fi sistemul bancar sau sistemul de asigurari.

Piata interna si internationala este un factor decisiv pentru ca daca organizatia nu se adapteaza la piata, in final poate fi pusa in discutie insasi existenta ei. Organizatia trebuie sa fie orientata spre piata. De la cerintele piatii interne si internationale trebuie sa porneasca intreaga activitate de managerizare a unei organizatii. Este total gresit conceptul: "produc si apoi incerc sa vand". Abordarea corecta trebuie sa fie: "produc ceea ce se cere pe piata ca sa pot sa vand". Este dificil pentru o organizatie sa fie performanta in cazul in care abia dupa ce a produs anumite bunuri incearca sa fie interesata sa le vanda. Varianta recomandata este acea de a produce ceea ce se cere pe piata pentru ca bunurile respective sa poata si vandute.

Ritmul de dezvoltare a economiei. In  momente diferite se pot identifica urmatoarele stari ale economiei:

-o stare marcata de crestere economica;

-o stare de stagnare economica;

-o stare de criza;

Influente favorabile manifesta asupra organizatiei prima stare cea de crestere economica. In starea de declin si criza influentele mediului devin nefavorabile si foarte putine organizatii pot sa se dezvolte. Cele mai multe incearca in aceasta perioada sa isi mentina constant nivelul cifrei de afaceri, insa altele sunt nevoite sa-si restranga activitatea.

Nivelul de dezvoltare economica (puterea  de cumparare), va influenta favorabil organizatia in masura in care este cat mai mare.

Potentialul financiar include nu numai resursele financiare proprii ci si pe cele ce exista in economie si sunt oferite de diverse institutii specializate spre imprumut oragnizatiilor.

Cu cat nivelul de dezvoltare economic este mai ridicat, cu atat si potentialul financiar este mai mare, fapt ce influenteaza pozitiv organizatia care are astfel acces la resursele necesare pentru propria dezvoltare.

Legat de infrastructura economiei este evident ca un sistem bancar si de asigurari ce functioneaza bine va influenta pozitiv activitatea unei organizatii.

2.Factorii tehnici si tehnologici manifesta o puternica influenta asupra organizatiilor prin:

nivelul tehnic al masinilor, utilajelor si instalatiilor disponibile pentru cumparare;

calitatea tehnologiilor ce pot fi achizitionate;

calitatea cercetarilor tehnice la care organizatia are acces;

nivelul licentelor si brevetelor inregistrate;

capacitatea creativ-inovativa a sistemului de cercetare proiectare;

Influenta factorilor de natura tehnica se regaseste la nivelul organizatiei sub doua forme:

influenta directa, care se reflecta in posibilitatea acesteia de a realiza produse de nivel ridicat si competitive din punct de vedere al pretului. Anumite produse nu pot fi obtinute decat prin folosirea unei anumite tehnici si a unor tehnologii specifice. Procurarea unor astfel de tehnologii este costisitoare, situatie in care organizatia se poate orienta spre obtinerea altor produse care se pot realiza cu tehnologiile de care dispune.

influenta asupra indicatorilor de baza ai activitatii organizatiei economice. Ex. : productivitatea muncii, nivelul costurilor de productie, nivelul consumurilor de materii prime, materiale, energie, toate acestea fiind dependente de tehnica si tehnologia utilizata.

3. Factorii naturali sau ecologici ce actioneaza asupra firmelor sunt:

resursele naturale ale solului si subsolului;

vegetatia, fauna, resursele de apa, relieful, clima.

In conditiile actuale cand criza de materii prime, materiale si resurse energetice imbraca noi dimensiuni si in conditiile in care pastrarea echilibrului ecologic este o necesitate, un rol deosebit trebuie acordat acestor factori de catre managerii organizatiilor economice.

3. Factorii demografici manifesta un impact puternic asupra organizatiilor prin: numarul populatiei, structura acesteia pe sexe, varsta, structura socio-profesionala a acesteia, ponderea populatiei ocupate, rata natalitatii si a mortalitatii, durat medie a vietii.

Importanta acestor factori asupra organizatie decurge din faptul ca resursele umane ocupa un loc prioritar in firma, de calitatea lor depinzand nivelul rezultatelor obtinute de acestea.

5. Factorii politici se regasesc in :

a) -politica economica, sociala, politica externa pe care o duce statul;

b) -politica pe care o duc alte state;

c) -politica organismelor politice internationale.

6. Factorii juridici sunt legati de cei politici si reflecta conceptiile politice. Ei sunt constituiti din ansamblul reglementarilor juridice, unde includem: legile, decretele, hotararile sau ordonantele guvernamentale, ordinele ministrilor, deciziile prefecturilor si ale primariilor. Importanta actiunii acestor factori asupra organizatiei decurge din obligativitatea desfasurarii intregii activitati a acesteia in cadrul legal existent, orice abatere de la aceste norme fiind sanctionata.

7. Factorii socio-culturali pot fi grupati in:

-factori ce tin de invatamant si educatie;

-factori ce tin de ocrotirea sanatatii;

-factori care privesc stiinta si cultura, mentalitatea.

Un rol important revine invatamantului care contribuie atat la imbunatatirea structurii socio-profesionale a populatiei cat si la cresterea nivelului cultural al acesteia, la formarea unei mentalitati, a unei atitudini pozitive fata de munca si pregatirea profesionala.