MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
StiuCum
Home » MANAGEMENT
» managementul afacerilor
|
||||||||||||||||
Sistemul antreprenorial. practica si strategie |
||||||||||||||||
SISTEMUL ANTREPRENORIAL. PRACTICA SI STRATEGIECONCEPTE Nota. Lucrarea de baza in definirea notiunilor legate de sistemul antreprenorial, cu tot ce inseamna acesta - concepte, structuri, decizie, strategii, conducere, studii de caz - este cea scrisa de Peter F. Drucker - Inovatia si sistemul antreprenorial - aparuta in Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1993. J. B. Say (1860) "Antreprenorul scoate resursele economice dintr-un domeniu cu productivitate scazuta si le introduce intr-un domeniu cu productivitate ridicata si randament superior. " in in U. S. A. - "Antreprenor" - cineva care-si incepe propria sa afacere de proportii mici (nu orice noua mica afacere este antreprenoriala sau reprezentativa pentru acest sistem)
2. ANTREPRENORIATUL SI INOVATIA 2. 1. O privire neconventionala Inovatia este instrumentul specific al antreprenorilor, mijlocul prin care exploateaza schimbarea ca pe o ocazie pentru diferite afaceri sau servicii. Inovatia este o disciplina care se invata (greu!) si se practica; este, fara indoiala, o sansa. Antreprenorii trebuie sa caute, cu un scop precis, sursele inovatiei, schimbarile si simptomele acesteia. Toate indica ocaziile favorabile. Iar ocaziile favorabile trebuie luate in serios. Trebuie sa le acorzi cel putin o sansa.
Containerul - un nou mod de a "percepe" vasul de marfa nu tehnologie sofisticata, ci necesitatea unui mijloc de manevrare rapida si sigura a marfurilor ceea ce conteaza cu adevarat este productivitatea |
Antreprenorii de succes, oricare ar fi motivatia lor individuala - bani, putere, curiozitate sau dorinta de faima si recunoastere - incearca sa creeze valoare si sa aduca o contributie.
Antreprenorii de succes tintesc sus - incearca sa impuna primatul rentabilitatii economice.
2. 2. Surse de ocazii de inovatii
Se pot identifica sapte surse de ocazii de inovatii, dintre care patru se afla in interiorul organizatiei economice, iar trei in afara sa.
Ø Surse din interiorul organizatiei
neprevazutul (succesul neasteptat, esecul neasteptat, evenimentele din interior)
incongruenta (realitati economice incongruente, diferenta dintre realitate si perceptie, valorile si asteptarile partenerilor)
necesitatea procesului
schimbarile din interiorul (structura) industriei sau din structura pietei
Ø Surse din exteriorul organizatiei
schimbarile demografice
schimbari in receptivitate, dispozitie si intelegere
noile cunostinte
a.
succesul
neasteptat magazinele universale 'Macy' si
'Bloomingdale' M: marfuri de
lux (75% din vanzari), se impune aparatura electrocasnica, se schimba
structura profitului, conducerea reactioneaza, pierde, profita B. mini - laminorul 1970 marile
otelarii - depasite, schimbarea nu este acceptata, pierd - se impun m. -l. Du Pont si nailonul 1920 - primele
eforturi pentru o fibra artificiala, 1928 - un succes pe care nu-l
exploateaza, 1938 - nylon;
similar - cercetarile din Germania IBM - Thomas Watson si Univac 1930 -
faliment, produce pe stoc ('IBM nu concediaza'), comanda pentru
gestiunea fondului de carte; 1945-46 primul computer (astronautica), state
de salarii, accepta, castiga Matsushita 'televiziunea nu se va impune niciodata in
Japonia', accepta batalia cu mentalitatile, cu Hitachi si Toshiba;
vinde din usa in usa, lider!
'Succesul neasteptat este o ocazie, dar impune niste
obligatii. Cere sa fie luat in
serios. Cere sa dispuna de cel mai capabil personal aflat
la dispozitie, si nu de cel de care ne putem dispensa. Cere seriozitate si sprijin din partea
conducerii, pe masura ocaziei. Iar
ocazia este considerabila. ' Peter F. Drucker
b. esecul neasteptat v 'lacate
in India' vanzare
feronerie, 'lacatul saracilor', schimbarile din anii '20,
reproiectare, faliment, profita altii v 'casa de
baza' 'prima ta
casa' si nu locuinta permanenta
c.
evenimentele neasteptate din interior IBM si PC-ul 'viitorul
apartine computerelor de proces, cu memorie si capacitate de calcul
mari' APPLE,
1975-1976, valorificarea unei extraordinare schimbari in industrie (apar
jocurile pe calculator); IBM pierde; va reveni ulterior
procesul de obtinere a otelului nesocoteste
legile fizicii si, ca o consecinta, legile economice mini-otelarii,
mini-laminoare fabricarea hartiei costuri mari
(inclusiv ecologice) hartia
artificiala - mai mult decat un deziderat stocarea energiei electrice bateriile de
acumulatoare si transportul urban de calatori vasul container 'un vas este un echipament
important si pentru orice echipament de acest gen costul cel mai mare este
costul stationarii
Ø
comertul stradal 'sa fii
in drumul clientului' nu pentru a
vinde mai mult ci, uneori, pur si simplu pentru a vinde Ø
linotipul 1885, Ottmar Mergenthaller; culegerea literelor nu se
schimbase de 400 de ani, de pe vremea lui Gutenberg Ø
Bell
Telephone System si centralele telefonice automate - 1909 -
previziuni privind necesarul de operatoare in 1925 -30; necesitatea unei
centrale ('panou de comanda automat')
'Povestea' automobilului
v 1900 - furnizor de produse de lux pentru cei bogati; 1904 Rolls-Royce vinde un automobil care urma sa devina 'dovada autenticitatii de clasa'
v
1908 - Ford
lanseaza modelul T (care, contrar
legendei nu era ieftin - costa mai mult decat venitul pe un an de zile al celui
mai bine platit mecanic calificat; dar era de cinci ori mai ieftin decat orice
model existent atunci pe piata
v 1905 - William Crapo Durant vede in schimbarea structurii pietei o ocazie de a pune pe picioare o mare companie de automobile, care sa satisfaca toate segmentele de piata ('piata universala'); fondeaza General Motors si cumpara de pe piata aproape toate companiile existente
v 1899 - Giovanni Agnelli intelege ca automobilul va deveni o necesitate militara, mai ales pentru ofiterii de stat major; fondeaza FIAT si in cativa ani devine furnizorul cel mai important al statelor majore din Italia, Rusia si Austro-Ungaria.
Intrebarea esentiala: ce se va cumpara, de catre cine si in ce calitate?
* Herman Melville
retea de magazine de incaltaminte; accepta ideea 'exploziei demografice' dupa al doilea razboi mondial
creaza magazine noi si moderne pentru adolescenti; reproiecteaza marfurile; 'merge' odata cu aceasta generatie
Populatiile sunt, de felul lor,
instabile si supuse schimbarilor radicale, bruste. Populatiile reprezinta primul
factor de mediu pentru orice firma care vrea sa reuseasca.
v 'paharul este plin pe jumatate'
ce vezi in produs?
ce inseamna schimbarea (o piata segmentata pe venituri se transforma intr-o piata segmentata pe 'stil de viata' - v. automobilul sport)
v sincronismul
'acum ori niciodata' sau 'foarte greu altadata'
Ø
Øconvergenta ideilor stiintifice, tehnice, economice
Alte cateva idei.
riscuri
unice, crize, jocul receptivitatii
o firma care vrea sa inoveze, sa aiba o sansa, sa reuseasca, trebuie sa-si faca o conducere antreprenoriala in interior
strategiile adoptate trebuie sa reclame, permanent, inovatia
viziunea manageriala trebuie concentrata asupra ocaziilor favorabile
inovatia nu trebuie sa fie o 'diversificare'
schimbarea trebuie perceputa ca pe o ocazie, nu ca pe o amenintare
eforturile inovatoare nu aduc certitudine, ci un mare procent de probabilitate a esecului si a intarzierilor
atentie la comunicare: 'Vreau sa aud care sunt aspiratiile voastre!'
'NOUA INTREPRINDERE'
v pentru intreprinderile existente, indiferent daca sunt 'de afaceri' sau institutii publice, cuvantul de control in cadrul termenului 'MANAGEMENT ANTREPRENORIAL' este 'ANTREPRENORIAL'.
v Pentru noua intreprindere - cuvantul este 'MANAGEMENT'.
v conducerea antreprenoriala din noile intreprinderi presupune respectarea a patru conditii:
concentrarea asupra unei piete
prudenta financiara (o riguroasa planificare a capitalului financiar)
alcatuirea unei echipe de conducere, chiar inainte ca noua intreprindere sa aiba nevoie sau sa si-o poata permite
luarea
de catre antreprenor a unei decizii clare privind rolul sau, domeniul de activitate si sistemul de
relatii
v noua intreprindere trebuie sa-si dezvolte practici sistematice pentru a nu uita ca:
'produsul' sau 'serviciul' sunt definite de consumator, de client si nu de producator
crearea si 'intretinerea' utilitatii si a 'valorii' produsului sau serviciului (in folosul clientilor) necesita efort continuu, timp si bani
v noua intreprindere trebuie sa vrea, de fapt, sa 'vada' succesul neprevazut ca pe o ocazie si nu ca pe un 'afront' adus propriilor sale previziuni.
v intr-o noua intreprindere, antreprenoriala, 'fondatorul' echipei de conducere trebuie sa invete sa devina conducatorul acesteia si nu o vedeta cu ajutoare'
v noua intreprindere are nevoie de previzibilitate si disciplina, de responsabilitate, de lege
Nu exista libertate decat in cadrul legii.
Libertatea fara lege inseamna desfrau ce poate foarte usor degenera in anarhie si apoi in tiranie.
4. STRATEGII ANTREPRENORIALE
Putem identifica patru tipuri generice de strategii antreprenoriale:
'arunca in lupta toate resursele pe care le ai'
'loveste acolo unde nu este nimeni'
'utilizeaza bresele/nisele de piata'
'schimba valorile si caracteristicile'
4. 1. 'Arunca in lupta toate resursele pe care le ai'
este o strategie foarte riscanta; de cele mai multe ori nu reuseste; dar daca ajungi la capat, efectele favorabile pentru firma sunt deosebite
trebuie sa loveasca direct la tinta (altfel totul este compromis)
"Arunca in lupta toate resursele pe care le ai"
Ø
Hoffmann - LaRoche 1925 - vopsele
textile; apar vitaminele; cumpara licenta, investind totul (risc enorm!);
dupa 60 ani detine jumatate din piata mondiala in domeniu Ø
Wang - 'procesorul' - conceput la mijlocul anilor '50;
revolutie in munca de birou
4. 2. 'Loveste acolo unde nu este nimeni'
Strategia are doua variante: 'imitatia creatoare' si 'judo-ul antreprenorial'
4. 3. 'Utilizeaza bresele/nisele de piata'
a.
crearea utilitatii pentru client posta moderna - Rowland Hill, 1836 'De ce are nevoie clientul?' portelanurile veritabile - Lennox China Comp. 'Catalogul de nunta' b.
sistemul de preturi Haloid Comp. Gillette c.
'realitatea cumparatorului' General Electric Comp. 'Consultanta nu poate fi platita!' d.
valoarea livrarii catre consumator - platesti produsul dar ,de fapt, cumperi munca, ambianta,
productivitatea (v. mobilierul)
4.
4. 'Schimba
valorile si caracteristicile'
INTERDICTIILE
Exista cateva lucruri pe care conducerea antreprenoriala nu trebuie sa le faca:
sa nu amestece departamentele manageriale cu cele antreprenoriale; sa nu introduca niciodata antreprenoriatul in componenta manageriala existenta
inovatia este un obiectiv major; dar de aceasta nu trebuie sa se ocupe cei care conduc, exploateaza si optimizeaza ceea ce exista deja - nu o vor face cum trebuie!
nu este recomandabil ca o firma sa incerce sa devina antreprenoriala fara sa-si schimbe strategia si practicile de baza
eforturile inovatoare care scot firma din domeniul ei de activitate au reareori sorti de izbanda; inovatia nu trebuie sa fie diversificare (oricare ar fi beneficiile diversificarii, aceasta nu are mare legatura cu antreprenoriatul si cu inovatia); 'noul' este intotdeauna destul de dificil chiar si fara a incerca sa-l aplici intr-un domeniu necunoscut; o firma inoveaza acolo unde are cunostinte tehnice (legate de piata sau de tehnologie); ceva nou da, oricand, mare bataie de cap - in consecinta domeniul trebuie foarte bine cunoscut
este inutil sa se incerce evitarea transformarii unei firme 'consacrate' in firma antreprenoriala, prin cumpararea unor mici intreprinderi antreprenoriale; achizitiile de acest fel reusesc numai daca cel care cumpara doreste si este capabil sa gaseasca o conducere antreprenoriala pentru ceea ce a cumparat; conducerile venite cu firmele achizitionate nu stau prea mult (doar daca au ocazii mari de a face ceva!)
Politica de confidentialitate
|
Despre managementul afacerilor |
||||||||||
Stiu si altele ... |
||||||||||
|
||||||||||