Unii autori sustin ca cercetarile privind dirsitatea ar trebui restranse la categorii culturale specifice, cum ar fi rasa si apartenenta sexuala (Cross, Katz, Miller si Seashore, 1994), in timp ce altii sunt de parere ca ar trebui surprinse toate aspectele care-l deosebesc pe un individ de un altul, pentru ca diferentele nu apar doar la nil de rasa, sex, varsta sau alte variabile demografice, ci si in ceea ce priste valorile, abilitatile, statutele detinute, rolurile jucate sau personalitatea acestuia (Jackson, May si Whitney, 1995 ; Thomas, 1991, apud Janssens si Steyaert, 2003).
Acest lucru a condus atat spre o definire in sens restrans a dirsitatii, ca facand referire la "persoane cu etnie, nationalitate, varsta, religie si clasa sociala diferite" (sectiuner, Kepner, Shaw si Woodson, 1982, p. 49), cat si spre una in sens larg, cuprinzand practic toate caracteristicile unei persoane (sex, statut marital, nil educational, orientare sexuala, dizabilitati s.a.).
Riscul acceptarii unei definitii restranse este acela ca cercetarile se vor focaliza doar pe o anumita dimensiune la un anumit moment (rasa ori sex) si vor esua in recunoasterea interactiunilor cu celelalte dimensiuni.
Optiunea pentru o sfera mai larga a conceptului este sustinuta de ideea ca identitatea unei persoane este multidimensionala si aceste dimensiuni nu pot fi izolate de contextul organizational. Individul nu aduce cu sine doar rasa si apartenenta sa sexuala, ci si cunostinte, deprinderi, abilitati sau trasaturi de personalitate. Pentru a intelege dinamica fortei de munca eterogene este necesara sesizarea efectelor multidimensionalitatii dirsitatii.
|
