 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MARKETING
Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde". |
| StiuCum
Home » marketing
» bazele marketingului
» Studiul cererii de produse
|
|
Elasticitatea cererii cantitative in functie de pret |
|
| Asa cum masura reactiei cererii cantitati fata de nit (preturile ramanand constante) reprezinta elasticitatea in functie de nit, tot asa si masura reactiei cererii cantitati fata de pret (daca alte preturi si nitul raman constante) reprezinta elasticitatea cererii cantitati dintr-un produs fata de pretul acelui produs. Elasticitatea in functie de pret arata cu cate procente se modifica cererea cantitativa atunci cand pretul se schimba cu un procent. Coeficientul de elasticitate , al cererii in dependenta de pret, reprezinta un numar, independent de unitatile de masura ale celor doua variabile din care a fost dedusa expresia (7.5.), vizualizand ideea de raport intre modificarile relati ale variabilelor , adica raportul intre procente.In majoritatea cazurilor cresterea preturilor are ca efect o scadere a cantitatilor de produse cerute pe piata. Marime Fiindca produsele ce compun structura consumului sunt variate si nu se pot diferentia usor, sub aspectul elasticitatii cererii in functie de pret trebuie facuta distinctia intre: ' la ce nil se situeaza modificarea cererii cantitati pentru un produs, fata de pretul acelui produs, daca (caeteris paribus) pretul altor produse si nituri se schimba intr-o masura redusa, strict vorbind, infinit de mica; ' la ce nil se situeaza modificarea cererii cantitati dintr-un anumit produs daca pretul altui produs inrudit se schimba (caeteris paribus), nitul si preturile celorlalte produse se schimba intr-o anumita proportie, oricat de mica; ' la ce nil se situeaza modificarea cererii cantitati dintr-un produs daca pretul altor produse si nitul se schimba. Notiunile utilizate in cele trei situatii, in ordine sunt: elasticitatea directa fata de pret; elasticitatea transrsala fata de pret si elasticitatea mixta fata de pret, asa cum se intalnesc in literatura de specialitate. Elasticitatea directa in functie de pret Prin elasticitatea directa fata de pret intelegem relatia dintre modificarea relativa a cererii cantitati dintr-un produs si modificarea relativa a pretului aceluiasi produs, atunci cand nitul si preturile altor produse raman neschimbate. Exista si cazuri cand legatura dintre cerere si pret se manifesta printr-o elasticitate pozitiva, dar reprezinta exceptii fata de regula generala mentionata in cazurile b, c si d. Numai in mod neobisnuit o reducere a pretului poate atrage dupa sine o reducere a cererii si inrs, o crestere a pretului sa determine o crestere a cererii de produse.In prima situatie se include, de fapt, exceptia in ce priste elasticitatea cererii fata de nit (cazul cand este negativa) si prin analogie, reactia cererii fata de pret ar trebui sa se exprime printr-un coeficient de semn pozitiv (inrs fata de nit). Daca, de exemplu, pretul la un sortiment de paste fainoase s-ar reduce (nitul ramanand constant), reducerea de pret nu ar stimula cererea din acest sortiment, dimpotriva economiile rezultate ar fi utilizate pentru procurarea altor produse, ceea ce ar aa ca efect o reducere a cererii din respectivul sortiment. De asemenea, elasticitatea pozitiva fata de pret poate sa apara si atunci cand o sporire de pret determina o crestere a cererii, fiind interpretata ca o recunoastere a faptului ca produsele cu preturi mai mari sunt de calitate superioara. Exprimarea geometrica a elasticitatii directe in functie de pret Relatia dintre cererea cantitativa in functie de pret poate fi exprimata grafic si algebric. Exprimarea geometrica data in graficul 7.1. Linia ST poarta denumirea de linia individuala a cererii si arata cum se schimba cererea cantitativa pe masura ce pretul trece prin toate valorile de la 0 la 10, ea putand fi si o curba ipotetica. O reducere a pretului de la P la Pi, in sectorul Ap are ca efect o crestere a cererii cantitati la limita Aq. Prin urmare, elasticitatea cererii fata de pret este in expresie geometrica catul PT/PS, ae pe iinia ST, adica raportul segmentelor din punctul P. Aceasta regula formulata de Marshall are valabilitate generala, deci si pentru functii neiiniare ale cererii, deoarece asemenea functii pot fi inlocuite prin tangenta ia curba in punctul P. Daca se exprima algebric dependenta intre cerere si pret si presupunem ca este liniara, atunci ecuatia va fi: y = a - bx unde: y si x sunt cele doua variabile, care in notatiile anterioare corespund cu p si q, iar a si b sunt parametri. "a" indica punctul de intretaiere cu ordonata, iar 'b" arata cu cate unitati se modifica "p" in cazul in care "q" se modifica cu o unitate.. in reprezentarea grafica din ura 7.2., a = SO, iar b = SO/OT, semnul negativ al lui "b" arata ca urmeaza a se scadea din a". Ecuatia liniei individuale a cererii cantitati se poate scrie ca find: p = a - bq de unde: q-~-----, ceea ce arata ca cererea cantitativa este bIn functie de pret, adica: q = f(p). Concluzia ce se desprinde este ca si exprimarea algebrica, in cazul liniei individuale a cererii, conduce la aceleasi cantitati ca si in exprimarea geometrica. Cu toate acestea exprimarea algebrica are alte avantaje, dupa cum rezulta din cele ce urmeaza. Cunoscuta fiind expresia coeficientului de elasticitate in functie de pret din relatia (7.6.) se deduce ca raportul (dq : dp) este: derivata functiei cererii in raport cu pretul: dq:dp = 1:b Se constata ca in formula coeficientului de elasticitate am doi termeni cu semnificatii diferite: dq/dp, care in cazul unei functii liniare este o constanta, -l/b si p/q arata o anumita cantitate la un anumit pret, cu elasticitate corespunzatoare. Elasticitatea mixta fata de pret si de nit Asupra cererii cantitati in functie de pret, influenteaza nilul nitului, dar in aceasta situatie nu mai putem vorbi de o elasticitate directa fata de pret. Facand abstractie de aceasta circumstanta si considerand modificarea cererii cantitati in functie de pret, la diferite niluri de nituri, situatia s-ar prezenta, ipotetic. Acest mod de exprimare algebrica a elasticitatii cererii fata de pret, la diferite niluri, ar insemna utilizarea unei functii de doua variabile de felul: log q = a + b log p + cV, iar pentru ura 7.5. functia: log q= 2,046 - 0,263 log p + 0,294 V,300 din care rezulta ca influenta pretului si a nitului asupra cererii cantitati, sunt apropiate (0,263 si 0,294), dar cu sensuri contrare. Cu toate acestea curbele cererii din ura 7.5. au o inclinare cu atat mai mare cu cat nilul nitului este mai ridicat. Asadar, se poate afirma ca pe masura cresterii niturilor, cererea de produse devine tot mai inelastica in raport cu pretul deoarece la un nit mai mare si chiar un pret mai mare, cantitatea ceruta este mai mare si inrs. Aceasta situatie nu trebuie confundata cu modificarile Elasticitatea transrsala fata de pret Din varietatea produselor ce formeaza structura consumului, putine sunt acelea pentru care cererea sa fie determinata numai de niturile consumatorilor sau numai de pretul produsului respectiv. in majoritatea cazurilor modificarile ce apar in cererea unui produs sunt conditionate de modificari ale preturilor altor produse, cu conditia ca nitul sa nu-si manifeste influenta. Asemenea influente pronite de ia alte produse se masoara prin elasticitatea transrsala a cererii cantitati fata de pret. Prin elasticitatea transrsala se intelege relatia dintre schimbarea relativa a cererii cantitati dintr-un anumit produs si schimbarea relativa a pretului unui alt produs destinat consumului, atunci cand nitul si preturile celorlalte produse raman constante. Elasticitatea transrsala arata cu cate procente oscileaza cererea cantitativa la produsul "a" atunci cand se schimba pretul la produsul "b" cu un procent.In functie de sensul si intensitatea coeficientului de elasticitate transrsala, produsele se pot grupa in: produse asociate (complementare), produse substituibile si produse independente. Relatia dintre aceste feluri de produse are o deosebita importanta in strategia pretului. Produsele asociate sau complementare sunt acelea care satisfac o nevoie numai prin adaugirea lor, prin reuniunea de produse cum ar fi: carne-condimente, zahar-cafea, paine-unt, masina-benzina etc. la asemenea perechi de produse modificarea pretului unui produs poate aa ca efect relatia: +Apa -> - Aqa -> -Aqb adica, majorarea pretului produsului "a" determina o micsorare a cererii cantitati din produsul "a" dar si din produsul complementar "b", la acelasi nit. Produsele substituibile sunt in majoritate produse inrudite, care satisfac aceeasi nevoie: unt-margarina, ulei de floarea soarelui, de soia, de porumb, de masline; paste fainoase, carnuri, unele legume intre ele, mobilierul, constructiile. in sens mai larg se poate spune ca produsele agroalimentare formeaza grupa produselor inlocuibile in consum, dar ele sunt mai sigur substituibile daca similitudinea dintre ele este mai stransa. intre grupele de produse putin asemanatoare inlocuirea nu mai este reciproca. Asa de pilda, un consumator poate renunta la trufandale in favoarea painii, dar niciodata la paine in favoarea trufandalelor, deoarece nevoile sunt ireductibile. Painea nu poate salva pe cineva de nevoia de sete. Prin urmare, substituirea in consum a produselor trebuie inteleasa in sensul satisfacerii aceleisi nevoi. in acest context, relatia dintre produsele substituibile cerute pe piata poate fi: +Apa -Ať -Aqa -Ať f Aqb , adica o crestere a pretului produsului "a" reduce cererea din acest produs, dar provoaca o crestere a cererii din produsul inlocuibil in consum, "b". Se poate intampla ca o reducere a pretului unui produs sa aiba ca efect o stationare sau chiar o reducere a cererii din acel produs, daca calitatea se dodeste inferioara si, provoaaca o crestere a cererii din produsul de substituire. O astfel de relatie poate sa apara si atunci cand nitul fiind de o marime determinata, iar fractiunea din nit destinata unui produs sa fie precis silita, la un anumit nil, astfel incat, chiar o majorare a pretului la acel produs sa nu diminueze cererea. Este vorba, in acest caz, de cererea in expresie baneasca si nu cantitativa. Daca existenta inlocuitorilor in consum este un factor care mareste elasticitatea, in schimb produsele asociate provoaca inelasticitate. Cererea cantitativa de cartofi, salate, garnituri, depinde mai putin de pretul acestor produse decat de pretul carnii, existand in cazul produselor complementare o anumita ordine in consum. Produsele independente sunt acelea care nu au nici o legatura intre ele: rniere-mustar, zahar-iaurt, lapte-ardei iuti, branzeturi dulceturi, hartie-creta etc. Mai este de mentionat ca modificarea elasticitatii transrsale la doua produse depinde numai de cresterea sau reducerea procentuala a pretului celor doua produse. Daca acest fapt nu are o semnificatie in cazul produselor independente, in cazul produselor complementare sau a celor substituibile, influenta nilului pretului poate modifica substantial cererea. De aceea pobtica de pret trebuie condusa elastic si diferentiat. Efectele multiple si particulare ale modificarii preturilor asupra cererii atesta complexitatea sporita a influentei factorului pret in atie cu factorul nit. Reducerea pretului la un produs (presupunem A) conduce la consecinte diferite: 1) cresterea cererii la produsul A, la celelalte produse, cererea ramane constanta; 2} cresterea cererii la produsul A si la celelalte produse; 3) mentinerea cererii la produsul A si cresterea ei la celelalte produse; 4} cresterea cererii la produsul A si scaderea ei la celelalte produse; 5) scaderea cererii la produsul A si la cresterea ei la celelalte produse. Rezulta ca pe fondul modificarii preturilor apar interdependente multiple cu consecinte dintre cele mai dirse asupra cererii. Modificarea cererii la un produs are urmari cu semnificarii diferite asupra cererii produsului respectiv, dar afecteaza si cererea din alte produse. in aceasta consta utiliitatea practica a cunoasterii elasticitatii transrsale. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
