 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MARKETING
Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde". |
| StiuCum
Home » marketing
» marketing mix
» Pretul
|
|
Fixarea pretului in domeniul industrial |
|
| In domeniul industrial, fixarea pretului poseda doua caracteristici originale. Mai intii, rolul jucat de pret este diferit de acela care este in domeniul bunurilor de larg consum. Existenta unei proceduri speciale, cererea de oferta constituie a doua originalitate a fixarii preturilor produselor industriale. Rolul jucat de pret Pretul este considerat de numerosi cumparatori ca nefiind un element asa de decisiv in decizia de cumparare cum este in cazul bunurilor de larg consum. Factori ca garantiile de livrare, calitatea produselor, serviciile dupa vinzare joaca un rol cel putin echilent. Preturile sint negociate. Cumparatorii si vinzatorii se pun de acord asupra unui pret. Preturile propuse sint foarte adesea diferite de cele care vor fi in realitate platite pe motivul modularii lor (rabaturi, reduceri, diminuari datorate volumului comenzii, mod de plata etc). Fenomenul cererii derite are efecte asupra modului in care se fixeaza preturile. O diminuare a cererii finale a unui produs conduce uneori la scaderi de pret ale componentelor care sint adesea amplificate ( modulul consacrat cererii). Cererea de oferta Metodele fixarii pretului discutate mai inainte sint de asemenea utilizate in domeniul industrial. Totusi, cererea de oferta sau procedura de adjudecare este specifica acestuia din urma. El se caracterizeaza prin importanta jucata de reactiile concurentilor si absenta negocierii din moment ce un pret odata propus si adjudecarea efectuata, nu mai este posibila rediscutarea conditiilor de vinzare. Estimarea sanselor de reusita in functie de reactiile concurentilor necesita utilizarea probabilitatilor. Sint folosite diferite metode. Ele riaza dupa cum se tine cont de un concurent particular, de caiete de sarcini trecute si cistigate de concurenti sau caiete de sarcini cistigate si pierdute de . » 36 acestia . Cu titlu ilustrativ, fi prezentata calea cea mai simpla, prin cunoasterea succeselor trecute ale concurentilor. Aceasta este bazata pe doua ipoteze: 1. Existenta unei relatii constante intre costurile riabile ale concurentilor si cele ale intreprinderii. 2. Actiunea concurentilor fi similara aceleia utilizate in trecut. Ea necesita estimarea probabilitatilor de succes in functie de diferitele oferte posibile ca si calculul sperantelor de cistig. loul 5 prezinta diferitele modalitati de calcul ale acestei metode. loul 5 Calculul sperantelor de cistig Oferta in % al Nr. de imprejurari Probabilitatea Marja pe Speranta de costului riabil in % in care de succes in costul riabil cistig (Pr) concurentii cistiga adjudecare Pr-C P(Pr)X cu o oferta superioara lui Pr P(Pr) (Pr-C) 90 100 1,00 -l0 -l0,00 100 95 0,95 0 0,00 110 65 0,65 10 6,50 120 50 0,50 20 10,00 130 20 0,20 30 6,00 140 10 0,10 40 4,00 150 5 0,5 50 2,50 160 0 0 60 0,00 Speranta de cistig este cea mai mare (supunere optimala) pentru un pret care corespunde la 120 % din costurile riabile. La acest pret, intreprinderea isi maximizeaza marja si sansele de succes. Totusi, daca intreprinderea are o capacitate de productie nefolosita si doreste inainte de toate sa-si maximizeze sansele de succes degajindu-si si o marja, ea alege sa faca o oferta corespunzind la 110 % din costurile riabile. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
