StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
  
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Solutii reale pentru planuri de succes
marketing MARKETING

Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde".

StiuCum Home » marketing » marketing modern » Cercetarea pietelor externe

Cercetarea conjuncturii pietelor externe
Notiune si indicatori de apreciere a dimensiunilor ei
Prin conjunctura economica se intelege suma elementelor ce caracterizeaza situatia economica a unei tari, a unui grup de tari sau a unei economii nationale in ansamblu, la un moment dat, sau pentru o perioada data si care ofera setul de informatii necesare intelegerii tendintelor de itor.
Conjunctura economica, prin continut si structura, implica, deopotriva, starea prezenta, dar si cea prezionabila. Ea nu se rezuma numai la factorii si conditiile de durata care definesc trendul fenomenelor si proceselor economice, ci include si factorii cu actiune, ciclica si accidentala, care determina miscarile conjuncturale si, respectiv, starea conjuncturala a unei economii (crestere, descrestere, stagnare).
Conjunctura pietei externe - ca parte organica a conjuncturii economice de ansamblu -reliefeaza starea si tendinta de ansamblu a pietei, evolutia factorilor de


piata si de mediu.
Cercetarea conjuncturii pietelor externe este necesara pentru a evalua modalitatile si disponibilitatile de export/import, a adapta practicile de marketing si a alege strategiile certe si eficiente de intrare pe o piata externa sau alta.
Fenomenele si procesele ce alcatuiesc conjunctura pietelor externe sunt exprimate cu ajutorul a mai multor indicatori, cum sunt:
- volumul productiei industriale, agricole si de constructii;


- volumul investitiilor;
- volumul vanzarilor de bunuri si sercii;


- situatia stocurilor de marfuri;
- balanta comerciala si de plati externe ;


- veniturile si consumul populatiei;
- volumul si structura consumului public ;
- actitatea financiar-bancara exprimata prin nivelul dobanzilor creditelor, al cursului de schimb;
- ocuparea fortei de munca ;


- nivelul, structura si evolutia preturilor ;
- sistemul de distributie ;
- masuri politico-economice adoptate de catre autoritatile guvernamentale.In functie de obiectul studiului, acesti indicatori se pot grupa in:
a) indicatorii conjuncturii economice internationale de ansamblu, pe zone si pe tari;
b) indicatorii conjuncturii pietei internationale a unui produs ;
c) indicatorii conjuncturii pietei monetar-financiare ;
d) indicatorii conjuncturii pietei transporturilor internationale pentru marfa studiata.
Dupa modul de manifestare, indicatorii conjuncturii pot fi:
a) avansati, care caracterizeaza evolutia mai rapida a unor sectoare decat dinamica de ansamblu a pietei, devansand, astfel, mersul ei in general. Din aceasta grupa fac parte:
- ritmul constructiilor de locuinte, de obiective industriale si alte investitii de anvergura;
- portofoliul de comenzi noi pentru echipamente si bunuri de consum durabile ;
- ritmul angajarii in industria prelucratoare ;
- media saptamanala a cererilor initiale pentru ajutorul de somaj;
- numarul falimentelor;


- pretul materiilor prime ;
- indicele de bursa al actiunilor ;


- nivelul stocurilor;
- volumul vanzarilor pe credite etc. ;
b) concomitenti, care evolueaza o data cu mersul general al pietei, respectiv :
- PIB;


- productia industriala;
- numarul de salariati in sectoarele neagricole ;


- veniturile particularilor;
- vanzarile cu amanuntul etc. ;
c) intarziati, care se manifesta dupa conjunctura de ansamblu a pietei, ajungand la un nivel maxim sau minim, dupa ce, pe ansamblu, un astfel de nivel a fost depasit.
Asemenea indicatori sunt:


- durata medie a somajului;
- taxa de scont si nivelul dobanzilor;


- volumul imprumuturilor;
- costul muncii pe unitatea de produs ;


- cursul de schimb.
Metode si tehnici de cercetare a conjuncturii pietelor externe
Cercetarea conjuncturii pietelor externe necesita utilizarea unei palete largi de metode si tehnici. Unele dintre ele au insa un grad mai ridicat de aplicare, fiind folosite atat in analiza si explicarea modificarilor intervenite in starea conjuncturii, cat si in silirea tendintelor acesteia. Cele mai cunoscute si mai frecvent utilizate sunt: a) modelarea fenomenelor conjuncturale ; b) corelarea indicatorilor ; c) metoda balantelor; d) testele conjuncturale.
A. Modelarea fenomenelor conjuncturale se bazeaza pe legatura dintre indicatorii de exprimare a conjuncturii si factorii ei de influenta si se foloseste, mai ales, pentru determinarea tendintelor si a marimii itoare a componentelor conjuncturii.
Un model matematic semnificativ pentru tipologia analizei conjuncturii, care urmareste sa sileasca tendinta acesteia in functie de relatiile dintre factorii de influenta, se prezinta sub forma relatiei82:
Y, = E X. + X.Z. + E .S. + eT unde:
t ai i bi i ci i
Y, - dimensiunea (marimea) fenomenului conjunctural intr-o perioada itoare T;
Xj, Zj, S; - dimensiunea (marimea) factorilor de influenta (factori conjuncturali - X;;
de tendinta - Z; si structurali - S;);
e - variabila aleatoare care reflecta factorii necontrolabili;
a, b, c - parametrii functiei.
Modelul se foloseste pentru determinarea tendintei fenomenelor conjuncturale, atat pe termen scurt, cat si pe termen mediu si lung.
Pentru determinarea evolutiei fenomenului conjunctural pe termen scurt, se considera ca EbiZi si EcjSi sunt neglijabile in raport cu Xi (factorul conjunctural). Ca urmare, modelul nostru dene :


Y, = I X. + eT
t ^ai iIn mod corespunzator se procedeaza si pentru determinarea evolutiei lui Y pe termen mediu sau lung. In acest caz, se considera ca E sXi si I Si sunt neglijabile in raport cu Zi (factorul de tendinta). Ca urmare, modelul nostru va lua forma:


Y, = E. Zi + eT
t bi
Dar, indiferent daca se urmareste evolutia fenomenului conjunctural pe termen scurt, mediu sau lung, trebuie sa se determine cu rigoare momentul in care se incheie termenul scurt si incepe cel mediu sau lung.
B. Metoda corelarii indicatorilor (metoda barometrica) se bazeaza pe decalajele temporale existente intre fenomenele si procesele economice si starea trecuta, prezenta si itoare a conjuncturii. Pentru ca, fata de starea prezenta a conjuncturii, unii indicatori apar in avans, altii concomitent sau intarziat, explicarea starii prezente si trecute a acesteia se va realiza cu ajutorul indicatorilor intarziati si concomitenti; cu ajutorul indicatorilor in avans se vor determina tendintele, directiile evolutive ale conjuncturii.
In felul acesta, informatiile despre evolutia fenomenelor economice si de piata, care au loc in avans fata de altele, vor permite evaluari prind sensul evolutiei conjuncturii, fenomenele pe care le edentiaza fiind, in fapt, precursoare altora cu care se afla in anumite raporturi*. De pilda, investitiile de capital intr-o ramura a economiei permit evaluari asupra productiei ramurii, asupra dimensiunilor ofertei pe piata a produselor provenite din ramura respectiva si, apoi, asupra cererii de echipament, de investitii, de capital etc.
Din cauza unor neajunsuri, determinate de modul in care indicatorii conjuncturii pietei ii edentiaza tendintele, de probabilitatea ca modificarile anuntate sa fie validate de realitate, de posibilitatea ca ei sa semnaleze tendinte false etc, metoda corelarii indicatorilor se cere a fi utilizata cu multa atentie. Aceasta cu atat mai mult cu cat indicatorii conjuncturii pietei nu sunt legati cauzal de factorii ce determina evolutia conjuncturii; in plus, ei difera de la o perioada la alta, de la o tara la alta.
Metoda amintita ofera nu numai o imagine calitativa a conjuncturii, ci si una cantitativa. Pentru a surprinde aspectele cantitative ale conjuncturii pietei, se apeleaza la indicele de difuziune. In esenta, indicele amintit exprima tendinta medie a fenomenului cercetat si se calculeaza ca o medie a variatiilor prezibile ale indicatorilor analizati. Folosind o scala cu mai multe trepte, cu ajutorul careia vom masura tendintele fiecarui indicator (de crestere, stagnare sau scadere), indicele de difuziune (Idt) se poate determina dupa relatia:
unde : a - numarul indi
catorilor in crestere ;


b - numarul indicatorilor stagnanti;
c - numarul indicatorilor in scadere;
A, B, C - valoarea de pe scala (+1, 0, -l) corespunzatoare fiecarei grupe
de indicatori;


n - numarul total al indicatorilor (a+b + c);
t - perioada pentru care se face calculul. Pentru o scala cu trei trepte, indicatorul ia valori cuprinse intre -l si +1, in exprimare procentuala, intre -l00 si +100, si arata sensul si marimea modificarii, in ansamblu, a fenomenului cercetat.
C. Metoda balantelor este frecvent folosita in cercetarea conjuncturii pietelor externe la o serie de produse de masa (cereale, cafea, zahar, bumbac, minereuri, metale, tesaturi, incaltaminte) la care exista o silitate relativa a consumului, iar sursele de aprozionare sunt relativ cunoscute si in buna masura constante. Metoda balantelor are la baza principiul edentierii raportului dintre cerere (nevoi) si oferta (resurse). Fundamentarea ei presupune un volum mare de informatii pritoare la :
- stocul de la inceputul si sfarsitul perioadei pentru care se intocmeste balanta;


- productia obtinuta in perioada de analiza;
- valoarea importului si a exportului;


- volumul consumului.
Balanta se prezinta sub forma unui el cu doua parti: partea de resurse si partea de nevoi.
Asadar, prin modul cum este intocmita, balanta permite nu numai analiza gradului de acoperire a cererii de catre oferta, ci si efectuarea de preziuni pe termen scurt (de obicei) asupra evolutiei necesarului cercetat (sau la produsele cercetate), in raport cu nevoile, dar si cu nivelul preturilor. in felul acesta, balanta permite evaluarea oportunitatilor si eficientei operatiunilor de import/export.
D. Testele conjuncturale sunt metode de cercetare curenta si de evaluare a tendintelor conjuncturii pe baza opiniilor exprimate de specialisti in legatura cu fenomenele studiate. Metoda porneste de la premisa ca specialistii, pe baza experientei si informatiilor detinute, pot emite opinii corecte in legatura cu situatia de piata in perioada curenta sau imediat urmatoare, furnizand astfel informatii pentru intelegerea conjuncturii pietei si chiar pentru elaborarea de preziuni.
Principalele obiective ce pot fi realizate cu ajutorul testelor conjuncturale sunt:
a) asigurarea unor informatii operative asupra situatiei generale a pietei;
b) obtinerea unor informatii care nu sunt cuprinse in edenta statistica si care sunt absolut necesare in formularea de aprecieri asupra conjuncturii;
c) identificarea si includerea in analiza a elementelor calitative ce pot aparea ca factori conjuncturali de influenta (elemente ce pot fi, de altfel, cel mai bine sesizate de specialistii ce se afla in contact nemijlocit cu piata).
Pentru ca testele conjuncturale sa asigure informatii cu caracter abil si cu un grad ridicat de generalizare, trebuie respectate mai multe reguli, astfel:
a) selectarea cu grija a specialistilor ce vor forma panelul;


b) consemnarea opiniei acestora la date fixe ;
c) mentinerea stocului de informatii solicitate si a structurii unitatilor de la care se solicita informatiile;
d) diferentierea aprecierilor componentilor panelului sa se faca cu ajutorul unei scale cu mai multe trepte (de la 3 la 5), respectiv : crestere, stationare, scadere, pentru o scala cu 3 trepte, si crestere importanta, crestere, stationare, scadere si scadere importanta, pentru o scala cu 5 trepte.
Circuitul informatiilor utilizate in cadrul testului conjunctural se asigura prin intermediul unui chestionar, care cuprinde :


a) numele celui consultat;
b) unitatea in care lucreaza sau isi desfasoara actitatea ;


c) denumirea grupei sau produsului cercetat;
d) tendinta prezenta a fenomenului urmarit fata de perioada precedenta (de pilda, situatia cererii, situatia ofertei, situatia preturilor etc., in perioada curenta si trecuta sau curenta si itoare), masurata cu ajutorul scalei.
De asemenea, chestionarul mai cuprinde termenul la care a fost intocmit si expediat.In scopul asigurarii unei eficiente ridicate, metoda recomanda luarea in studiu a unui numar restrans de produse. Daca cercetarea priveste mai multe produse, in legatura cu care se urmaresc mai multe fenomene, se vor intocmi ele conjuncturale avand pe orizontala fenomenele urmarite, iar pe verticala, produsele luate in analiza.
Partea cea mai importanta a testului conjunctural priveste evaluarea itoarei tendinte a fenomenului cercetat. in acest scop, se apeleaza la calculul soldului conjunctural si la analiza raspunsului global.
a) Soldul conjunctural exprima tendinta unui anume fenomen de piata si se determina :
- fie ca diferenta intre proportiile celor care apreciaza fenomenul ca fiind in crestere si a celor care apreciaza ca evolutia lui este in scadere;
- fie ca o medie aritmetica ponderata a raspunsurilor specialistilor, masurate cu ajutorul scalei.
Marimea soldului conjunctural se inscrie intre Aħ 100, cand valorile scalei sunt cuprinse intre + 1, sau intre Aħ 200, cand valorile scalei sunt cuprinse intre + 2; semnul indicatorului arata directia modificarii fenomenului cercetat.
Consideram, de exemplu, ca se studiaza opiniile unui esantion format din 87 de subiecti. Obiectul cercetarii il constituie aprecierea evolutiei in perioada imediat urmatoare a vanzarii unui produs (Z), folosindu-se o scala cu 5 trepte. Aprecierile celor 87 de subiecti se distribuie astfel:
- 15 considera ca va avea loc o crestere importanta;


- 45 considera ca va avea loc o crestere ;
- 15 considera ca va avea loc o stationare ;


- 10 considera ca va avea loc o scadere ;
- 2 considera ca va avea loc o scadere importanta.In cazul exemplului nostru, soldul conjunctural arata, pentru produsul luat in studiu, o situatie favorabila in cadrul pietei. Dar rezultatul trebuie judecat, interpretat, analizat si in legatura cu situatia de ansamblu a pietei din care face parte produsul respectiv. Ca urmare, proportia de +35,05% pe care o are soldul conjunctural poate sa insemne o situatie normala, in cazul in care conjunctura de ansamblu a pietei este favorabila, dar poate sa insemne si o situatie foarte buna, daca ea are loc pe fondul unei conjuncturi generale a pietei mai slabe.
b) Analiza raspunsului global porneste tot de la informatii obtinute cu ajutorul anchetelor, raspunsul global pentru fiecare luna fiind reprezentat printr-un punct.
Prin unirea punctelor obtinute in urma reprezentarii in ul unui triunghi echilateral a raspunsurilor primite de la specialisti (la intervalele de timp dinainte silite), se obtine curba care edentiaza tendinta fenomenului studiat. De la o ancheta la alta, evolutia raspunsurilor se traduce prin deplasarea punctului (a raspunsului global) in ul triunghiului; curba trasata, prin punctele de inflexiune si sensul ei, semnifica modificarile prezibile ale evolutiei fenomenului cercetat, care se interpreteaza in functie de sensul si amplasamentul punctului in .
Analiza curbei pe care o descrie raspunsul global, coroborata cu alte informatii, poate ser drept preziune de o mare acuratete pentru perioade foarte scurte de timp.

Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact