 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» bancile in economie
» Constituirea si consolidarea sistemului bancar 1859 - 1918
|
|
Activitatea bancara romaneasca din transilvania pana la primul razboi mondial |
|
| Dezvoltarea rapida a industriei si agriculturii in Transilvania resimtea lipsa capitalului autohton. Dupa 1848, romanii au intreprins numeroase actiuni pentru emanciparea politica, economica si sociala si pentru combaterea actiunilor antiromanesti initiate de autoritatile maghiare in special, dupa 1867. In acest context, s-au facut eforturi si pentru organizarea unor institutii de credit cu capital romanesc. In imprejurari vitrege, rezumate pe o populatie rurala putin avuta in capitaluri mobiliare, sub continua amenintare a oficialitatilor maghiare, intreprinderile de credit romanesc s-au putut, lotusi, dezvo.ta in toate regiunile locuite de natia noastra' . Pentru a lu Urmare a multiplelor documentari si contracte cu specialisti, bancii Albina i s-a intocmit proictul de statul. inca clin 1868, ele catre invatatorul Visarion Roman, ajutat de fruntasii romani: Antonie si Alexandrei Mocion., David Urs - baron de Margina, Elie Macelarii. lacob Baloga, Ion Hannia, dr. Aurel Maniu, dr. loan Vancea. Parte clin acestia, in 1870, au format comitetul fondator" si au definitivat statutele bancii Dupa multe dezbateri, tergirsari, incercari de respingere a statutelor, ele catre diferite ministere care trebuiau sa le avizeze, modificari introduse la cererea acestora si, mai ales, dupa numeroasele demersuri facate de fratii Mocioni, statutele au fost aprobate de imparatul Austro-Ungariei la 14 iunie 1871. La 27 iunie 1871, membrii comitetului, aflati in Sibiu, au tinu prima lor sedinta oficiala, au adoptat regulamentul provizoriu si au trecut la constituirea conducerii comitetului fondator", fiind alesi in unanimitate: dr. Alexandru Mocioni ' presedinte, Paul Dunca, - vicrepresedinte, loan Hannia ' casier, Visarion Roman - director interimar, actiune care a const uit o reusita, subscriinclu-se, prin forte proprii ale natiunii romane, chiar mai multe decat cele 3 mii actiuni prevazute de statute. Cele mai multe actiuni au fost subscrise de banateni: 1.274, din care 434 prin plenipotentiarul dr. Aurel Maniu din Lugoj si 414 prin Simeon Mangiuca din Oravita. Compozitia actionarilor a fost: 640 (mari proprietari, functionari, avocati, medici, preoti, invatatori), reprezentand 58.8% din totalul actionarilor care au subscris 1.916 actiuni (63,9% din total), 1 tO tarani, reprezentand 12,75% din actionari, au subscris 26l actiuni (8,7% din total). La 14 martie 1872, la Sibiu, s-a deschis Adunarea generala constituanta a LSancii .Albina", cand comitetul fondator s-a dizolvat si s-a ales consiliul de administratie in urmatoarea componenta: dr. Alexandru Mocioni - presedinte, lacob Bologa - vicepresedinte'. David Urs baron de Margina - al doilea vicepresedinte. Pe langa cei sapte membri fondatori, consiliul ele administratie s-a completat cu urmatorii membri: Gregoriu Mateiu, Elia Macelariu. mitropolitul Ioan Vancea, dr. Aurel Maniu si Ioan Popescu. Yisarion Roman a fost numit director-executiv. La 10 aprilie 1872, Banca Albina, cu capital pur romanesc, si-a deschis portile pentru public . Avand in dere momentul si conditiile infiintaii Bancii ,Albina", necesitatile populatiei, resursele banesti si interesele bancii, ele a asigura o circulatie cat mai rapida a capitalului, la inceput au fost promovate numai anumite tipuri de operatiuni: infiintarea de reuniuni de credit pentru participanti, depuneri spre fructificare, imprumuturi garantate cu obiecte de valoare sau efecte publice (lombard), imprumuturi cambiale, incasso, cumpararea si vanzarea contra comision a efectelor publice si comerciale. Aproape o treime din cele 186 de paragrafe ale statutelor Bancii se ocupau cu formarea, organizarea si functionarea reuniunilor de credit, al caror scop principal era acela de a asigura o legatura directa intre Banca si taranii posesori de pamant. Pe parcursul activitatii s-a dat posibilitatea ca si functiorarii, meseriasii si comerciantii clin orase sa participe la reuniuni. Reuniunea de credit se putea infiinta cu minimum douazeci de membri, fiecare trebuind sa depuna o cota de participant, la care primea o dobanda de 4%, cota care sera la constituirea unui fond de garantie, clin care Banca sa-si acopere entualele pierderi clin afacerile cu reuniunea. infiintarea, extinderea, comasarea, divizarea sau dizolvarea reuniunilor se facea la propunerea directiunii bancii, trecuta prin consiliul de administratie. In fapt, aceste »a- reuniuni erau cooperati de credit preluate dupa modelul celor infiintate de sasii din Transilvania (Schult/.e-Delitsch). Participantii reuniunii garantau, reciproc si solidar, pentru toate imprumuturile ce se acordau de Banei, care se puteau ridica pana la de 5 ori valoarea nominala a cotelor lor. Membrii reuniunilor nu deneau actionari ai Banea Albina", ci simpli participanti. Reuniunea putea acorda imprumuturi simple pana la suma si termenele fixate, fiecareia in parte, de catre directiunea Bancii si furniza bancii aprecieri asupra oportunitatii unor impiumuturi simple si ipotecare, pe care banca dorea s.i le plaseze in raza de activitate a reuniunii respecti. Reuniunea era condusa de adunarea generala anuala a membrilor, cand se analiza activitatea trecuta sau prezenta si ele un comitet permanent care asigura conducerea operativa, al carui presedinte era numit ele directiunea Bancii si patru membri plus doi supleanti, alesi de adunarea generala a reuniunii pe cate patru ani, tot; raspunzatori pentru deficitele pe care Banca Albina' le-ar fi avut din cauz;i nerespectarii statutelor de catre reuniunea pe care o conduceau. Aceasta originala organizare a primei banci romanesti din Transilvania este expresia gandirii si experientei luate de la cooperativa din Rasinari, organizata de Visaron Roman, care dea banca Albina" ca o mare cooperativa care sa obisnuiasca pe taranul roman cu ideea de economie si de credit.Infiintarea reuniunilor de credit .1 avut. de la inceput, un ecou favorabil, fiind imbratisate,. indeosebi, de clientela romana.Intre martie-septembrie 1872 s-a aprobat infiintarea a 21 reuniuni de credit, in special in zona Sibiului si in Banat; o serie de comune au cerut infiintarea de noi reuniuni, ceea ce exprima necesitatea stringenta de credite si intelegerea importantei economiei moderne. Directiunea Bancii .Albina" s-a opus, insa, curentului de a infiinta multe reuniuni, din cauza riscurilor ce puteau surni din lipsa de cadre de conducere calificate. De aceea, a trecut la comasarea celor infiintate si la consolidarea acestora.Intemeietorii Bancii si, in primul rand, Visarion Roman, au asigurat dezvoltarea sanatoasa a intregii activitati de credit a organizatiei nou infiintate si a acestor antene specifice ale sale cu poporul: reuniunile de credit. Dovada intaririi acestor organizatii o constituie faptul ca, la finele anului 1872, cele 6 reuniuni comasate cuprindeau 1.628 participanti, cu un fond de garantie platit de 30,1 mii florini, fata de care Banca acordase credite de 150,0 mii florini , din care reuniunea din Sibiu, ca numar de participanti si ca volum de credite primite de la Banca, depasea cifrele tuturor celor 5 reuniuni din Banat. in mijlocul anului 1873 apare criza financiara, agravata de an nou an de seceta clin Austro-Ungaria. Reuniunile de credit au inceput sa dea semne de insilitate, in buna parte, datorita si abaterilor numeroase in aplicarea si respectarea propriului regulament de functionare. Cu toate asigurarile date de conducerile reuniunilor cu privire la utilitatea lor, criza financiar-economica lovise puternic gospodariile taranesti, incat, in ianuarie 1874, restantele reunificarilor, fata de ratele de plata din creditele acordate de Banca .Albina", insumau 29,5 mii florini ".In 1874, s-au lichidat toate reuniunile din Banat, iar cea clin Sibiu s-a desfiintat la 20 martie 1875, cu toate ca s-au facut numeroase demersuri pentru mentinerea sau reinfiintarea lor. Anii secetosi (1869-l874) au constituit o cauza principala, care a determinat taranii sa se imprumute pentru salvarea pamanturilor pe care le detineau. Banca Albina", desi afectata de criza, a reusit s-o depaseasca cu succes, in timp ce bancile austro-ungare au fost puternic afectate. Aceasta a fost posibil datorita faptului ca plasamentele sale erau constituite clin imprumuturi ipotecare de pamant (mai putin atinse de criza) si solidei organizari interne a bancii. Ea a suferit, in schimb, o restrangere a creditului.Imprumutul, pe baza de cambie sau polita, scontul cambial, a denit cea mai insemnata operatiune, fiind foarte cautata atat de comercianti, cat si de tarani. Scadenta acestor imprumuturi era de 6 luni, admitandu-se o singura preschimbare a cambiei cu plata anticipata a dobanzilor pentru noua perioada de timp. Dobanzile variau intre 8-l0% din valoarea creditului acordat.Imprumuturile pe efecte publice (sau lambardul) nu au cunoscut o dezvoltare deosebita, taranii romani nu dispuneau de hartii de valoare, in timp ce clientela formata, din comerciantii germani sau maghiari din Sibiu si Brasov, ducea efectele de lombard direct la Banca de emisiune a Austro-Ungariei, care dadea astfel de credite cu dobanzi mai mici decat Banca ,Albina", care pretindea 10%.Imprumuturile ipotecare s-au introdus din noimebrie 1873, determinate de disponibililul existent in Banca, pronit din incasarea ratelor la actiuni, din depunerile spre fructificare si clin necesitatea unor operatiuni care sa asigure un plus de garantie, fata ele ce puteau oferi atunci reuniunile de credit si scontul cambial. Aceste credite se acordau pe 5, 10, 15 sau maximum 20 de ani, de la suma minima de 200 florini in sus si erau foarte solicitate de taranime, care, obligata sa faca institii pe termen lung, isi putea recupera institia numai dupa o perioada indelungata de timp, in care isi putea achita ratele la imprumut. Ipotecile acceptate de banca erau numai cele asupra pamantului arabil, caselor (pana la 1/2 din valoarea lor), mai tarziu, viilor, padurilor si altor tatii (pana la 1/3 din valoarea lor). Nu se acceptau ipoteci asupra morilor, minelor si obiectilor industriale decat numai ca intarire a unei alte ipoteci, acceptate, in mod normal, de banca. Visarion Roman, cunoscator al vietii bancare de la Viena si Budapesta, intelegand avantul ce-l vor lua creditele ipotecare legate si de scrisurile funciare, in toamna anului 18-8, a propus directiunii emiterea de scrisuri funciare. Propunerea a fost acceptata si s-a constituit o comisie pentru studierea noului tip de operatiune. Comisia a delegat pe Visarion Roman la Budapesta si Viena, in septembrie-octombrie 1879, pentai a se documenta asupra scrisurilor funciare si a posibilitatilor de comercializare la cele doua burse ele marfuri si valori, a angajarii firmelor care sa se ocupe cu vanzarea lor si a obtinerii dreptului de lombardare a acestora, cel putin la filialele bancii austro-ungare din Sibiu si Brasov. Rezultatele documentarii au fost incurajatoare, directiunea hotarand emiterea scrisurilor funciare pana la 1 ianuarie L880, creand, in acest scop, un fond de garantie de 250 mii florini. Multi fruntasi transilvaneni, chiar si actionari ai Bancii, au privit cu neincredere aceasta operatiune, fiind tematori ele obstructia oficialitatilor, care s-ar fi repercutat asupra prestigiului Bancii. La acea data, in Transilvania exista o singura institutie specializata in scrisuri funciare Bodenkredit-Anstalt" din Sibiu care supravietuise crizei economice. Cu toate aceste temeri. Banca ..Albina' a emis, in 1880, primele scrisuri funciare, in titluri de 6% care. de la inceput, au fost cautate ele oamenii de afaceri nu numai din Transilvania, i i si clin Viena si Budapesta. in 17 martie 1880, Banca din Budapesta comunica acceptarea notarii scrisurilor funciare albiniste". Datorita cererii, cursul initial, de 95 florini, al scrisurilor funciare s-a ridicat, peste doi ani, la nilul \ .dorii nominale, ca, in 1883, sa depaseasca aceasta valoare . Banca Albina", singura banca romaneasca din Transilvania de pana la 1918 cu drept de emitere a scrisurilor funciare, reuseste astfel sa-si procure, in conditii avantajoase si pe termen lung, sumele necesare pe care, la randul ei, le va folosi, punandu-le la dispozitia agricultorilor sub forma creditelor ipotecare". Creditele fixe cu acoperire ipotecara, introduse in toamna anului 1877, constituiau o operatiune bancara simplificata adresata taranimii. Se acorda pe cel mult 6 luni, cu conditia ca proprietatea funciara a imprumutatului sa fie inscrisa pe primul loc al ipotecii. Dobanda si celelalte taxe nu depaseau 10%.In 1882 s-a introdus creditul in cont curent, iar in 1883, imprumuturile pe produse (marfuri), operatiuni care au fost practicate numai de filialele din Brasov ale Bancii Albina". Depunerile spre fructificare au constituit principala sursa de alimentare cu fonduri a bancii. Modeste la inceput, prin popularizarea de catre Banca a cunostintelor financiar-bancare printre tarani si cointeresarea lor cu dobanzi intre 6-7% (mai mari decat ale bancilor concurente), Banca a reusit sa asigure un ritm accelerat de crestere a depunerilor. Reescontul a fost un alt mijloc de asigurare a fondurilor necesare. Primele credite au fost cautate de Banca Albina, din 1872, pe piata Vierei, pe care le-a obtinut, mai intai, de la Banca comerciala ungara din Pest;." si Prima banca transilvaneana din Brasov", cu dobanzi accepile de 0,5 - 7,5%. Prosperitatea Bancii Albina si increderea in soliditatea sa s-a reiectat si in cresterea reescontului de la 100 mii florini. in 1878, la 200 mii florini, in 1883 si 300 mii florini, in 18863. Pe langa operatiunile financiar-bancare de baza. Banca Albina a practicat si alte operatiuni: vanzarea de moneda ' aur, argint, valuta straina, cumpararea si vanzarea de imobile, exploatarea de paduri, participarea la licitatii asupra proprietatilor debitorilor sai. Mersul ascendent al afacerilor bancii se reflecta in profitul net care oscila intre 9-l0% la valoarea nominala a actiunilor. O parte din prof.t se afecta anual fondului de rezeiva, pentru entuale pierderi. Mare importanta, in bunul mers al activitatii bancii, au avut agentii" banci, care au fost alesi dintre intelectualii satelor (preoti, invatatori, avocati, functionari de stat) sau taranii mai instariti si cu cunostinta de sectiune, cunoscuti ca oameni integri si cu prestanta in fata concetatenilor. Acestia reprezentau interesele bancii in locul unde traiau si munceau, fiind remunerati pe baza unor tarife. O atentie deosebita s-a acordat organizarii, disciplinei in munca si asiguiarii existentei, pe baza unor regulamente privind obligatiile functionarilor, dreptul la pensie, crearea unui fond de pensii, acordarea concediilor". Romanii brasoni, inca inaine ele 1876, au facut demersuri ca banca sa-st deschida o filiala in Brasov Dupa analize repetate la fata locului, directiunea bancii a aprobat in unanimitate, la 5 noiembrie 1878, infiintarea filialei din Brasov, care si-a incepui activitatea la 1 august 1882, sub conducerea lui Teochar Alexi, aprobanedu-i-se sa practice urmatoarele operatiuni: primirea de depuneri spre fructificare, imprumuturi pe efecte publieie, credite in cont curent cu acoperire cambiala, vanzarea ele scrisuri funciare ale Bancii, credite fixe, incasso, zarafie. Ulterior, i s-a mai aprobat sa dea credite pe baza respectarii anumitor conditii speciale, scont cambial. Pentru atragerea clientelei din Brasov si zonele din jur. indiferent de nationalitate (romani, sasi, secui), s-a facut publicitate, in cele trei limbi, prin ziare, circulari si persoane cu influenta in comunele respecti. Dupa demisia lui Teochar Alexi, a fost ales diriginte al filialei Ioan Gh. Ioan, care a preluat functia de la 1 noiembrie 188.2. Filiala din Brasov acorda imprumuturile pe marfuri in gaj, care s-au extins rapid de la cereale la lana, piei acite sau crude, ceara, scanduri etc. si, ca urmare, centrala din Sibiu a aprobat infiintarea unor antrepozite proprii pentru pastrarea gajurilor, obtinand noi profituri din inchirierea magaziilor.In anii 1882-l883, activitatea filialei s-a incheiat cu pierderi dar, in 1884, realizeaza primul beneficiu, care a sporit constinuu in anii urmatori. Rezultatele filialei au fost umbrite de o serie de abateri de la regulile de activitate bancara (credite fara respectarea acoperirilor ipotecare, nerespectarea secretului de serviciu, lucrari de birou nesemnate de diriginte, fraude ale functionarilor necontrolati. cambii neactionate in justitie, desi scadenta expirase, servicii ale antreprozitele neplatite, neintelegeri intre functionari). Centrala a sanctionat pe diriginte, care a demisionat, iar, din aprilie 1887, a fost numit diriginte Valeriu P. Bologa, cu atitudine amicala fata de sasii, maghiarii si secuii care cereau credite, cu spirit activ .. El a propus finantarea, de catre Banca Albina, a tranzitului de marfuri pe caile ferate, a unei societati de constructii in Brasov, a unor comercianti de petrol si proprietari de rafinarii, a unor specialisti in exploatarea de paduri si a lansat ideea infiintarii unei prime societatii de asigurare cu capital romanesc. Autorizata de centrala din Sibiu, in scurt timp, filiala din Brasov a intrat in i.'latii cu: Landerbank, filiala din Paris, The Cheque Bank din Londra si Societe generale din Paris, prin mijlocirea carora a obtinut reesconturi cu dobanzi mai mici decat cele ale bancilor din Viena si Budapesta, ceea ce a adus filialei profituri apreciabile in unii ani (in 1894 - 20 mii florini, in 1895 - 18,2 mii florini ). De asemenea, au fost sporite legaturile cu cercurile financiar-bancare din Bucuresti. Prestigiul filialei s-a ridicat astfel incat reprezentantii sasilor si maghiarilor l-au ales, in unanimitate, pe Valeriu P. Bologa ca cenzor al filialei din Brasov a Bancii austro-ungare si consilier al Camerei Comerciale din Brasov. Operatiunile filialei din Brasov a Bancii Albina, in perioada 1882-l899, au evoluat astfel : La 31 decembrie al anului Depuneri spre fructificare Scont de cambii si credite personale imprumuturi pe efecte Credite in cont curent imprumuturi pe produse (gaj) Credite cambiale cu acoperire ipotecara Venit brut 1882/83 1887 1895 1899 335 603 2080 2165 163 369 675 504 56 19 29 35 17 54 129 285 1 26 32 4 79 275 432 14 43 139 156 Cresterea impresionanta (de peste 3 ori) a depunerilor spre fructif Banca Albina a atins cele mai frumoase rezultate in anii 1886-l915, sub conducerea directorului executiv, bihoreanul Partenie Cosma, care lucrase cu Visarion Roman in calitate de jurisconsult al Bancii. Partenie Cosma, dupa o examinare amanuntita a tuturor operatiunilor Bancii, a sporit gradul de garantare a creditelor, a lichidat portofoliul putred, a redactat noi normati si regulamente pentru toate tipurile de operatiuni. A introdus disciplina si corectitudinea tuturor subalternilor. Scontul cambial a ramas cea mai importanta operatiune, volumul crescand de peste trei ori. Lombardul a scazut brusc, dupa 1886, datorita urmarilor generate pentru industriasi si comercianti, ca urmare a neintelegerilor romano-austro-ungare. imprumuturile ipotecare au ramas a doua operatiune, cu pondere in atentia bancii, de care se leaga scrisurile funciare, al caror volum a crescut la fel cu cel al imprumuturilor ipotecare, in 1887 s-au emis scrisuri funciare in titluri de 5%, care au fost mult ceaite si acceptate, numai dupa un an, la bursa din Budapesta. Cu toate eforturile depuse de Banca, scrisurile funciare nu se acceptau drept cautiune de gurnul din Budapesta si nici pentru lombardarea de catre Banca Austro-Ungariei. Creditele fixe cu acoperiri ipotecare au cunoscut, din 1887, anul initierii creditelor cambiale cu acoperire ipotecara, o scadere serioasa a volumului, ceea ce a facut ca, in 1906, sa fie sistate. Creditele in cont si-au sporit mult volumul, iar imprumuturile pe gaj de produse s-au redus ca urmare a razboiului vamal cu Romania. Din 1891 s-au introdus creditele personale taranesti, cu formalitati simplificate de ridicare si prelungire a imprumuturilor. Banca a practicat, dupa 1883 si operatiuni ele reescont pentru alte banci mai mici. Intentionand sa largeasca sfera operatiunilor, Partenie Cosma a propus, in 1896, infiintarea unei prime societati comerciale pe actiuni care sa valorifice experienta economico-financiara a elementului romanesc, castigata in omeniul financiar-bancar si sa fie o scoala de pregatire, in aces: domeniu, a romanilor, asa cum era Banca Albina. in domeniul crediului. Astfel, Societatea Concordia" , cu un capital soc ial ele 100 mii florini, clin care Banca Albina subscrisese 10 mii flonni. si-a inceput activitatea in 1897. avand ca director pe Dominic Ratiu si adjunct pe Valeriu Ughes. A infiintat o filiala la Fagaras si doua depozite de marfuri in Caineni (Romania.) si Alba-Iulia, pentru servirea taranilor din imprejurimi Dupa modelulConcordiei", au luat fiinta noi societati comerciale, pationate de banci locale. Criza clin anul 1899 a marcat inceputul decaderii Concordiei" si a altora din celelalte societati comerciale, incat, in 1904, .Concordia' a fost lichidata, clar actionarii si creditorii au fost desubiti Iara pierderi.In criza financiara din 190"7, care a adus scumpirea reescontului pentru a-si putea proteja clientela si unitatile sale, banca a fost sprijinita substantial 9 de Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu", care a pus la dispo/itie 300 mii coroane (K), in efecte lombardabile, la Banca Nationala a Austro-llngariei, in schimbul unor scrisuri funciare de egala valoare. Atenuarea crizei, in anii 1908-l911 a permis Bancii sa inregistreze o dezvoltare deosebita, infiintand o serie de fialiale si agentii in diferite parti ale Transilvaniei, sporindu-si, totodata, capitalul social de la 2,4 m.Iioane K, in 1909, respectiv, la 6 milioane K, in 1912. Filialei din Brasov i s-au atasat comitatele Tarnava Mare Fagaras si Odorhei, i s-a predat conducerea reprezentantei clin Brasov a Societatii de asigurare Donau" din Viena, antrepozitele au fost complet reorganizate, sporind renilitatea lor de la 6,5%, in 1902, la 8%, in 1904, si, astfel, a rezistat concurentei altor banci romanesti, maghiare si germane din Brasov, in 1907 s-a reorganizat, sporindu-si continuu profiturile. La 1 aprilie 1909, Banca Albina a infiintat filiala Lugoj, prin fuzionarea cu Banca Lugojana clin localitate, la cererea acesteia. Aceasta filiala a preluat afacerile Bancii Albina pe cuprinsul intregului Banat, profitul net inregistrand spomri apreciabile. La 1 mai 1908 si-a inceput activitatea agentia din Tarnani.In iunie 1909 s-a infiintat o agentie la Medias, prin fuzionarea cu filiala din localitate a Bancii Racotana" clin Seica Mare. Din iulie IS 10, agentia, datorita dezvoltarii operatiunilor, s-a transformat in filiala a Bancii Albina. La 1 mai 1910 s-a transformat in filiala si agentia din Targu-Mures. In 1912 a luat nastere filiala din Dumbrani, care, dupa o activitate necorespunzatoare, a fost transferata, la 1 octombrie 1914, la Sighisoara. intre 1910 si 1914, s-au mai infiintai agentii la Sannicolaul Mare, Zorlentu Mare, Seica-Mare, Iernut (subagentie >, Orsova (fiinteaza numai intre 1912-l917). Bozovia (prin fuzionare cu banca locala Nera"). Cererile de infiintari de filiale au fost mai multe, demostrand increderea taranilor romani in ajutorul Bancii Albina, dar, sub impactul crizei, aceasta activitate a fost restransa, mergandu-se pe linia consolidarii unitatilor existente. Este de remarcat solicitarea Bancii Albina ele a infiinta filiale la New York (pentru emigrantii transilvaneni din America) si la Cernauti (la cererea profesoiului unirsitar Sextil Puscariu), intentii ce nu au fost realizate. Din initiativa Bancii Albina, la 1 ianuarie 1912, a inceput sa functioneze, sub conducerea directorului general Ion I. Lapedatu, prima societate de asigurare cu capital romanesc din Transilvania, denumita Banca Generala de Asiguraie", cu sediul la Sibiu, in cladirea Bancii Albina. Criza de la sfarsitul anului 1911, inundatiile si grindina din anii 1912-l913 din Transilvania au distrus productia de cereale, fructe si fan, aducand clientela Bancii in imposibilitatea de a-si achita ratele imprumuturilor contractate. Marile banci din Budapesta si Viena cereau achitarea in numerar a reesconturilor la scadenta. Banca Albina a sprijinit efectiv atat clientela sa, cat si a celorlalte banci, dar a restrans mult acordarea de noi imprumuturi si a incheiat actiunea de infiintare de noi filiale. Declansarea primului razboi mondial din 1914 a adus o scadere nemaicunoscuta pana atunci a operatiunilor Bancii Albina, care a fost constransa sa inceteze acordarea de imprumaturi noi. A continuat sa practice inca: scontul, creditele ipotecare, scrisurile funciare, creditele de tont curent si depunerile spre fructificare, care si-au dublat volumul in 1914, fata de 1900. Banca Albina a continuat sa ramana principala sursa de reescont pentru bancile si cooperatile de credit romanesti, cele mai amenintate ele criza, dar a onorat cu promptitudine si toate cererile de reescont nite din partea unor banci maghiare sau germane din Transilvania. Dobanzile variau intre 5-6%, iar in anii de maxima criza (1912-l91 i), 9%. Este de remarcat ca angajamentele de reescont ale Bancii Albina la marile banci d;n Viena si Budapesta se cifrau, in 1914, la 7,9 milioane K, fara ca acestea sa ceara vreodata o garantie suplimentara, ceea ce reflecta increderea, de care beneficia prima banca romaneasca, in cercurile financiar-bancare cele mai inalte. Evolutia operatiunilor Banui Albina", intre anii 1900-l918, se prezenta astfel : La 31 decembrie Depuneri fructificare Scont de cambii si credite personale imprumuturi 1900 1910 1918 10,5 20,0 46,4 8,3 15,8 3,9 1 Credite Scrisuri cambiale Credite Impaimu- unciare cu pe cont turi peIn acoperiri curent efecteIrculatie ipotecare 4,8 1,7 0,6 0,2 8,2 5,0 4,7 0,1 5,8 4,7 8,1 - Increderea deponentilor rezulta din cresterea continua a depunerilor spre fructificare, iar politica creditelor rezulta din dezvoltarea numai a acelor categorii care prezentau garantii sigure. Scaderile volumelor de credite, incepand clin 1916, demonstreaza impactul razboiului si nesiguranta situatiei economico-financiare. Veniturile Bancii, in aceeasi perioada, si repartizarea acestora se prezenta dupa cum urmeaza: In anul Venituri Fonduri brute nete ele rezerva si de garantii a scrisurilor funciare de pensii 1900 1910 1918 1,2 2,1 3,3 0,3 0,7 0,6 1,2 2,2 0,3 0,7 1,0 Banca Albina, in toata perioada functionarii sale, de la 1872 pana la realizarea Marii Uniri din 1918, a alocat, din niturile sale, fonduri pentru scopuri culturale si de binefacere, care, dupa unele calcule, insumeaza 684 mii K. Banca Albina a initiat actiuni de afaceri, in colaborare cu institutii si intreprinderi din Romania, cum sunt: dezvoltarea activitatii societatii de asigurare Dacia" in Transilvania si Ungaria; cumpararea de moneda, bilete ipotecare, efecte publice romanesti (mai ales scrisuri funciare rurale si urbane), actiuni ale Bancii Nationale a Romaniei, in scopul utilizarii disponibilului propriu de numerar sau pentru a le revinde clientilor din Transilvania; acordarea de credite unor firme din Bucuresti, Focsani, Buhusi, in cadrul operatiunilor de afaceri cu Romania, in perioada 1900-l914. O importanta deosebita a avut infiintarea Caselor de imprumut pe amanet a Romaniei", in 1906, concesionate unui sindicat compus din reprezentanti ai Bancii Albina" (Partenie Cosma, dr. C. Diaconovich, dr. Ioan Mihu si cir. Iancu Metianu) si alte personalitati clin Bucuresti (\ictor lonescu, Alexandru Ciurcu, Constantin Steriu, Nicolae Xenopol, Nicolae Lahovarv. dr. Constantin Radulescu) si Cernauti (Nicolae Flondor). A fost prima intreprinciere financiara creata si sustinuta, in comun, de romanii din Transilvania, Bucovina si Regatul Romaniei.In 1911 s-a infiintat Banca Carpatilor din Bucuresti'', din initiativa lui Nicolae Xenopol si dr. C. Daiconovich, cu scopul de a valorifica profitul net obtinut la Casele de imprumut pe amanet". Aceste relatii s-au concretizat si in sens inrs; cand Banca Albina" a fost intr-o situatie grea a obtinut un imprumut de 4 milioane lei, pe un an, cu dobanda de 6%, de la Banca Agricola din Bucuresti cu sprijinul Bancii Nationale a Romaniei, salvand, de la faliment, bancile romane din Transilvania, grupate in Solidaritatea" . Razboiul a adus o scadere brusca si masiva a operatiunilor fata de 1913, profitul net fiind inferior anului 1913. Dividendele anuale au scazut de la 10% si 8% la 6%. Filialele au realizat profituri, in anii de razboi, numai in semestrul prim al anului 1918. Intrarea Romaniei in razboi a creat Bancii o situatie dificila, clar aparatul Bancii a ramas sa serasca clientela. Din 1915, a inceput accentuarea asupririi nationale, o serie de functionari ai Bancii fiind persecutati de autoritati. Banca a fost obligata sa sustina si efortul de razboi al regimului austro-ungar, subscriind 3,8 milioane K. iar deponentii ei, 5,4 milioane K, la cele 7 imprumuturi de razboi. Cu toate acestea, asupra Bancii s-a instituit un strict control al politiei. Revolutia burghezo-democratica, din toamna anului 1918, a dus la destramarea Imperiului austro-ungar. Din noiembrie 1918, Banca a alocat fonduri Comandamentului central al garzilor nationale romane. Pe masura organizarii Transilvaniei, ca provincie a Romaniei, a preluat serviciul financiar-administrativ al Consiliului Dirigent National Roman, caruia i-a acordat si credite". Banca Albina" si-a adus o contributie insemnata la ridicarea social-economica si culturala a romanilor transilvaneni, pregatind conditiile materiale pentru indeplinierea visului de secole al romanilor: Unirea cea mare din 1918. Banca Albina" a sprijinit transferul de proprietate funciara din mana nobilimii maghiare in mana taranimii si burgheziei, prin acordarea de credite locuitorilor de pe mosiile respecti, in derea cumpararii loturilor puse in vanzare de proprietarii acestora, precum si in derea obtinerii fondurilor necesare pentru a le insti in alte sectoare mai renile. De aceste credite au beneficiat, in egala masura, taranii romani, maghiari,germani, secui si slovaci, dar. romani fiind cei mai numerosi pe mosiile respecti, transferul de proprietate s-a operat. in principal, catre romani, servind astfel la imbunatatirea onditiilor materiale si sociale ale acestora. Profesorul Victor Jinga in ..Problemele fundamentale ale Transilvaniei" (citat de Mihai M. Drecin) arata ci. inti a- 1902-l912. romanii au dobandit, numai in Transilvania, 125. 663 jugare de ixtmant, sasii 31.810 jugare, in timp ce latifundiarii maghiari au pierdut 187473 jugare, iar autorul maghiar Barothy Ioszef (citat de acelasi autor) arata ca, intre 1907-l912, n 16 judete agricole ale Transilvaniei, maghiarii, ma proprietari, au pierdut 1.665.000 jugare de pamant . Dupa modelul Bancii Albina" si cu concursul acesteia, in Transilvania si Banat au luat nastere, in ultimele doua decenii ale secolului ai XlX-lea, o adevarata retea cu banci cu capital romanesc, si anume: in 1883 s-a fondat la Fagaras Banca Furnica", in 1884 Casa de Pastrare" din Saliste, in 1885 .Ardeleana" din Orastie si Timisana" din Timisoara, in 1886 Economul" din Cluj, in 1887 Victoria" din Arad, Ariesana" din Turda, Auraria" din Abrud, Silvania" din Simleul Silva nici si ..Sebesana" din Sebesul sasesc. in 1888, s-au infiintat Bistritiana din Bistrita si Hatiegana" din Hateg, in 1890 Somesana" din Dej. in 1801, s-a intemeiat Crisana" din Brad si Fagetana" din Faget, in 1892 Satmareana" din Seini si Oraviciana" din Oravita, in 1893 Lipovana" din Lipova, in 1894 Luceafarul" din Varset, in 1895 Casa de pastrare" clin Sasca-Montana si Corvineana" din Hunedoara, in 1897 Cordiana" din Foteldea, in 1898 Graniterul" din Dobra, in 1899 Mercur" clin Nasaucl, in 1900 Poporul" din Lugoj s.a.In 1899, dupa un sfert ele \eac. existau 73 de banci romanesti in Transilvania, cu un capital si ic/.er proprii de 10,9 milioane coroane, cu depuneri spre fructieficare de 32,3 milioane coroane, creditor, si scrisuri funciare ele 6,4 milioane coroane si reescont de 7,3 milioane coroane, din care facusera plasamente de 2'),3 milioane coroane in scont de portofoliu, 12,2 milioane coroane imprumuturi ipotecare, 4,2 milioane coroane imprumuturi personale, 5,2 milioane coroane credite cambiale cu acoperire ipotecara si altele . La 1900, bancile romanesti au ajuns la un numar de 75; in 1904. au sporit la 102, iar in 1914, la inceputul razboiului mondial, au fost 152 banci si institute de credite si economie. Banca Albina, prin operatiunile de reescont, a sprijinit tinerele banci romanesti, infiintate intr-un ritm accelerat, dupa 1883. Banca Albina procura fondurile necesare din propriile-i depuneri spre fructificare si din reescontul de la marile banci din Viena si Budapesta care, apreciind soliditatea Bancii, i-a marit treptat volumul de la 500 mii florini, in 1870, la 800 mii florini. in 1894, respectiv 1,2 milioane florini, in 1896. Banca a continuat sa se fereasca de afacerile industriale si comerciale, pe care le s )cotea foarte sensibile la crize. Multe banci si cooperati de credit romane, maghiare, germane si slovace au beneficiat, fara nici o discriminare, de reesconturile pe care le solicitau, in acelasi conditii de dobandii (6-8%). Din cele aproape 70 de banci si case de pastrare, beneficiare de reescont la Banca Albina, vom cita numai: ,Aurora" din Nasaud, Ardeleana" din Orastie, Economul" din Cluj, Victoria" din Arac:, Somesana" clin Dej. Lugojana" din Lugoj, Nera" din Bozovici, Gyergyoi elso Takarekpenztar (prima casa de pastrare) din Gheorghieni, Banca slovaca" din Antalfalva, Vorscluiss-und Spar-Verein in Heltau" . Banc a Albina era considerata ca o cent rala de reescont a intregului sistem financiar-bancar romanesc din Transilvania. Sprijnul dat celoralalte institutii ele credit romanesti din Transilvania, care, numarand 75 de banci in 1900, alcatuiau un adevarat sistem al bancilor romane, Banca Albina a cautat sa-l instituiionalizeze sub forma unei uniuni a tuturor i cestor banci, in scopul ridicarii calificarii personalului, a organizarii unui control bancar sigur si permanent, a unei evidente conile precise si corecte. Ideea acestei institutionali/ari apartinea secretarului Bancii Albina, dr. Cornel Diaconovich, mai intai sub forma Conferintei directorilor institutelor romanesti de credit". Dupa Conferintele clin iunie 1898, septembrie 1901, octombr e 1903, la Conferinta din 1905 s-a hotarat ca Ion I. Lapedatu, inlocuitorul d-rului C. Diaconovich. mutat definitiv la Bucuresti, sa intocmeasca proiectul de statute al Solidaritatii", denumirea noii asociatii a bancilor romane clin TransiK'.inia. Cea de-a cincea Conferinta", din 26 decebrie 1906, a aprobat statutele si a hotarat infiintarea Solidaritatii", a carei adunare generala de constituire a avut loc la Sibiu, la 16 iulie 1907, primul presedinte fiind numit Partenie Cosma. Soliclaritatea bancilor romane consolida, pe economic, pozitiile pe care romanii le intarisera, sensibil, pe politic, intre 1903-l905". Situatia financiara a celor 152 banci romanesti din Transilvania, la sfarsitul anului 1914, se concretiza in fonduri proprii de 65 milioane coroane (capital social, fond de rezerva, fonduri diferite) si fonduri atrase de 199 milioane coroane (depuneri spre fructifu ire, se risuri in circulatie, reescont, creditare), iar plasamentele insumau 230 milioane coroane. clin care plasament usor lichidabil de 132 milioane coroane (cambii, credite in cont curent, obligatiuni s.a.) si plasament pe termen iung de 96 milioane coroane (imprumuturi ipotecare, cambii cu acoperiri ipotecare, debitori dirsi etc.) . |
|
|
Politica de confidentialitate
|
