 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» bancile in economie
» Constituirea si consolidarea sistemului bancar 1859 - 1918
|
|
In contextul general al activitatii bancare din romania, in perioada i88i-i9i8, un rol important l-au avut bursele |
|
| Bursele sunt institutii oficiale (private sau de stat), unde se negociaza valute si hartii de valoare (bursa de valori) sau se incheie tranzactii, respectiv cumparari si vanzari de marfuri (bursa de marfuri). Prin aceste operatiuni de bursa, se urmareste realizarea unor profituri, provenite din diferentele dintre pretul din momentul tranzactiei si cel din momentul efectuarii ei. Burse singulare au aparut in secolul al XV-lea la Venetia, Florenta si alte localitati din Italia, Bruges, Londra, Anvers, Lyon etc. Prima bursa mondiala, in adevaratul inteles al cuvan Din literatura de specialitate rezulta ca primele operatiuni cu caracter de bursa, urmarindu-se vesti clin alte tari, mersul targurilor din alte piete, capacitatea de credit a negutatorilor de marfuri, marfurile ce se cereau si se ofertau etc, se efectuau in diferite locuri, de regula, cafenele din porturi, pe a caror firme se agata o "punga" (borsa in limba italiana). Bursa are ca scop incheierea ele tranzactii, fara prezentarea, predarea si plata concomitenta a obiecthiilui tranzactiei. in acest scop, se aduna intr-un local propriu, in mod regulat, la intervale scurte de timp. reprezetanti autorizati ai comertului, ai bancilor, precum si alte persoane interesate. Ir sedintele bursei se prezinta, pe de o parte, cererile pentru valorile ce se negociaza, iar pe de alta, ofertele unor asemenea valori. in functie de marimea cererii si a ofertei, bursa sileste pretul sau cursul valorilor negociate care se fac publice prin liste si alte mijloace de difuzare in masa a informatiilor .In Romania, bursele s-au legiferat, ca urmare a initiativelor luate -de conducerile Camelor de Comert si Industrie, pe baza legii din septembrie 1864.In fapt, ca si in alte orase comerciale ale Europei, bursele de marfuri si ele valori din Romania au luat nastere in cafenelele de pe strazile Lipscani, Academiei, Galeriile Blanduziei, unde se adunau negustorii pentru incheierea afacerilor. Documentele arata ca, in preajma anului 1860, bancherii si negustorii din Bucuresti se adunau la Hanul cu Tei, unde tranzactionau monezi si alte valori.In 1865, Ministeml de Finante a elaborat un proiect de lege care sa reglementeze operatiunile burselor din Romania, fara a ajunge sa fie aprobat.In 1868, secretaail Camerei de Comert si Industrie din Bucuresti a propus infiintarea unei burse in Capitala, care sa functioneze sub administratia Camerei de Comert si Industrie. Abia la 4 iunie 1881, dupa repetate insistente si memorii ale Camerei de Comeit si Industrie din Bucuresti, ,s-a aprobat "Legea asupra burselor, mijloacelor de schimb si mijlocitorilor de marfuri". in baza acestei legi, in decembrie 1882, s-a deschis Bursa de Comert de pe langa Camera de Comert din Bucuresti. Conducerea si administrarea Bursei era asigurata de un comitet al bursei, ales pe 4 ani, din reprezentanti ai bursei, ai ministerelor, ai Uniunii Camerelor de Comert, ai Camerei de Comert si Industrie din Bucuresti si ai Bancii Nationale a Romaniei. Primul comitet al Bursei din Bucuresti a fost format din: Ion Raducanu, Nicolae Moroianu, Gh. I. Boamba si Constantin I. Zamfirescu. Comitetul urmarea aplicarea legilor bursei, administra patrimoniul bursei, aproba sau respingea cota bursei, silea programul bursei s.a. Bursa din Bucuresti, desi creata in 1881, timp indelungat a avut un rol neinsemnat, din cauza numarului redus de societati anonime existente in tara in acea vreme si a lipsei de capitaluri lichide in cautare de plasamente in valori mobiliare. in primii ani ai existentei sale, in Bursa se negociau numai unele valori de stat (obligatiuni ale cailor ferate si actiuni ale Bancii Nationale). Introducerea monopolului operatiunilor in bursa numai pentru agentii de schimb a impiedicat operatiunile bursei, acestea efectuandu-se in afara ei. Dupa stagnarea, din perioada 1886-l904, prin legea din 9 mai 1904, s-a introdus principiul libertatii tranzactiilor, ceea ce a inorat actitatea bursei, crescand numarul de actiuni inscrise in cota, paralel cu inmultirea valorilor cu venit fix. Volumul negocierilor prin bursa a crescut, iar in cursul anului 1906 si prima jumatate a anului 1907, s-a produs un val de speculatii care a dus la cresterea pronuntata a cursurilor. Criza economica mondiala, declarata in a doua jumatate a anului 1907, recolta slaba si urmarile rascoalelor taranesti din primavara anului 1907, au produs o puternica scadere, dar de scurta durata, in Conducerea chibzuita a Bursei din Bucuresti a reusit sa-i asigure o pozitie importanta, mai ales in ultimul an, anterior izbucnirilor primului razboi mondial, aceasta fiind singura piata de importanta internationala, pentru negocieri bursiere, din sud-estul european. Cresterea rolului Camerelor de Comert si Industrie si a burselor, care erau administrate de acestea, urmare a dezvoltarii comertului si a intemeierii unui numar tot mai mare de organizatii bancare, comerciale si industriale, sub forma de societati anonime, a impus necesitatea construirii unui sediu reprezentativ al Camerei de Comert si Industrie si al Bursei din Bucuresti. Pe baza unui proiect al arhitectului Stefan Burcus, in 11 mai 1908, s-a dus piatra de temelie a palatului Camerei de Comert si Industrie si a Bursei din Bucuresti, care s-a inaugurat si s-a dat in functiune la 23 mai 1911. Palatul a fost construit de antreprenorii D. Costa si Era. Farabosco, pe amplasamentul de la intretaierea strazilor Ion Ghica si Doamnei. Construita in stilul academismului francez, cladirea constituie, in prezent, un monument de arhitectura din centrul Municipiului Bucuresti, dat in folosinta Bibliotecii Centrale de Stat. Desi in anul 1908, recolta a fost mai buna, depresiunea a cotinuat in toate ramurile de actitate ale tarii. Evenimentele politice din Balcani au determinat 0 restrangere a creditelor bancare, ceea ce a accentuat tensiunea etii monetare, influentand si cursul valorilor mobiliare, in a doua jumatate a anului manifestandu-se o mica scadere a acestora. La inceputul anului 1909, dupa o scurta perioada de destindere, emisiunile de actiuni nu au atins nici 50% din cifra anului 1908. in schimb, obligatiunile ipotecare au prezentat importante cresteri care s-au mentinut toata perioada 1908-l914. Cresterile marcate ale valorilor mobiliare, cu venit variabil (actiunile), s-au datorat prosperitatii economice, dezvoltarii comertului si industriei, urmaririi neintrerupte a circulatiei si cresterii corelate a economiilor. Evenimentele, de natura a influenta actitatea bursei (incidentul franco-german de la Agadir, din 1911, provocat de intrarea canonierei germane Panther in raza portului marocan, incheiata cu recunoasterea protectoratului francez in Maroc, in schimbul cedarii, unei parti din Congo, Germaniei, izbucnirea razboiului italo-turc din 1912, razboiul balcanic, cand bancile straine au inceput retragerea plasamentelor de pe piata romaneasca), Bursa din Bucuresti a reusit sa le depaseasca si sa fie ferma, cand alte burse din Europa erau slabe. Aceasta situatie a contribuit la mentinerea afluxului de capitaluri straine pe piata romaneasca, ceea ce a determinat cresterea insemnata a valorilor cu venit variabil. La izbucnirea primului razboi mondial, Bursa din Bucuresti, urmare a inchiderii burselor europene, si-a suspendat actitatea la 11 iunie 1914. Negocierile, pe piata libera, au continuat totusi si publicul cumpara titluri la preturi avantajoase. Statele beligerante, detinatoare de titluri romanesti -Austria si Germania - profitand de aceasta situatie, au plasat, prin intermediul bancilor afiliate, importante pachete pe piata noastra, pentru a-si procura fondurile necesare cumpararii de cereale. Dupa calculele facute, titlurile detinute de straini, plasate in Romania, in 1905 si 1906, se ridicau la 150 milioane lei. Operatiunea a fost usurata de recoltele bune, valorificarea. in conditii bune, a excedentului la export si de emisiunile de numerar, facute de Banca Nationala a Romaniei. in contul pregatirilor de razboi. La 5 iunie 1916, Bursa din bucuresti si-a reluat actitatea, iar declararea razboiului, la 14 august 1916. a dus la incetarea operatiunilor de bursa, reluate dupa razboi. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
