 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» bancile in economie
» Constituirea si consolidarea sistemului bancar 1859 - 1918
|
|
Institutiile de credit pentru micile gospodarii rurale si urbane |
|
| Astfel, au luat fiinta, organizatii de credit, create de stat, si mai tarziu formatiuni de credit, cu caracter cooperatist. Pentru mica agricultura, pe langa Creditul Funciar Rural, infiintat de marii proprietari agricoli, prezentat mai inainte, in anul 1881, au luat fiinta Casele de Credit Agricol, reprezentand prima incercare de creare a unor institutii de credit specializat, prin interventia directa a statului. Aceste Case au fost constituite in 32 de judete, sub forma ele societati anonime, cu un capital social, care a variat intre 150 mii - 450 mii lei, din care statul a subscris, de la inceput, doua treimi, iar judetele, o treime. In reglementarile, prind infiintarea acestor Case, s-a prevazut si posib Operatiunile Caselor de credit agricol constau, pe de o parte, in primirea de depuneri de economii si, pe de alta parte, prin scontarea de polite si acordarea de imprumuturi pe gaj de: produse agricole, obiecte de inventar si de efecte publice, pe termen ele 9 luni, cu dobanda variind intre 7-l1%. Aceste Case au functionat 11 ani. timp in care au acordat imprumuturi de 358,5 milioane lei, de care au beneficiat, insa, aproape in exclusitate, marii proprietari, cu toate ca ele fusesera concepute ca organizatii de credit taranesti, pentru procurarea de unelte agricole, mijloace de transport, te de munca si altele, in vederea obtinerii unei productii agricole sporite. In afara de capitalul social si depunerile primite, care se cifrau la 2,5 milioane lei, Casele au fost sprijinite si de Banca de reescont cu 83,9 milioane lei. Neatingandu-si scopul, in 1892, Casele de credit agricol au fost desfiintate si au fost obligate sa restituie statului, judetelor si actionarilor capitalurile, fiind inlocuite prin organizatia de stat centralizata Creditul agricol". Creditul Agricol din Bucuresti a functionat in cadaii Ministerului Finantelor intre anii 1893-l907, cu un capital social, subscris in intregime de stat, de 20 milioane lei, fiind sprijinit si de Banca Nationala, prin credite in cont curent. Creditul agricol a activat in judete prin fostele unitati ale Caselor de credit agricol, pe care le-a transformat in sucursale ale sale. Creditul agricol acorda imprumuturi pe termene de 3, 6 si 9 luni pana la limita maxima de una mie lei, cu dobanda de 10%, taranilor improprietariti cu pamant, dar care nu dispuneau de inventaml agricol necesar cresterii productiei. Aceasta institutie bancara nu a rezolvat problemele micii taranimi si nu a avut succes, deoarece imprumuturile, avand o valoare medie extrem de redusa, nu faceau posibila utilizarea lor economica. Volumul redus al depunerilor din economin, demonstrand lipsa de interes a populatiei, posibilitatile economice reduse ale acesteia, precum si lipsa de initiativa si slaba pregatire ele specialitate a personalului etc, au facut ca aceasta institutie, dupa o scurta existenta, sa fie pusa in lichidare in 1906, incetinindu-si de fapt, actitatea in 1907, cand avea imprumuturi acordate pe gaj de 49,0 milioane lei, iar lichidarea s-a terminat in 1912 . Volumul mic si termenele reduse ale creditelor acordate de Creditul Agricol au determinat constituirea primei institutii de credit funciar rural, pe termen lung, pentru sateni, Casa Rurala, infiintata la 22 iulie 1908, cu un capital subscris si varsat de 10 milioane lei, din care jumatate a fost acoperit de stat, iar restul de particulari si cateva banci. Resursele financiare ale Casei Rurale au fost formate din bonurile rurale la purtator, emise de institutie, pe termen de maximum 30 de ani, in limita imprumuturilor garantate cu prilegiu sau ipoteca, capitalul propriu si creditele de reescont de la Banca Nationala a Romaniei. Plasamentele Casei Rurale, pana la primul razboi mondial, au fost: cumpararea si revanzarea de terenuri, acordarea de imprumuturi ipotecare satenilor, pe termen lung (de 50 de ani), pentru achizitionarea pamanturilor oferite spre vanzare de catre mosieri sau institutii proprietare, pe baza de tranzactii, conform legii invoielilor agricole din 23 decembrie 1907; credite acordate statului in contul padurilor ce reveneau acestuia prin cumpararea, din mosiile instrainate, de proprietari; credite acordate taranilor, care achiztionau pamant din alte judete pentru a-si intemeia gospodarii -imprumuturi ipotecare pe termen mijlociu (de regula 5 ani), precum si mosierilor si arendasilor, pentru productie, pe termen scurt (de trei luni), cu gaj de recolte sau garantia altor persoane. Dobanzile variau intre 5,5% - 9,5%, dupa sursa de finantare si, astfel, in raport cu bancile comerciale. Casa Rurala acorda taranimii cel mai ieftin credit. Pretul ridicat al pamantului, cerut de marii proprietari, a influentat actitatea Casei Rurale, care nu a putut achizitiona decat aproape jumatate din terenurile oferite. Potrit legii, Casa Rurala era obligata sa revanda pamantul cumparat, in loturi de cate minimum 5 ha taranilor care dispuneau de garantii egale cu creditul obtinut, contribuind altfel la consolidarea gospodariilor instarite de la sate. Dar aceste gospodarii, putin numeroase in lumea satelor dinaintea primului razboi mondial, au putut cumpara numai 66 mii ha din mosiile achizitionate de Casa Rurala, fapt ce a obligat-o sa dea in arenda pamanturile nevandute taranilor, pe termene intre- 3-l0 ani, cooperativelor satesti, sau unor arendasi particulari, cu o arenda anuala reprezentand 6% ciin pretul de cumparare a pamantului . Volumul redus al creditelor, acordate de unitatile amintite, fata de necesitati, au dus la crearea, in manie 1915, pe langa Banca Nationala a Romaniei, a Caselor Judetene de imprumut pe Gaj a Agricultorilor. Aceste institutii de stat nu aveau capial propriu, dar prin legea de infiintare ele au fost autorizate sa-si procure resursele financiare din imprumuturi de la Banca Nationala, pana la o limita silita initial, la 100 milioane lei.In baza conventiilor incheiate intre Ministerul de Finante si Banca Nationala, aceasta a alimentat cu credite, purtand o dobanda de 4%, Casele judetene de imprumut pe gaj." Din aceste sume, au fost finantati micii producatori rurali, cu imprumuturi pe termene de 3-6 luni si rar, pana la 9 luni, garantate cu gaj de produse agricole, semifabricate si efecte publice, cu dobanzi de 5-6% pe an. Cuantumul acestor credite era de 500 lei pe jugar si cel mult, 20 mii lei pe proprietar.Inainte de primul razboi mondial, in primii doi ani ele functionare (1915-l916), imprumuturile, acordate de Casele judetene de imprumut pe gaj, s-au ridicat la 1,3 miliarde lei. Referitor la organizatiile de credit prezentate, care nu au putut satisface, corespunzator, nevoile de credit ale micilor gospodarii agricole s-a nascut ideea formarii unor organizatii de credit cooperatiste, al caror capital sa fie depus de insisi membrii lor, iar creditele sa fie acordate tot acestora, pe masura aparitiei unor nevoi.In legatura cu pionieratul in cooperatie, profesorul Cesar G. Partheniu, in 1934, la 90 de ani de la intemeierea primei cooperative din Europa, arata ca: Rochdale, micul orasel de langa Manchester" e leaganul cooperativei prima inchegare completa si realizarea fericita a ideii cooperatiste . Initiativa infiintarii, la noi in tara, a organizatiilor de credit satesti cooperatiste a fost luata de invatatorii si preotii satelor. Profesorul Victor Jinga, in lucrarea sa Dinamica Economiei Cooperatiste", arata .Cooperatia este unul din mijloacele cele mai potrite si eficace de apropiere a intelectualului de sat. Fapta cooperativa, initiata si dezvoltata ce un tanar intelectual, este una din cele mai pretioase contributii, pe care acesta le poate aduce ridicarii materiale si morale ale lumii din mijlocul careia s-a ridicat" .In legatura cu cooperatia de credit, profesorul Gromoslav Miadenatz, care a publicat numeroase lucrari despre cooperatie si a fost membru intr-o serie de comisii si institutii internationale cu preocupari cooperatiste. in anul 1943, arata ca: Ramura cea mai dezvoltata a cooperatiei noastre satesti a fost de la Inceput si este inca cea de credit La noi, prima Banca Populara Cooperativa s-a infiintat in Urziceni -Ialomita, dar, desi primita cu neincredere de oficialitatile vremii, in decurs de 8 ani. s-au mai infiintat inca 21 de banci populare. In 1899, guvernul D. Sturdza a admis ideea de a sprijini aceste asociatii. Sub indemn Avantul cooperatiei si nevoile maselor taranesti, de la inceputul secolului nostru, au impus reglementarea legala a modului de constituire a cooperativelor si, in primul rand, a cooperativelor de credit. Astfel, in 1903 a aparut Legea bancilor populare satesli si a Casei Centrale", care avea in vedere nevoia taranimii, cu proprietate mica, de a obtine credite ieftine. Bancile populare erau organizate ca societati comerciale cu personalitate juridica si erau indrumate, controlati- si finantate prin organizatia de stat Casa centrala a bancilor populare satesti - institutie ele stat menita sa inlocuiasca Creditul Agricol si sa administreze creditul obtinut de la Banca Nationala si, in acelasi timp, sa exercite controlul si indrumarea bancilor populare. Ea a coordonat cooperatia de credit din Romania pana in anul 1919+. Plin actitatea lor, bancile populare satesti au suplinit, in buna masura, fondurile neasigurate micilor gospodarii ele catre celelalte organizatii ele finantare si creditare a agriculturii. Astfel, in 1907, imprumuturile bancilor populare satesti se acordasera la aproape 339 mii de beneficiari, totalizand 36,8 milioane lei aur, adica o medie de 109 lei aur pe imprumut, fata ele 27,6 milioane lei aur cat insumau imprumuturile acorciate in acel an, ele Creditul Agricol si, respectiv, 19,9 milioane lei aur, ele Casele judetene de credit agricol.Inlesniri bancilor populare, ceea ce a contribuit la cresterea numarului actitatii acestora. Astfel, in 1913, existau 2.901 banci populare cu aproape 584 mii membri si un capital varsat de 107,1 milioane lei. Capitalul era subscris, insa, de o minoritate dintre cooperatori, majoritatea acestora participand cu sume mici. Bancile populare au acordat, in continuare, imprumuturi indiduale satenilor, precum si la o parte clin obstile de arendare a pamantului, uneori mijlocind si incheierea contractelor intre aceste obsti si proprietarii pamantului. impmmuturile se acordau pe termene scurte, cu o dobanda medie de 10%, ceea ce reprezenta un credit ieftin, in raport cu cel de la bancile comerciale, dar scump, in raport cu renilitatea agriculturii, iar in anii nefavorabili recoltelor, deveneau foarte scumpe . Cooperativele de credit, respectiv bancile populare, au reprezentat principala institutie care a procurat fondurile necesare gospodariilor taranesti mici si mijlocii.In 191.4, creditele, acordate de bancile populare satesti, insumau 166,9 milioane lei aur repartizate pi' 840 mii de imprumutati, respectiv o medie pe imprumutat de 199 lei aur, cu o dobanda intre 10 si 12%, pe termen de la 1 la 5 luni. Bancile Populare, prin intermediul centralei Bancilor Populare, la care statul detinea 50% din capital, au intrat sub tutela statului, nemaiputancl actiona independent. Interventia statului si diferitele interese ale partidelor politice aflate la putere au anulat ideea de cooperare si de intrajutorare din cadrul acestor institutii de credit. Aceasta situatie a determinat infiintarea, incepand cu 1907. a Bancilor Federale care au fost o expresie a autonomiei miscarii cooperatiste si reprezentau concentrarea si redistribuirea capitalului din cooperativele de credit, devenind, totodata, organul superior de control al acestora". Prima federala s-a constituit in Moldova, la Gaiceanca, judetul Tecuci, la 8 iulie 1907, sub numele de Banca Centrala Federala Concordia, avand presedinte pe ardeleanul Eugen Brota, care jucase un rol important in ata sociala si politica a romanilor clin Transilvania.In Oltenia, prima federala judeteana s-a infiintat in 1916, in judetul Gorj. In Bucona, s-a infiintat in 1904, la Cernauti, prima federala romaneasca, paralel cu alte trei federale: germana, polona si ruteana. In Transilvania a functionat numai federala infratirea", constituita, in 1914, la Sibiu.In Basarabia, prima federala s-a infiintat in 1915, iar ?n 1917, s-au intemeiat federale in toate judetele basarabene.In 1918, functionau 45 de federale in toata tara. in timpul primului razboi mondial, acestea au jucat un rol important in aprozionarea satelor si oraselor, asigurand concomitent si controlul actitatii cooperativelor. Cooperativa de Credit Urbana a inceput sa se organizeze cu mult inaintea celei satesti. Initiativa de creare a unor case de economie a fost o cerinta mai veche si a pornit, mai cu seama, din mediile muncitoresti, pentru solutionarea greutatilor materiale ale acestora. La inceput, ele au imbracat forma unor case de prevederi, respectiv de ajutor reciproc, care aveau drept scop sa acorde sprijin banesc in caz de boala, somaj, invaliditate etc. Astfel, in Tara Romaneasca s-a infiintat, in 1858, Casa de ajutorare si prevedere a muncitorilor tipografi din Bucuresti". Pe langa muncitori, casa primea ca membri si elemente patronale, cum este cazul lui CA. Rosetti, patron tipograf, care au prevazut, ca obiective ale acestor case, acordarea de credite pentru membrii care doreau sa deschida ateliere proprii.In 1846, muncitorii tipografi din Brasov au infiintat o Casa comuna de ajutor". in 1852, muncitorii macelari din Oradea; in 1862, muncitorii metalurgisti din Resita.In 1870, s-a infiintat, la Bucuresti, prima Casa de Economie si Credit Economia", iar dupa elaborarea codului comercial (1887), acestea au inceput sa se inmulteasca, astfel ca, in 1914 functionau 99 banci populare urbane, din care 52, in orasele din tara si restul, in capitala. Toate dispuneau de un capital social de 15,7 milioane lei si 3,9 milioane lei depuneri. in 1919, numarul acestora era de 102 si efectuau operatiuni ca si bancile comerciale.In Transilvania, intre anii 1852 si 1867, s-au infiintat 32 de cooperative de credit sasesti dupa sistemul Schulze , din care, 28 s-au transformat in societati pe actiuni si 4 in cooperative, dupa sistemul Raiffeisen . In 1886, acestea s-au constituit intr-o uniune, din initiativa doctorului Karl Worf, care, timp de 4 decenii, a cumulat functia de presedinte al Uniunii. Cooperativele de credit maghiare din Transilvania ajunsesera, in 1918, la 518, cu aproape 164 mii membri.In Bucona, in 1903, existau 48 cooperative de credit germane care functionau pe baza legii austriece din 1873 si a unor statute tip Raiffeisen. in 1911, ajunsesera la 85. In vederea satisfacerii nevoilor de credit ale functionarilor, s-au creat, in decursul timpului, pe masura cresterii numarului de institutii si intreprinderi. O serie de institutii financiare, avand urmatoarele functiuni: colectarea micilor economii, acordarea imprumuturilor si distribuirea ajutoarelor. Cea mai veche institutie din aceasta categorie, dintre cele 7 institutii similare mai puternice, a fost Societatea Generala a Functionarilor Publici, care s-a infiintat in anul 1882. Dupa 1900, s-au constituit si alte institutii pentru acordarea de credite functionarilor, dintre care enumeram pe cele mai mari: - Casa Militara de Economie, Credit si Ajutor, creata in 1900, devenita ulterior Casa Ostirii". - Casa de Economie, Credit si Ajutor a Corpului Didactic, creata in 1903. - Casa de Economie, Credit si Asistenta a Personalului P.T.T., creata in 1905. - Casa de Economie, imprumut, Ajutor si Pensiuni a Functionarilor Dependenti de Ministerul de Interne, creata in 1910. Dupa primul razboi mondial, aceste case si-au amplificat actitatea, la cele existente adaugandu-se si altele noi. cu scopul de a satisface, in buna masura, necesitatile de credit si ajutor reciproc al acestor categorii de salariati. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
